Flacăra Iaşului, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 10032-10056)

979-01-31 / nr. 10056

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. In ziua de 30 ianuarie, a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Comitetului Politic Execu­tiv al C. C. al P. C. R. In cursul şedinţei au fost luate în dez­batere Raportul privind realizarea planu­lui pe anul 1978 şi proiectul Comunicatului cu privire la îndeplinirea planului naţional unic de dezvoltare econom­ico-socială a ţă­rii în anul 1978. "■» Comitetul Politic Executiv a apreciat că, în anul 1978, poporul nostru, sub con­ducerea Partidului Comunist Român, a ob­ţinut noi şi importante succese în toate do­meniile vieţii economice şi sociale, in în­făptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale parti­dului, asigurînd progresul neîntrerupt al patriei, înaintarea fermă a României pe calea prosperităţii şi civilizaţiei socialiste. Anul al treilea al cincinalului s-a ca­racterizat printr-o dinamică înaltă a pro­ducţiei materiale, dezvoltarea echilibrată şi proporţională a intregii economii, adînci­­rea proceselor de modernizare a industriei, agriculturii, celorlalte ramuri ale econo­miei naţionale, accentuarea laturilor cali­tative ale activităţii economice, creşterea nivelului de trai al poporului, amplificarea schimburilor economice externe şi a coope­rării în producţie şi tehnico-ştiinţifice a României cu alte state. Comitetul Politic Executiv apreciază că bilanţul rodnic al anului 1978 evidenţiază justeţea politicii partidului şi statului nos­tru care aplică în mod creator legităţile ge­nerale la condiţiile concrete ale României, realismul prevederilor actualului cincinal, forţa, capacitatea şi voinţa naţiunii noastre de a realiza programul stabilit de Con­gresul al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se dea publicităţii Comunicatul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Socia­le, Comitetului de Stat al Planificării şi Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic al Republicii Socialiste România pe anul 1978. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat propunerile de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agri­culturii şi industriei alimentare, elaborate din iniţiativa şi pe baza indicaţiilor con­crete ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Comitetul Politic Executiv, apreciind că agricultura noastră a cunoscut o dezvolta­re puternică, ce a determinat sporirea, în perioada 1950—1978, de 3,5 ori a producţiei globale agricole, a subliniat că actuala eta­pă de dezvoltare economico-socială a ţării ridică noi cerinţe în faţa agriculturii, che­mată să realizeze producţii superioare, să-şi sporească simţitor contribuţia la creşterea avuţiei naţionale. In concordanţă cu aceste nevoi şi cu principiile conducerii unitare a agricultu­rii, Comitetul Politic Executiv a stabilit să se înfiinţeze consilii unice agro-industriale de stat şi cooperatiste, care vor răspunde efectiv de realizarea sarcinilor ce revin u­­nităţilor agricole componente, creînd cadrul organizatoric necesar concentrării şi spe­cializării producţiei agricole, integrării ei, conducerii unitare, organizării de acţiuni comune în scopul folosirii depline şi efici­ente a fondului funciar, a mijloacelor ma­teriale, financiare şi a forţei de muncă. Comitetul Politic Executiv a hotărît ca aceste măsuri să fie supuse aprobării ple­narei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In continuarea lucrărilor, Comitetul Po­litic Executiv a dezbătut şi aprobat un ra­port cu privire la situaţia financiară a co­operativelor agricole de producţie şi pro­punerile referitoare la acordarea unor în­lesniri prin amînare, reducere şi anulare de credite şi plăţi neachitate la termen. An de an, statul a acordat unităţilor agri­cole importante credite pe termen lung şi pe termen scurt în scopul dezvoltării ne­întrerupte a bazei lor tehnico-materiale. Unităţile au reuşit să restituie cea mai mare parte a creditelor curente de pro­ducţie şi ratelor scadente la creditele pe termen lung. Comitetul Politic Executiv, ţinînd seama de volumul datoriilor neachi­­tate la termen, de faptul că o bună parte din acestea au o vechime mare şi se locali­zează la unităţi cu greutăţi financiare. În scopul ca acestea să-şi îmbunătăţească ac­tivitatea economică, a aprobat acordarea u­­nor înlesniri prin aminare, reducere şi a­­nulare de credite şi plăţi neachitate în ter­men. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca aplicarea acestor măsuri să se facă pe baza unei analize temeinice a situaţiei fie­cărei cooperative agricole de producţie. Totodată, fiecare unitate agricolă din a­­ceastă categorie îşi va stabili programe con­crete de activitate pentru îmbunătăţirea continuă a situaţiei economico-financiare, pentru creşterea producţiei şi veniturilor. Comitetul Politic Executiv a discutat, de asemenea, rezultatele recensământului ani­malelor domestice, desfăşurat pe întreg te­ritoriul ţării, în perioada 3—10 ianuarie 1979. Din analiza datelor reiese că efecti­vele de animale au crescut, faţă de anul precedent, la toate speciile. Cele mai pro­nunţate sporuri au fost obţinute în gospo­dăriile agricole de stat şi în cooperati­vele agricole de producţie, în gospo­dăriile individuale ale populaţiei au fost înregistrate creşteri la ovine şi păsări. In toate sectoarele agriculturii numărul de bovine a crescut cu 204 000, respectiv cu 3,2 la sută faţă de perioada anterioară,, de porcine cu 592 500 (6,1 la sută), de ovine şi caprine cu 1 156 800 (7,8 la sută), de ca­baline cu 19 300 (3,5 la sută) şi de păsări cu 10 672 700 (12 la sută). Apreciind rezul­tatele obţinute în acest sector, al agricul­turii socialiste, Comitetul Politic Executiv a trasat Ministerului Agriculturii şi Indus­triei Alimentare sarcina ca, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Comitetul pentru problemele consiliilor populare, U­­niunea Naţională a Cooperativelor Agri­cole de Producţie şi celelalte organe inte­resate să ia măsuri hotărîte pentru reali­zarea integrală a prevederilor Programu­lui naţional de dezvoltare a zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. În continuarea lucrărilor, Comitetul Po­litic Executiv a aprobat propunerile pri­vind îmbunătăţirea criteriilor referitoare la acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, a Ordinului „Meritul Agricol“ clasa I şi a altor distincţii atribuite jude­ţelor, unităţilor agricole socialiste şi ţăra­nilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate pentru realizări deosebi­te obţinute în sporirea producţiei agricole. Comitetul Politic Executiv a adoptat hotărirea organizării Consfătuirii cu ca­drele de conducere din industrie, construc­ţii, transporturi şi agricultură. Consfătuirea urmează să aibă loc la Bucureşti, la în­ceputul lunii martie a.c„­­ propunindu-şi analizarea şi stabilirea măsurilor pentru realizarea integrală a sarcinilor planificate pentru perioada 1979—1980, în scopul în­făptuirii integrale a hotăririlor adoptate de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale partidului in actualul cincinal. Comitetul Politic Executiv a hotărît convocarea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru ziua de 1 februarie a.c. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activi­tăţii de partid şi de stat. în vederea dublării liniei de cale ferată Iaşi-Bîrlad Nu de mult au început lucrările la tunelul pentru calea ferată de la Bîrnova, în vederea dublării liniei Iaşi-Bîrlad. După cum ne informează conducerea în­treprinderii de construcţii căi ferate Iaşi (antreprenor general al lucrării) tunelul va avea o lungime de 240 m, şi se va executa după o soluţie cu scut în secţiu­ne totală — o instalaţie mo­dernă, din ultima generaţie, — dotat cu un dispozitiv de excavat şi înaintat. In urma măsurilor luate, în colaborare cu Grupul de şantiere tunele Braşov (subantrepriză), se prelimi­­nă ca această importantă lucrare să fie terminată cu şase luni mai devreme faţă de termenul planificat­ -------- - ---------­ Radioreceptoare de înaltă competitivitate După cum ne informează conducerea întreprinderii „Tehnoton“, pe banda de montaj se află primele ra­dioreceptoare destinate ex­portului în S.U.A. Apa­ratele sunt echipate cu ceas electronic, care comandă o serie de funcţiuni şi răs­pund ultimelor cerințe ale tehnicii mondiale. Primul lot se va livra în luna fe­bruarie. XPUNAREA REMERAIA DE­­ C. A. P. BELESTEM Ce n-a criticat darea de seamă, au criticat cooperatorii • Recolte care puteau fi şi mai bogate • îndemn pentru ca toate lucrările să fie executate la timp şi bine • Cînd zo­otehnia e lăsată pe ultimul plan • Mem­bri ai consiliului de conducere doar cu numele Aşteptată cu viu interes, adunarea generală a ţăra­nilor cooperatori de la C.A.P. Heleşteni a consti­tuit un bun prilej de ana­liză, critică şi autocritică, a rezultatelor obţinute în 1978, precum şi de stabilire a sarcinilor ce le revin în acest an. Aşa cum a rezul­tat şi din darea de seamă prezentată de tov. Petru Ilaşcu, preşedintele unită­ţii, şi în anul trecut coope­ratorii de aici au obţinut la unele culturi importan­te sporuri de recoltă. Aşa, bunăoară, la orz s-au re­coltat în plus la hectar cite 200 de kg, la mazăre peste 500 kg, producţii bune ob­­ţinîndu-se şi la grîu, car­tofi şi sfeclă de zahăr. Cu toate succesele înregistrate, trebuie de subliniat că re­zultatele obţinute nu au fost, totuşi, pe măsura posi­bilităţilor, ceea ce explică şi faptul că nu s-a realizat nici valoarea producţiei globale planificate. E drept, au fost şi cauze obiective care au condus la unele ne­­realizări, dar, aşa cum a reieşit din darea de seamă şi din intervenţiile partici­panţilor la discuţii, predo­minante au fost cauzele su­biective. Astfel, majorita­tea rezultatelor slabe se da­torează în primul rînd unor cooperatori şi mecanizatori care nu şi-au făcut în mod conştiincios datoria. Intre alte critici la adresa secţi­ei S.M.A., s-a arătat că, pe alocuri, pregătirea terenu­lui pentru semănat nu s-a făcut în bune condiţiuni. Necorespunzător au fost e­xecutate şi lucrările de er­­bicidare, şefii formaţiunilor de lucru lăsînd această ac­ţiune numai pe seama me­canizatorilor, care nu au respectat tehnologia stabili­tă ca şi perioada optimă de aplicare a tratamentului. Pe de altă parte, nici lu­crările de întreţinere n-au fost executate la timp. Pe bună dreptate au fost cri­ticaţi în adunare coopera­torii Niţa Pişta, Elena A­­petri, Elena D. Pavel, Floa­rea C. Pavel, Elena Şt. Voi­­cu, Elena I. Ungureanu, Frosa Paralău, Silvia Şer­­ban, Margareta Cojocaru­, Margareta Filip, Natalia Hadîmbu şi Sevastiţa Ha­­dimbu, care n-au prăşit in­tegral suprafeţele de mac repartizate, motiv pentru care producţia planificată a fost realizată doar în pro­porţie de 73 la sută. La fel s-au petrecut lucrurile şi la porumb, în tarlaua „Bursu­­cărie“, de exemplu, 37 de hectare ocupate cu această cultură n-au fost deloc pră­şite manual, aceeaşi soartă avînd-o şi alte 20 de hec­tare din punctul „Fălci“. Aceasta se datorează şi fap­tului că brigadierul Gheor­­ghe N. Bartoş s-a preocu­pat mai puţin de organiza­rea muncii. Pierderi de re­coltă s-au înregistrat şi da­torită nerespectării densi­tăţii optime de plante la hectar. Aşa s-au petrecut lucrurile la brigada nr. 2 la cultura cânepei, unde coope- ANDREI BRATCI (continuare în pag. a 3-a) Banda nr. 2 de pregătit­ cusut de la Fabrica de încălțăminte din Tîrgu Frumos. • • Cînd dialogul de la ghişee este întrerupt de... indiferenţă Timp de două zile am ape­lat, in postura de solicitant, la mai multe ghişee publice ale unor instituţii ieşene de larg interes cetăţenesc. Fireş­te, nu este pentru prima oa­ră cînd abordăm problema solicitudinii funcţionarilor faţă de cei ce li se adresea­ză. Au mai apărut în coloa­nele ziarului nostru aspecte care evidenţiau programe de lucru birocratice, lipsă de respect faţă de timpul cetă­ţenilor şi chiar comportări necuviincioase. în urma cri­ticilor noastre, unii factori de conducere au luat măsu­rile cuvenite. La spaţiul lo­cativ, de exemplu, sală de aşteptare a fost dotată cu mobilier, la fiecare ghişeu este afişată raza de compe­tenţă a inspectorului. Pe un panou sunt menţionate actele necesare efectuării unor ser­vicii, şi la ghişeele I.R.E. s-au adus scaune, iar afişele de pe pereţi constituie un a­­devărat „birou“ de informa­ţii pentru solicitanţi. Cu toa­te acestea, am constatat şi u­­nele deficienţe supărătoare. Unele scaune din sala de aş­teptare a spaţiului locativ e- Raidul nustru­­ rau ocupate de 4—5 indivizi care îi acostau pe cetăţeni, întocmindu-le diferite ce­reri şi reclamaţii de multe ori inexacte. „Pentru redac­tarea unei cereri aceşti spe­culanţi încasează chiar şi 25 de lei“, ne-a declarat inspec­torul Mircea Chirilă. Atunci de ce sunt găzduiţi aceşti spe­culanţi ? Aici am făcut cu­noştinţă şi cu soţii Elena şi Romeo Moraru, membri ai Asociaţiei nevăzătorilor. Li se atribuise o garsonieră, dar n-o puteau ocupa deoarece mai trebuia aprobat un act. In 9 zile acel act a fost cău­tat pe la registratura gene­rală, la G.I.G.C.L., la spaţiul locativ. Nici în a zecea zi cererea acestora nu era solu­ţionată (abia a fost găsită!!!) cu toate că solicitanţii au a­­dus şi nelipsitele... adeverin­ţe. „De fapt nu era datoria mea să soluţionez acest caz. Dar dacă umblă cu reclama­ţii s-a supărat tov. Gh. Dumbravă, şeful spaţiului locativ, pe care-l ştiam mai amabil de obicei. Dispăruse acea solicitudine de care tre- IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 2-a)

Next