Flacăra Iaşului, iunie 1976 (Anul 32, nr. 9229-9254)
1976-06-17 / nr. 9243
PAGINA All-A Industria locala — o industrie de înnobilare a resurselor judeţului lA PRODUSUL NOU REALIZAT, ESTE O CALE ATÎT DE LUNGĂ... Nu ’de mult, am revenit la întreprinderea judeţeană de industrie locală. Am mers direct în expoziţia de produse noi (prototipuri), organizată la sediul unităţii. Privind noile bunuri expuse, oricine dintre noi (oricit de exigent ar fi) este nevoit să aducă numai cuvinte de laudă la adresa realizatorilor şi,bineînţeles, a creatorilor. Frumoase, utile, de larg interes cetăţenesc, executate la un nivel calitativ superior şi cu costuri reduse. Să exemplificăm doar cîteva : aparat pentru impărui, aparat de tuns iarba, cric auto, trusă pentru grădinărit, uscător pentru rufe, bibliotecă combinată cu pat rabatabil, păbuţuiri suprapuse pentru copii, măsuţă extensibilă, mobilier de camping şi pentru interioare — cu poliuretan, bicicletă pentru exerciţii de gimnastică, vitrină-bibliotecă pentru hod executată din lemn şi metal, garnitură pentru hod din fier forjat, prăşitor-marcator şi multe alte produse mult aşteptate de populaţie. Şi, cu toate acestea, ele nu se găsesc în magazine şi nici nu se ştie cînd vor trece bariera... expoziţiei. Dacă pînă acum, specialiştii de la I.J.I.L. justificau lipsa din magazine a produselor noi prin metodologia greoaie de stabilire a preţurilor („descopereau“ mai greu etaloanele), de astă dată au explicat-o prin refuzul comerţului (I.C.R.M.) de a le contracta. „Deşi la omologarea lor şi-au dat avizul favorabil — ne spunea ing. Gh. Olaru — la contractare, organele comerciale nici nu au vrut apoi să audă de ele. Poate este şi culpa noastră că nu insistăm mai mult, aşteptînd doar contractările organizate la anumite perioade ale anului. Vă rugăm, însă, nu menţionaţi în articolul dumneavoastră acest aspect, pentru că specialiştii de la I.C.I.M. ne vor căuta „nod în papură“. Sunt, desigur, aspecte ale unei slabe colaborări între comerţ şi industria locală, care pledează în favoarea iniţierii unor măsuri energice, capabile să elimine carenţele existente în prezent. Din nefericire, la acestea se adaugă şi unele carenţe în activitatea I.J.I.L. De ce oara, de pildă, noile produse nu sunt expuse în magazinele proprii în vederea primirii comenzilor de la populaţie? De ce nu se fac deplasări la I.C.R.M.-urile din ţară pentru contractarea şi lansarea în fabricaţie ? A fost o contractare în februarie a.c., mai este una în septembrie a.c., şi cu asta. . . baste. Faptul participării la aceste contractări (indiferent de faptul că numărul contractelor încheiate a fost redus) constituie pentru specialiștii industriei locale o justificare „salvatoare“ în toate ocaziile. Este inadmisibil să se scurgă 1—2 și chiar 3 ani de la realizarea prototipului noului produs și pînă la ajungerea acestuia în magazine, deci la populaţie. Industria locală are posibilităţi şi trebuie să asigure populaţia cu bunurile de larg consum de care are nevoie. Este un mai vechi deziderat, care se poate transpune în fapte, dacă preocupările industriei locale (de la director şi pînă la ultimul lucrător) şi, bineînţeles, ale comerţului se vor intensifica. EUGENIU ZIDARIŢA Tg.Frumos Consfătuire cu cititorii ziarului „Flacăra laşului“ , înscriindu-se pe linia preocupărilor redacţiei pentru întărirea legăturilor cu masele şi consultarea largă a acestora, ieri, la Tg. Frumos, a avut loc o consfătuire cu cititorii ziarului „Flacăra laşului“, la care au participat oameni ai muncii de diferite categorii sociale. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tov. Costache Chiriac, secretarul Comite-tului orăşenesc de partid Tg. Frumos. Cei care au luat parte la discuţii au făcut aprecieri asupra activităţii redacţiei şi au criticat unele neajunsuri, venind cu numeroase propuneri pentru viitor. In numele redacţiei, tov. Mihai Dumitriu, redactorul şef al ziarului „Flacăra Iaşului“, a răspuns la o serie de probleme ridicate de cititori, subliniind preocupările colectivului , în lumina documentelor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste , pentru continua îmbunătăţire a conţinutului materialelor publicate, a prezentării grafice şi a cuprinderii principalelor probleme care stau în atenţia oamenilor muncii din cuprinsul judeţului nostru. După ploaie, iarăşi în cîmp, cu toate forţele în prima zi după ploaie, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din consiliul intercooperatist Movileni au reluat din plin lucrările agricole. Prioritate la repartizarea forţelor a avut întreţinerea culturilor. Către această lucrare s-a îndreptat grosul formaţiilor de muncă. Primii au intrat în lanuri, la prăşit, cooperatorii. Apoi, deîndată ce terenul s-a zvîntat bine şi a permis efectuarea unor lucrări de calitate, au poposit pe tarlale şi mecanizatorii. Şi alaltăieri şi ieri s-a muncit intens. Cu cele 22 de cultivatoare, mecanizatorii au întreţinut, în fiecare zi, culturile de pe circa 500 de hectare. Tov. ing. V. Hulpoi, preşedintele consiliului intercooperatist, ne-a spus că toate cultivatoarele secţiilor de mecanizare lucrează la porumb. în cursul zilei de ieri, tractoriştii prăşeau a doua oară ultimele suprafeţe. „Imediat vom lua de la capăt lanurile de porumb, la a treia praşilă, preciza interlocutorul nostru, în tarlalele cu floarea-soarelui nu mai putem intra. Stadiul de dezvoltare a plantelor nu ne mai permite acest lucru“. Praşila a 3-a la floarea-soarelui a rămas în seama cooperatorilor. Şi la C.A.P. Gropniţa, şi la C.A.P. Movileni, şi la C.A.P. Rediu se aflau în cîmp sute şi sute de ţărani cooperatori. La C. A. P. Gropniţa, de exemplu, cooperatorii erau pe punctul de a încheia praşila a doua In consiliul inU*repocratist Movileni manuală la porumbul cultivat pe cele 1.127 de hectare. Forţe însemnate prăşeau a treia oară floareasoarelui de pe cele 450 de hectare. Mai bine de jumătate din lanuri primise această lucrare. Organizaţiile de partid din cadrul formaţiilor de muncă au asigurat o bună mobilizare la lucru. Tov. Anton Ursu, secretarul comitetului comunal de partid Gropniţa, preciza că în comună nu s-a înregistrat pînă acum nici o absenţă de la muncile cîmpului. La C.A.P. Movileni consemnăm aceleaşi fapte. Se zorea cu terminarea celei de a doua praşile manuale la porumb şi cu cea de a treia praşilă manuală la floarea-soarelui. In tarlaua „Stoicescu“ erau prezenţi la muncă, încă din zorii zilei, zeci de ţărani cooperatori. Cu aceeaşi grijă au fost reluate şi celelalte acţiuni de sezon, în fiecare unitate, programele de lucru au fost adaptate la condiţiile impuse de ploaie. Astfel, peste tot au fost intensificate lucrările de stropire a viilor. De asemenea, în lanurile cu cartofi de la Movileni şi Gropniţa au fost reluate din plin tratamentele contra dăunătorilor. Aici munceau mecanizatorii Gh. Apetroaiei, Gh. Luca şi Gh. Căliman. O însemnată forţă participa la însilozarea nutreţurilor. Pînă acum, unităţile din consiliu au însilozat circa 7000 de tone, depăşind cu mult sarcinile de plan. „Pe toată durata timpului prielnic s-a lucrat continuu, ne-a spus tov. V. Hulpoi. De săptămîna viitoare însilozăm a doua recoltă de lucernă“. GH. GHINDĂ în vizită la Iaşi Asociaţia scriitorilor din Iaşi, Editura „Junimea“ şi revista „Cronica“ au primit vizita prozatorului bulgar Ştefan Mokrev. Cu acest prilej, au fost luate în discuţie probleme de colaborări literare româno-bulgare. e . Expoziţie Elevi din clasa I de la Şcoala generală nr. 1 din Iaşi au deschis în holul Facultăţii de învăţămînt pedagogic o expoziţie. Sub îndrumarea profesoarei Mariana Gheorghiu, micii „artişti“ au realizat lucrări în acuarelă, guaşă sau tehnici combinate, care înfăţişează teme din basme, aspecte de muncă, peisaje etc. Sunt expuse circa 100 de lucrări. • • e poartă spre viitor (urmare din pag. 1) meinic însuşite, capacitatea de sinteză este la inulţime şi că sunt gata să pornească spre realizarea altor cutezanţe prin muncă cinstită, pasionată, fie in uzine, fie pe ogoare sau în amfiteatrele, laboratoarele, halele de producţie din invăţămintul superior. Bacalaureatul nu este un final, ci o poartă spre viitor, spre împlinirea desăvirşirea personalităţii umane, spre formarea omului nou. • Sport • Sport Sport Sport • Sport Optimile de finală ale „Cupei României“ la fotbal Optimile de finală ale „Cupei României“ la fotbal, desfășurate ieri pe terenuri neutre, s-au consumat, în general, fără surprize, dar în patru meciuri au fost necesare prelungiri, iar în una din partide s-a apelat şi la executarea loviturilor de la 11 m. pentru desemnarea echipelor calificate. De subliniat performanţa echipei C.S.U. Galaţi (divizionară B), care a eliminat formaţia Jiul Petroşani. Iată rezultatele tehnice : Tg. Mureş : F. C. Bihor — Letea Bacău 3—0 (0—0). Deva : Steaua — F.I.L. Orăştie 8—1 (4—0). Cîmpina: C.Str. Galaţi — Jiul Petroşani 1—0 (0—0). Craiova : Sportul Studenţesc — Poli, tehnica Timişoara 3—1 (2— 0). Bucureşti: Rapid — Progresul 1—0 (după prelungiri). Timişoara: Universitatea Craiova — U.T. Arad 3—2 (după prelungiri). Rm. Vâlcea : F.C. Argeş Piteşti— F.C. Baia Mare 4—3 (după prelungiri). Sibiu: A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Cluj-Napoca 3—0. Pentru sferturile de finală ale competiţiei, care se vor desfăşura miercuri, 23 iunie, s-au calificat echipele Steaua, F.C. Bihor, C.S.U. Galaţi, Sportul Studenţesc, Rapid, Universitatea Craiova, F.C. Argeş Piteşti şi A.S.A. Tg. Mureş. (Agerpres) I hi 74 de ore Radio Iaşi V / Programul de seară (17 In- V I nie) ; 16,00 Cotidian sonor ; 17,30 I, I Jurnal cultural ; 18,00 CJntec ţ 5 drag moldovenesc ; 18,20 Muzici, ca şi muzicienii noştri ; 18,40 J, / Muzică populară românească la I t cerere ; 19,00 Buletin de ştiri ; II 1 19,05 Cîntece ostăşeşti ; 19,15 * * Carta marilor idei ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia pre- J, I ferată ; 20,00 Teatru la micro- s 1fon : „Romeo si Julieta“ de W. i 1 Shakespeare ; 21,50—22,00 Mu- 1 / ^ică- .. s I Televiziune i \ 16-00 Teleșcoală; 16.30 Curs |i de limbă germană (nivel me- 1 1 diu); 17.00 Telex; 17.05 Pentru | \ timpul dv. liber vă recoman- ? / dăm; 17.15 La volan — emisiu- \ ne pentru conducătorii auto ; î | 17.25 Enciclopedie pentru tine- 1 ret; 17.50 Atentie la... neaten- Iţie !; 18.10 Publicitate; 18.15 / i Reportaj de la cea de-a doua | 1 ediţie a Festivalului internaţi©- | 1 nai de poezie de la Piatra I ' Neamț; 18.35 Islanda, azi. Film | \ documentar; 18.50 Ateneu popur- 1 Iar Tv; 19.20 1001 de seri; 19.30 1 Telejurnal; 20.00 Ecran Tv Tv; | | 20.30 Meridiane; 20.55 Concer- * tul orchestrei simfonice a Ra- |dioteleviziunii; 21.40 Revista ii- 1 ( terar-artistică Tv; 22.10 „24 de l . ore“; 22.30 închiderea progra- t mului. J ij Cinematografe t i Copou, orele 9,00; 11,00; 15,00; t 1 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; „Adopţiu- l ne". Victoria, orele 9,00 ; 11,00 ; I 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 21,00 ; „Doi i 1 oameni în oraş". Tineretului, 1 i orele 9,00; 11,00; 14,45; 16,45 ;1 18,45 ; 20,45 : „întoarcerea lui } ţ Magellan“. Republica, orele 9,00; î 1 11,05 ; 14,45 ; 16,50 ; 18,55 ; 21,00 : T 1 „Vînzătorul de baloane". Nico-lina, orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : i , „Revărsarea". Grădina de vară ţ „Palat", ora 20,30 : „Doi oameniiîn oraş". 1 ■V in judeţ. Paşcani : Casa de I I cultură, „Casa de la miezul * i nopţii". Clubul C.F.R., „Respi- 1 ) raţie liberă". Tg. Frumos, „Colţ i t Alb". Ilîrlău, „Legătura pier- } • dută". Podul Iloaiei, „Cursa". i t Hălăuceşti, „Fugarul". » ( Teatrul Naţional ț ^ ,,Vasi!e Alecsandri" i \ prezintă, la ora 19.30, piesa î „Opinia publică“ — tichetul 86. ş I Pronoexpres V 1 La tragerea din 16 iunie 1976, i 1 au fost extrase următoarele nu ? mere : s ) Extragerea I : 43 45 21 5 4 1 j i Fond de câştiguri, 715.752 lei. I 1 Extragerea a 11-a : 3 17 6 24 I t 10. / / Fond de cîştiguri, 721.471 lei. ţ TI. 1S LONDRA 16 (Agerpres). Turneul internaţional de tenis de la Nottingham (Anglia) a continuat cu disputarea primelor partide din turul trei (optimi de finală) al probei de simplu bărbaţi. Jucătorul român Ilie Năstase l-a întîlnit pe vechiul său rival, americanul Stan Smith, în faţa căruia a ciştigat, în două seturi, cu 6—4, 6—3. Şi ,în celelalte partide, favoriţii au obţinut victorii : Jimmy Connors (S.U.A.) — Dick Stockton (S.U.A.) 6—4, 6—2; Vijay Amritraj (India) — Ray Moore (R.S.A.) 6—7, 6—3, 6— 3; Ismail el Shafei (Republica Arabă Egipt) — Nikola Pilici (Iugoslavia) 6— 4, 7—6; Raul Ramirez (Mexic) — Billy Martin (S.U.A.) 7— 6 3—6, 6—3; Tom Okker (Olanda)—Bob Lutz (S.U.A.) 6—1, 7—5. Li Foaia volantă-oglinda cenaclului „Mihail Sadoveanu“ Faptul că asistăm astăzi aproape pretutindeni la o înflorire a fenomenului literar şi publicistic, în genere, este dovedit de chemarea către creaţie a unui număr mare de aspiranţi care activează în cercuri sau cenacluri literare. Acestea constituie, de cele mai multe ori, un mijloc de verificare, de afirmare şi confirmare a unor talente dar, înainte de orice, un cadru de cultură şi educaţie. Printre cele mai active se înscrie şi cenaclul „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani (îndrumat de prof. Gabriela Ciopraga), care a publicat, ■recent, o foaie volantă intitulată „Ritmuri“ — oglindă a preocupărilor membrilor săi, a capacităţii lor creatoare, a stadiului atins pînă In prezent. Primul lucru Îmbucurător la lectura acesteia este angajarea fermă în contemporaneitate, surprinderea, cu justificată mîndrie, nu numai a tradiţiilor revoluţionare ale acestui oraş, ci şi a dinamicii transformărilor esenţiale ce au foc în Paşcanii de astăzi. Pentru a înfăţişa această problematică vastă şi a ne oferi posibilităţi de cunoaştere a realităţilor actuale în domeniul economiei, culturii etc., au fost antrenaţi şi colaboratori, cadre cu munci de răspundere din localitate. Fără îndoială că impresionează plăcut respectul faţă de valorile de cultură păşcănene, dovedit prin evocarea unor personalităţi care au activat, în trecut, aici, după cum şi înţelegerea adîncă a realităţilor specifice prezentului şi perspectivelor acestui oraş în plină dezvoltare. Am fi dorit, totuşi, ca — pe ansamblu — foaia să nu fi îmbrăcat un caracter total festivist ci, chiar dacă numărul acesta a fost dedicat unui anumit eveniment, să-şi fi găsit aici nararea unor sensul unei curajoase a locului semdeficienţe, în abordări mai unor aspecte negative care, cu siguranţă, n-au dispărut cu totul. în ceea ce priveşte partea beletristică, am semnala prospeţimea, sincera stare afectivă, vibraţia unică în faţa frumuseţilor cu care este înzestrat acest pămînt, în exprimarea ideii permanenţei patriei, a destinului ei ca ţară liberă şi independentă. Toate acestea transpar din versurile Alexandrinei Buiuc, Agripinei Iancu, ale lui Fănică Olaru şi ale altora, pentru că membrii acestui cenaclu au fost, de cele mai multe ori, feriţi de tendinţa de a prezenta lucrări mimate fără o notă personală, fără forţă şi, dimpotrivă, încurajaţi către creaţii pornite din interior, chiar dacă ele prezintă o anumită simplitate şi ingenuitate ca în cazul celor amintite mai sus. Există în foaia volantă şi versuri şi proze cu uşoare stîngăcii, preferabile totuşi a unor preţiozităţi. Sigur că în viitor se va tipări mai selectiv, dar aceasta presupune continuitate în activitatea cenaclului, imaminerea sa definitivă în cadrul Bibliotecii orăşeneşti, deoarece fluctuaţiile au fost dăunătoare. Actuala foaie volantă este în mod cert un nou pas promiţător, înscriindu-se pe linia indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a arătat, la recentul Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste, că, în general, trebuie să stimulăm mai mult spiritul de creaţie al maselor în sfera culturii, dezvoltînd cenaclurile literare, cercurile artistice etc. ELENA PIETRARI) — PIACÁRA lASUlUjj t Timpul probabil S 1 Vreme în curs de răcire e- 4 4 violentă. Cerul va fi noros pină / 1 la acoperit în prima parte a intervalului. în a doua parte 1 l va deverti variabil. Se vor * .' produce ploi și averse tempo- t 4 rare de ploaie, mai frecvente | / în jumătatea nordică a Moldo- * 1 vei. Vîntul va sufla moderat I cu intensificări temporare din : I sectorul nordic. Temperatura aerului în scădere rapidă ; miinimele vor oscila între 4 şi 91 grade, iar maximele între 12 4 şi 18 grade. » Campionatul judeţean de fotbal S-au încheiat întrecerile din cele două serii ale campionatului judeţean de fotbal, ediţia 1975—1976. Dînd dovadă de o constano bună pregătire şi Seria Iţă în evoluţii, formaţiile goria Cotnari şi Nicolina Iaţi s-au clasat pe primul loc, uimind ca titlul de campioană judeţeană să fie decis între acestea. Iată clasamentele finale: 1. Podgoria Cotnari 2. Şoimii Iaşi 3. Viitorul Hîrlău 4. Recolta Ruginoasa 5. Voinţa Moţea 6. Recolta Conţeşti 7. Locomotiva Paşcani 8. Biruinţa Mirosloveşti 9. I. R. A. Iaşi 10. Siretul Lespezi 11. Avîntul Brăteşti 12. Avîntul Todireşti 13. Olimpia Iaşi 14. Unirea Valea Seacă 15. Moldova Cristeşti Seria a II-a 3. Nicolina Iaşi 2. A. S. A. Iaşi 3. Victoria T. M. Iaşi 4. Unirea Podul Iloaiei 5. Biruinţa Movileni 6. Prutul Prisăcani 7. Voinţa Bivolari 8. Moldova tricotaje Iaşi 9. Tehnoton Iaşi 10. Mobila Iaşi 11. Chimia Iaşi 12. Zorile Lungani 13. Recolta Gropniţa 14. Olimpia Popricani 15. Progresul Trifeşti 16. Luceafărul Vlădeni