Flacăra Iaşului, iunie 1976 (Anul 32, nr. 9229-9254)

1976-06-17 / nr. 9243

PAGINA A­ll-A Industria locala — o industrie de înnobilare a resurselor judeţului lA PRODUSUL NOU REALIZAT, ESTE O CALE ATÎT DE LUNGĂ... Nu ’de mult, am revenit la întreprinderea judeţeană de industrie locală. Am mers direct în expoziţia de produse noi (prototi­puri), organizată la sediul unităţii. Privind noile bu­nuri expuse, oricine dintre noi (oricit de exigent ar fi) este nevoit să aducă numai cuvinte de laudă la a­dresa realizatorilor şi,­­bineînţeles, a creatorilor. Frumoase, utile, de larg interes cetăţenesc, execu­tate la un nivel calitativ superior şi cu­­ costuri re­duse. Să exemplificăm doar cîteva : aparat pentru im­­părui, aparat de tuns iarba, cric auto, trusă pentru grădinărit, uscător pentru rufe, bibliotecă combinată cu pat rabata­bil, păbuţuiri suprapuse pentru copii, măsuţă ex­tensibilă, mobilier de cam­ping şi pentru interioare — cu poliuretan, bicicletă pentru exerciţii de gim­nastică, vitrină-bibliotecă pentru hod executată din lemn şi metal, garnitură pentru hod din fier forjat, prăşitor-marcator şi multe alte produse mult aştep­tate de populaţie. Şi, cu toate acestea, ele nu se gă­sesc în magazine şi nici nu se ştie cînd vor trece bariera... expoziţiei. Dacă pînă acum, specialiştii de la I.J.I.L. justificau lipsa din magazine a produse­lor noi prin metodologia greoaie de stabilire a pre­ţurilor („descopereau“ mai greu etaloanele), de astă dată au explicat-o prin re­fuzul comerţului (I.C.R.M.) de a le contracta. „Deşi la omologarea lor şi-au dat avizul favorabil —­ ne spunea ing. Gh. Olaru — la contractare, organele comerciale nici nu au vrut apoi să audă de ele. Poate este şi culpa noastră că nu insistăm mai mult, aş­teptînd doar contractările organizate la anumite pe­rioade ale anului. Vă ru­găm, însă, nu menţionaţi în articolul dumneavoastră acest aspect, pentru că specialiştii de la I.C.I.M. ne vor căuta „nod în pa­pură“. Sunt, desigur, aspecte ale unei slabe colaborări între comerţ şi industria locală, care pledează în favoarea iniţierii unor măsuri ener­gice, capabile să elimine carenţele existente în pre­zent. Din nefericire, la acestea se adaugă şi unele carenţe în activitatea I.J.I.L. De ce oara, de pil­dă, noile produse nu sunt expuse în magazinele pro­prii în vederea primirii comenzilor de la populaţie? De ce nu se fac deplasări la I.C.R.M.-urile din ţară pentru contractarea şi lan­sarea în fabricaţie ? A fost o contractare în februarie a.c., mai este una în sep­tembrie a.c., şi cu asta. . . baste. Faptul participării la aceste contractări (indi­ferent de faptul că numă­rul contractelor încheiate a fost redus) constituie pentru specialiștii indus­triei locale o justificare „salvatoare“ în toate oca­ziile. Este inadmisibil să se scurgă 1—2 și chiar 3 ani de la realizarea proto­tipului noului produs și pînă la ajungerea acestuia în magazine, deci la popu­laţie. Industria locală are posibilităţi şi trebuie să asigure populaţia cu bunu­rile de larg consum de care are nevoie. Este un mai vechi deziderat, care se poate transpune în fap­te, dacă preocupările in­dustriei locale (de la di­rector şi pînă la ultimul lucrător) şi, bineînţeles, ale comerţului se vor in­tensifica. EUGENIU ZIDARIŢA Tg.Frumos Consfătuire cu cititorii ziarului „Flacăra laşului“ , înscriindu-se pe linia pre­ocupărilor redacţiei pentru întărirea legăturilor cu ma­sele şi consultarea largă a acestora, ieri, la Tg. Frumos, a avut loc o consfătuire cu cititorii ziarului „Flacăra la­şului“, la care au partici­pat oameni ai muncii de di­ferite categorii sociale. Lu­crările consfătuirii au fost deschise de tov. Costache Chiriac, secretarul Comite-­­­tului orăşenesc de partid Tg. Frumos. Cei care au l­uat parte la discuţii au fă­cut aprecieri asupra acti­vităţii redacţiei şi au cri­ticat unele neajunsuri, ve­nind cu numeroase propu­neri pentru viitor. In nume­le redacţiei, tov. Mihai Du­­mitriu, redactorul şef al ziarului „Flacăra Iaşului“, a răspuns la o serie de pro­bleme ridicate de cititori, subliniind preocupările co­lectivului , în lumina do­cumentelor Congresului e­­ducaţiei politice şi al cul­turii socialiste , pentru continua îmbunătăţire a con­ţinutului materialelor publi­cate, a prezentării grafice şi a cuprinderii principale­lor probleme care stau în atenţia oamenilor muncii din cuprinsul judeţului nos­tru. După ploaie, iarăşi în cîmp, cu toate forţele în prima zi după ploaie, ţăranii cooperatori şi me­canizatorii din consiliul in­­tercooperatist Movileni au reluat din plin lucrările agricole. Prioritate la re­partizarea forţelor a avut întreţinerea culturilor. Că­tre această lucrare s-a în­dreptat grosul formaţiilor de muncă. Primii au intrat în lanuri, la prăşit, coope­ratorii. Apoi, deîndată ce terenul s-a zvîntat bine şi a perm­is efectuarea unor lucrări de calitate, au po­posit pe tarlale şi meca­nizatorii. Şi alaltăieri şi ieri s-a muncit intens. Cu cele 22 de cultivatoa­re, mecanizatorii au între­ţinut, în fiecare zi, cultu­rile de pe circa 500 de hectare. Tov. ing. V. Hul­­poi, preşedintele consiliu­lui intercooperatist, ne-a spus că toate cultivatoare­le secţiilor de mecanizare lucrează la porumb. în cursul zilei de ieri, trac­toriştii prăşeau a doua oa­ră ultimele suprafeţe. „Ime­diat vom lua de la capăt lanurile de porumb, la a treia praşilă, preciza in­terlocutorul nostru, în tar­lalele cu floarea-soarelui nu mai putem intra. Sta­diul de dezvoltare a plan­telor nu ne mai permite acest lucru“. Praşila a 3-a la floarea-soarelui a rămas în seama cooperatorilor. Şi la C.A.P. Gropniţa, şi la C.A.P. Movileni, şi la C.A.P. Rediu se aflau în cîmp sute şi sute de ţărani cooperatori. La C. A. P. Gropniţa, de exemplu, co­operatorii erau pe punctul de a încheia praşila a doua In consiliul inU*repo­­cratist Movileni manuală la porumbul cul­tivat pe cele 1.127 de hec­tare. Forţe însemnate pră­şeau a treia oară floarea­­soarelui de pe cele 4­50 de hectare. Mai bine de ju­mătate din lanuri primise această lucrare. Organi­zaţiile de partid din ca­drul formaţiilor de muncă au asigurat o bună mobi­lizare la lucru. Tov. An­ton Ursu, secretarul comi­tetului comunal de partid Gropniţa, preciza că în co­mună nu s-a înregistrat pînă acum nici o absenţă de la muncile cîmpului. La C.A.P. Movileni con­semnăm aceleaşi fapte. Se zorea cu terminarea celei de a doua praşile manua­le la porumb şi cu cea de a treia praşilă manuală la floarea-soarelui. In tarlaua „Stoicescu“ erau prezenţi la muncă, încă din zorii zilei, zeci de ţărani coo­peratori. Cu aceeaşi grijă au fost reluate şi celelalte acţiuni de sezon, în fiecare uni­tate, programele de lucru au fost adaptate la con­diţiile impuse de ploaie. Astfel, peste tot au fost intensificate lucrările de stropire a viilor. De ase­menea, în lanurile cu car­tofi de la Movileni şi Gropniţa au fost reluate din plin tratamentele con­tra dăunătorilor. Aici mun­ceau mecanizatorii Gh. A­­petroaiei, Gh. Luca şi Gh. Căliman. O însemnată for­ţă participa la însilozarea nutreţurilor. Pînă acum, unităţile din consiliu au însilozat circa 7000 de to­ne, depăşind cu mult sar­cinile de plan. „Pe toată durata timpului prielnic s-a lucrat continuu, ne-a spus tov. V. Hulpoi. De săptă­­mîna viitoare însilozăm a doua recoltă de lucernă“. GH. GHINDĂ în vizită la Iaşi Asociaţia scriitorilor din Iaşi, Editura „Junimea“ şi revista „Cronica“ au primit vizita prozatorului bulgar Ştefan Mokrev. Cu acest prilej, au fost luate în dis­cuţie probleme de colabo­rări literare româno-bulgare. e . Expoziţie Elevi din clasa I de la Şcoala generală nr. 1 din Iaşi au deschis în holul Fa­cultăţii de învăţămînt peda­gogic o expoziţie. Sub îndru­marea profesoarei Mariana Gheorghiu, micii „artişti“ au realizat lucrări în acuarelă, guaşă sau tehnici combina­te, care înfăţişează teme din basme, aspecte de mun­că, peisaje etc. Sunt expuse circa 100 de lucrări. • • e poartă spre viitor (urmare din pag. 1) meinic însuşite, capacitatea de sinteză este la inulţime şi că sunt gata să pornească spre realizarea altor cute­zanţe prin muncă cinstită, pasionată, fie in uzine, fie pe ogoare sau în amfitea­trele, laboratoarele, halele de producţie din invăţămin­­tul superior. Bacalaureatul nu este un final, ci o poartă spre viitor, spre împlinirea desăvirşirea personalităţii umane, spre formarea omu­lui nou. • Sport • Sport Sport Sport • Sport Optimile de finală ale „Cupei României“ la fotbal Optimile de finală ale „Cupei României“ la fotbal, desfășurate ieri pe terenuri neutre, s-au consumat, în general, fără surprize, dar în patru meciuri au fost ne­cesare prelungiri, iar în una din partide s-a apelat şi la executarea loviturilor de la 11 m. pentru desemnarea e­­chipelor calificate. De subli­niat performanţa echipei C.S.U. Galaţi (divizionară B), care a eliminat forma­ţia Jiul Petroşani. Iată rezultatele tehnice : Tg. Mureş : F. C. Bihor — Letea Bacău 3—0 (0—0). Deva : Steaua — F.I.L. O­­răştie 8—1 (4—0). Cîmpina: C.Str. Galaţi — Jiul Petro­şani 1—0 (0—0). Craiova : Sportul Studenţesc — Poli­, tehnica Timişoara 3—1 (2— 0). Bucureşti: Rapid — Pro­gresul 1—0 (după prelun­giri). Timişoara: Universita­tea Craiova — U.T. Arad 3—2 (după prelungiri). Rm. Vâlcea : F.C. Argeş Piteşti— F.C. Baia Mare 4—3 (după prelungiri). Sibiu: A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Cluj-Napoca 3—0. Pentru sferturile de finală ale competiţiei, care se vor desfăşura miercuri, 23 iunie, s-au calificat echipele Stea­ua, F.C. Bihor, C.S.U. Ga­laţi, Sportul Studenţesc, Ra­pid, Universitatea Craiova, F.C. Argeş Piteşti şi A.S.A. Tg. Mureş. (Agerpres) I ­­hi 74 de ore Radio Iaşi V / Programul de seară (17 In- V I nie) ; 16,00 Cotidian sonor ; 17,30 I, I Jurnal cultural ; 18,00 CJntec ţ 5 drag moldovenesc ; 18,20 Muzic­i,­­ ca şi muzicienii noştri ; 18,40 J, / Muzică populară românească la I t cerere ; 19,00 Buletin de ştiri ; II 1 19,05 Cîntece ostăşeşti ; 19,15 * * Carta marilor idei ; 19,30 Pe­­ portativul undelor, melodia pre- J, I ferată ; 20,00 Teatru la micro- s 1­fon : „Romeo si Julieta“ de W. i 1 Shakespeare ; 21,50—22,00 Mu- 1 / ^ică- .. s I Televiziune i \ 16-00 Teleșcoală; 16.30 Curs |­i de limbă germană (nivel me- 1 1 diu); 17.00 Telex; 17.05 Pentru | \ timpul dv. liber vă recoman- ? / dăm; 17.15 La volan — emisiu- \­­ ne pentru conducătorii auto ; î | 17.25 Enciclopedie pentru tine-­­ 1 ret; 17.50 Atentie la... neaten- I­­­ţie !; 18.10 Publicitate; 18.15 / i Reportaj de la cea de-a doua | 1 ediţie a Festivalului internaţi©- | 1 nai de poezie de la Piatra I ' Neamț; 18.35 Islanda, azi. Film | \ documentar; 18.50 Ateneu popu­­r- 1 Iar Tv; 19.20 1001 de seri; 19.30­­ 1 Telejurnal; 20.00 Ecran Tv Tv; | | 20.30 Meridiane; 20.55 Concer- * tul orch­estrei simfonice a Ra- |­­­dioteleviziunii; 21.40 Revista ii- 1 ( terar-artistică Tv; 22.10 „24 de l . ore“; 22.30 închiderea progra- t­­ mului. J ij Cinematografe t i Copou, orele 9,00; 11,00; 15,00; t 1 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; „Adopţiu-­­ l ne". Victoria, orele 9,00 ; 11,00 ; I 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 21,00 ; „Doi i 1 oameni în oraş". Tineretului, 1 i orele 9,00; 11,00; 14,45; 16,45 ;1­­ 18,45 ; 20,45 : „întoarcerea lui } ţ Magellan“. Republica, orele 9,00; î 1 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 18,55 ; 21,00 : T 1 „Vînzătorul de baloane". Nico-­­­­­lina, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : i , „Revărsarea". Grădina de vară ţ­­ „Palat", ora 20,30 : „Doi oameni­­­i­­în oraş". 1 ■V in judeţ. Paşcani : Casa de I I cultură, „Casa de la miezul * i nopţii". Clubul C.F.R., „Respi- 1 ) raţie liberă". Tg. Frumos, „Colţ i t Alb". Ilîrlău, „Legătura pier- } • dută". Podul Iloaiei, „Cursa". i t Hălăuceşti, „Fugarul". » ( Teatrul Naţional ț ^ ,,Vasi!e Alecsandri" i \ prezintă, la ora 19.30, piesa î „Opinia publică“ — tichetul 86. ş I Pronoexpres V 1 La tragerea din 16 iunie 1976, i 1 au fost extrase următoarele nu­ ? mere : s ) Extragerea I : 43 45 21 5 4 1 j i Fond de câştiguri, 715.752 lei. I 1 Extragerea a 11-a : 3 17 6 24 I t 10. / / Fond de cîştiguri, 721.471 lei. ţ T­I.­­ 1­S LONDRA 16 (Agerpres). Turneul internaţional de te­nis de la Nottingham (An­glia) a continuat cu dispu­tarea primelor partide din turul trei (optimi de fina­lă) al probei de simplu băr­baţi. Jucătorul român Ilie Năstase l-a întîlnit pe ve­chiul său rival, americanul Stan Smith, în faţa căruia a ciştigat, în două seturi, cu 6—4, 6—3. Şi ,în celelal­te partide, favoriţii au ob­ţinut victorii : Jimmy Con­nors (S.U.A.) — Dick Stock­ton (S.U.A.) 6—4, 6—2; Vijay Amritraj (India) — Ray Moore (R.S.A.) 6—7, 6—3, 6— 3; Ismail el Shafei (Re­publica Arabă Egipt) — Ni­kola Pilici (Iugoslavia) 6— 4, 7—6; Raul Ramirez (Me­xic) — Billy Martin (S.U.A.) 7— 6 3—6, 6—3; Tom Okker (Olanda)—Bob Lutz (S.U.A.) 6—1, 7—5. L­i Foaia volantă-oglinda cenaclului „Mihail Sadoveanu“ Faptul că asistăm astăzi aproape pretutindeni la o înflorire a fenomenului lite­rar şi publicistic, în gene­re, este dovedit de chema­rea către creaţie a unui nu­măr mare de aspiranţi care activează în cercuri sau ce­nacluri literare. Acestea constituie, de cele mai mul­te ori, un mijloc de verifi­care, de afirmare şi confir­mare a unor talente dar, înainte de orice, un cadru de cultură şi educaţie. Prin­tre cele mai active se în­scrie şi cenaclul „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani (în­drumat de prof. Gabriela Ciopraga),­ care a publicat, ■recent, o foaie volantă inti­tulată „Ritmuri“ — oglindă a preocupărilor membrilor săi, a capacităţii lor crea­toare, a stadiului atins pînă In prezent. Primul lucru Îmbucurător la lectura aces­teia este angajarea fermă în contemporaneitate, surprin­derea, cu justificată mîndrie, nu numai a tradiţiilor revo­luţionare ale acestui oraş, ci şi a dinamicii transfor­mărilor esenţiale ce au foc în Paşcanii de astăzi. Pen­tru a înfăţişa această pro­blematică vastă şi a ne o­­feri posibilităţi de cunoaşte­re a realităţilor actuale în domeniul economiei, culturii etc., au fost antrenaţi şi co­laboratori, cadre cu munci de răspundere din localita­te. Fără îndoială că im­presionează plăcut respectul faţă de valorile de cultură păşcănene, dovedit prin e­­vocarea unor personalităţi care au activat, în trecut, aici, după cum şi înţelege­rea adîncă a realităţilor spe­cifice prezentului şi per­spectivelor acestui oraş în plină dezvoltare. Am fi do­rit, totuşi, ca — pe an­samblu — foaia să nu fi îmbrăcat un caracter total festivist ci, chiar dacă nu­mărul acesta a fost dedicat unui anumit eveniment, să-şi fi găsit aici nararea unor sensul unei curajoase a locul­ui sem­­deficienţe, în abordări mai unor aspecte negative care, cu siguranţă, n-au dispărut cu totul. în ceea ce priveşte partea be­letristică, am semnala pros­peţimea, sincera stare afec­tivă, vibraţia unică în faţa frumuseţilor cu care este înzestrat acest pămînt, în exprimarea ideii permanen­ţei patriei, a destinului ei ca ţară liberă şi indepen­dentă. Toate acestea trans­par din versurile Alexandri­nei Buiuc, Agripinei Iancu, ale lui Fănică Olaru şi ale altora, pentru că membrii acestui cenaclu au fost, de cele mai multe ori, feriţi de tendinţa de a prezenta lucrări mimate fără o notă personală, fără forţă şi, dim­potrivă, încurajaţi către creaţii pornite din interior, chiar dacă ele prezintă o anumită simplitate şi inge­nuitate ca în cazul celor a­­­mintite mai sus. Există în foaia volantă şi versuri şi proze cu uşoare stîngăcii, preferabile totuşi a unor pre­ţiozităţi. Sigur că în vii­tor se va tipări mai selectiv, dar aceasta­ pre­supune continuitate în­ ac­tivitatea cenaclului, imami­nerea sa definitivă în ca­drul Bibliotecii orăşeneşti, deoarece fluctuaţiile au fost dăunătoare. Actuala foaie volantă este în mod cert un nou pas promiţător, înscri­indu-se pe linia indica­ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a arătat, la recentul Congres al educa­ţiei politice şi al culturii so­cialiste, că, în general, tre­buie să stimulăm mai mult spiritul de creaţie al mase­lor în sfera culturii, dez­­voltînd cenaclurile literare, cercurile artistice etc. ELENA PIETRARI) — PIACÁRA lASUlUjj t Timpul probabil S 1 Vreme în curs de răcire e- 4 4 violentă. Cerul va fi noros pină / 1 la acoperit în prima parte a­­­­ intervalului. în a doua parte 1 l va deverti variabil. Se vor * .' produce ploi și averse tempo- t 4 rare de ploaie, mai frecvente | / în jumătatea nordică a Moldo- * 1 vei. Vîntul va sufla moderat I­­ cu intensificări temporare din : I sectorul nordic. Temperatura­­­­ aerului în scădere rapidă ; mi­­i­­­nimele vor oscila între 4 şi 9­­­1 grade, iar maximele între 12 4­­ şi 18 grade. » Campionatul judeţean de fotbal S-au încheiat întrecerile din cele două serii ale campiona­tului judeţean de fotbal, edi­ţia 1975—1976. Dînd dovadă de o constan­o bună pregătire şi Seria I­ţă în evoluţii, formaţiile goria Cotnari şi Nicolina Iaţi s-au clasat pe primul loc, ui­mind ca titlul de campioană judeţeană să fie decis între a­­cestea. Iată clasamentele finale: 1. Podgoria Cotnari 2. Şoimii Iaşi 3. Viitorul Hîrlău 4. Recolta Ruginoasa 5. Voinţa Moţea 6. Recolta Conţeşti 7. Locomotiva Paşcani 8. Biruinţa Mirosloveşti 9. I. R. A. Iaşi 10. Siretul Lespezi 11. Avîntul Brăteşti 12. Avîntul Todireşti 13. Olimpia Iaşi 14. Unirea Valea Seacă 15. Moldova Cristeşti Seria a II-a 3. Nicolina Iaşi 2. A. S. A. Iaşi 3. Victoria T. M. Iaşi 4. Unirea Podul Iloaiei 5. Biruinţa Movileni 6. Prutul Prisăcani 7. Voinţa Bivolari 8. Moldova tricotaje Iaşi 9. Tehnoton Iaşi 10. Mobila Iaşi 11. Chimia Iaşi 12. Zorile Lungani 13. Recolta Gropniţa 14. Olimpia Popricani 15. Progresul Trifeşti 16. Luceafărul Vlădeni

Next