Flacăra Iaşului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 10159-10184)
1979-06-01 / nr. 10159
I FLACĂRA IAȘULUI -------------------------------------------—-------------------|-----^^-pagina a iii-a ] Consfătuire judeţeană pe teme de sericicultură Ieri a avut loc la Bivolari o consfătuire pe teme de sericicultură, organizată de Comitetul judeţean al femeilor, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie şi Direcţia judeţeană pentru agricultură şi industrializarea produselor agricole. La consfătuire au participat crescătoare de viermi de mătase, reprezentante ale comitetelor comunale de femei, cadre de conducere din cooperativele agricole cu sector sericicol, specialişti ai Centrului sericicol zonal, ai organelor agricole judeţene şi altor unităţi. A luat parte tovarăşa Maria Giligor, membră a biroului Comitetului judeţean de partid, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor. In deschiderea lucrărilor a fost prezentată o informare cu privire la dezvoltarea sericiculturii în judeţul nostru şi la măsurile ce se impun pentru dezvoltarea şi mai rapidă a acestui important sector al agriculturii. Inginerul Gh. Hristea, şeful fermei din Bivolari a Centrului sericicol zonal, a prezentat, apoi, unele aspecte din experienţa valoroasă a unităţii. Expunerea a fost susţinută şi de un film al cineclubului din localitate, avînd ca temă activitatea destoinicilor sericicultori de aici. Participanţii la consfătuire au vizitat, în încheiere, ferma sericicolă, unde s-au întreţinut cu gazdele asupra metodelor de lucru moderne pe care le aplică în creşterea viermilor de mătase. • • Din nou prin grădinile de legume din zona C. L. F. Paşcani 0 întrecere in să existe Vizităm din nou grădinile de legume din zona C.L.F. Paşcani. In graficele pe care legumicultorii de aici le-au depus la C.L.F. se prevede ca în luna iunie să fie continuate livrările de varză timpurie şi să fie începute şi cele de roşii. La cooperativele agricole din Bălţaţi şi Tg. Frumos, şefii de ferme Melania Ailuţoaiei şi, respectiv, Marcel Mihalcea ne spun că în jurul datei de 15 iunie va fi declanşat culesul tomatelor. Asemenea precizări le-au fost făcute şi de ing. p. Atomei, de la ferma C.L.F., şi de Eugenia Tăbăcaru de la ferma C.A.P. Mirceşti şi de Luminiţa Sălceanu de la C.A.P. Răchiteni. La faţa locului aveaic să ne convingem că graficele au un suport material trainic. La cele două ferme legumicole ale C.A.P. Răchiteni, culturile sunt bine îngrijite, tomatele fiind şi palisate, şi defoliate pînă la primul etaj de fructe. Tov. ing. Gh. Stanciu, de la I.L.F. Iaşi, stabileşte împreună cu legumicultorii de la ferma din Răchiteni ca norma de apă la o udare să fie mărită. Precizăm că în ultima vreme, conducerea unităţii a asigurat condiţii mai bune fermelor pentru irigarea culturilor legumicole. In mod nejustificat sunt întîrziate lucrările de valorificare a spaţiilor dintre modulele de solarii de pe care se puteau obţine pînă acum o recoltă. Această neglijenţă contrastează cu eforturile pe care le depun legumicultorii de aici pentru a îngriji atît culturile din solarii, cît şi pe cele din cîmp. La C.A.P. Mirceşti, udările repetate (6 la număr) au favorizat atît dezvoltarea plantelor, cît şi a buruienilor. De aceea pînă acum au fost aplicate şi patru praşile. Ultimele module cu roşii erau prăşite în ziua vizitei noastre aici. Starea de îmburuienire în care se afla cultura arăta că această praşilă, ca şi copilitul şi defaliatul, trebuiau să fi fost executate ceva mai devreme. „Oricum, ne spunea ing. Gh. Stanciu, culturile sunt mult mai bine întreţinute în comparaţie cu anii din urmă“, întreţinerea culturilor la timp a constituit o problemă şi pentru lucrătorii de la ferma de producţie a C.L.F. Ing. P. Atomei ne spunea că în perioadele mai critice le-au venit în care n-ar trebui şi codaşi ajutor cooperatorii din consiliile unice agroindustriale Paşcani şi Mirceşti. Pentru a nu mai fi nevoiţi să apeleze la forţe din afară, lucrătorii de aici au trecut, cu rezultate bune, la mulcirea terenului din tunele cu folii de polietilenă recuperată. Nu este singura noutate în materie de legumicultura la fermele din această zonă. In ferma de la Izvoarele a C.A.P. Răchiteni castraveţii de pe un hectar vor fi palisaţi. Fermele de la Moţca, Verşeni, Mirosloveşti sunt profilate pe culturi rădăcinoase. Cooperatorii din Moţca stau cel mai bine cu lucrările de întreţinere a acestora. Vizităm ferma şi vedem la executarea prăşitului, alături de mecanizatori, zeci de cooperatori. Suprafeţele întreţinute erau irigate. La vecinii din Mirosloveşti există rămîneri în urmă şi cu prăşitul, şi cu irigarea culturilor. Cultura de pe cîteva hectare nu se vedea din buruieni. E drept că la prăşit se aflau numeroşi cooperatori dar, din cite am aflat, aceştia au fost mobilizaţi la lucru cu întîrziere. S-a întîrziat, de asemenea şi cu procurarea unei aripi de irigare din care cauză cultura suferă şi de lipsa apei. O notă proastă pentru conducerea unităţii. Şeful fermei, M. Partin, s-a angajat să înlăture grabnic aceste neajunsuri. GH. STEJARU rom, ochii cetateanului) " Zonele verzi ale municipiului mai bine gospodărite! Scrisorile adresate redacţiei ziarului „Flacăra Iaşului“ de către tovarăşii F. Prescorniţă, profesor de biologie, secretar şef al Facultăţii de tehnologie chimică a Institutului politehnic „Gh. Asachi“, şi C. Petrovici, tehnician la I. M. „Nicolina“, semnalează o serie de deficienţe în buna gospodărire a zonelor verzi ale municipiului Iaşi. Pornind de la aceste scrisori am întreprins o anchetă la nivelul municipiului. Redăm cîteva din constatările noastre. Iaşul are 800 de hectare de spaţii verzi. I.G.C.C. se ocupă în special de 80 de hectare de parcuri, grădini, alei etc. din zonele centrale ale oraşului şi principalele artere de comunicaţie. Restul au fost date în grija unor întreprinderi, instituţii, asociaţii de locatari. Oricui îi face plăcere să admire spaţiul verde ce înconjoară Universitatea „Al. I. Cuza", cele date în grija Asociaţiei de locatari din Calea 23 August — Codrescu, str. Aurora, cartierul D. Cantemir etc. Bunii gospodari, iubitori ai frumosului şi utilului, cei cărora le este drag oraşul în care trăiesc, îşi spun cuvîntul. Să ne oprim însă la zonele verzi ce sunt în îngrijirea I. G.C.C. In momentul de faţă, Parcul Expoziţiei, Grădina Copou, Piaţa Podu Roş şi alte zone verzi sunt pregătite pentru sezonul estival. Se tund gardurile vii, se coseşte iarba, se plantează flori. O notă bună. Numai că se acţionează cu multă încetineală. Unele lucrări cum sînt : tăierile de corecţie, operaţiunile de combaterea dăunătorilor, curăţirea spaţiilor verzi au fost neglijate. Din cei 300 000 m.p. pămînt vegetal necesar în acest an spaţiilor verzi s-au adus, pînă la această dată, doar 2 000 m. c. şi aceştia transportaţi numai în zilele de duminică. Cu mijloacele de transport ce au fost planificate pentru aducerea cantităţilor necesare de pămînt vegetal ar trebui. .. 100 de duminici. Or, fără pămînt vegetal nu , se poate crea un spaţiu verde cît de cît amenajat. Schimbarea decorului floral în fiecare sezon, cositul ierbii la timp, dau nota de îngrijire a parcurilor, platbandelor verzi etc. Ce se întîmplă ? în toată perioada de primăvară nu s-a plantat decit o cantitate infimă de flori. Panselele, bunăoară, au rămas în seră, s-au prăpădit deci. Pentru sezonul de vară s-a pregătit doar a cincea parte din necesarul de flori. In urmă cu cîţiva ani se produceau peste 2,5 milioane de flori. Este explicabil, aşadar, de ce nu se mai fac de ani de zile mozaicuri florale în principalele parcuri, pieţe etc. Se coseşte iarba manual căci alte mijloace nu există. Au fost cândva 6 motocositori. Au fost date însă la casat, dar altele n-au mai fost achiziţionate. De regulă, iarba ar trebui cosită de trei ori pe lună, mai ales acolo unde se fac udări permanente. Or, cu forţele existente nu se coseşte decît 1,2 hectare în medie pe zi. Aşadar, se poate reveni cu cositul ierbii pe aceeaşi suprafaţă cam la 60 de zile. In aceste condiţii, aspectul de proastă gospodărire, de toloacă, în unele locuri, rămîne evident, oricîtă bunăvoinţă ar manifesta cineva, oricîte sfaturi bune s-ar da. Acum, cînd s-a demarat acţiunea de schimbare a decorului floral al parcurilor publice, plantaţiilor stradale, spaţiilor verzi din cvartalele de locuinţe şi din incintele întreprinderilor, instituţiilor, şcolilor etc. se cer eforturi sporite din partea municipalităţii, I.G.C.C.-ului, a tuturor celor care doresc să vadă oraşul mereu mai frumos. Este necesară participarea mai largă a tuturor cetăţenilor, asociaţiilor de locatari, colectivelor de muncă care au în grijă zone verzi. Nu trebuie să-i fie indiferent nimănui cum se prezintă cartea de vizită a oraşului. Aşteptăm să-şi spună cuvîntul şi comisia judeţeană de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistică, recent constituită, şi al cărei plan de măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea sectorului dendrofloricol şi de amenajare a spaţiilor verzi şi parcurilor dă nădejdea că, intr-un viitor nu prea îndepărtat, vom beneficia şi la Iaşi de spaţii verzi care să satisfacă cerinţele cele mai exigente. AL. MONTEORU ---------------------------------- NOTE Fier vechi „înghiţit“ de pămînt In noile cartiere ale oraşului sau în diverse alte locuri pe unde trec, constructorii îşi lasă amprenta. De exemplu, pe aleea Drobeta (cartierul Dacia), lingă blocul Q. 6 — ne scrie corespondentul nostru Petru Silion — de multă vreme stă adunat nişte fier vechi, împreună cu molozul rămas de la şantierele de construcţii. Pe str. 30 Decembrie, unde se construieşte un bloc, grinzile din fier care susţineau etajele vechilor clădiri (şi care au fost dezafectate) n-au fost strînse pentru a li se da întrebuinţarea cuvenită, ci stau aruncate aşteptînd parcă să fie „înghiţite“ de pămîntul care s-a dizlocat pentru fundaţia noii construcţii, în cartierele Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrîn, pe str. Palat sau în zona Halei centrale, în spaţiile virane se pot vedea, de asemenea, însemnate cantităţi de fier vechi. Dacă acestea ar fi adunate ar cîntări cîteva tone. Cu puţin efort, dar cu maximum de grijă din partea conducerilor de şantiere şi a constructorilor, s-ar repune în circuitul economic naţional importante cantităţi de metal. Pînă la urmă, Lăcrămioara a fost tunsă frumos In după-amiaza zilei de 30 mai a.c. s-a prezentat la redacţie cetăţeanul Mihai Cojocaru din Iaşi, aleea Muşatini nr. 4, pentru a ne demonstra „pe viu“ cum ştiu unii lucrători frizeri să servească clienţii. „Deşi stau în cartierul Alexandru cel Bun, am venit la o unitate din centrul oraşului (frizeria nr. 2, din spatele cinematografului „Victoria“) în vederea executării unei tunsori fetiţei mele, Lăcrămioara“. Nemulţumit de felul cum a tuns-o lucrătoarea Ilie Georgeta, omul a încercat să intervină, dar a fost repezit. Indignat de proasta calitate a tunsorii şi de faptul că lucrătoarea respectivă n-a vrut să-şi spună numele (nu purta nici ecuson), M.C. a luat copilul de mînă şi s-a prezentat la redacţia ziarului nostim. La recomandarea redacţiei, M.C. s-a dus din nou cu fetiţa la frizerie, unde a, stat de vorbă cu șefa din tura respectivă — Maria Ciobanu. Aceasta a manifestat solicitudine, reparînd tunsoarea Lăcrămioarei. Cum rămîne însă cu atitudinea lucrătoarei Ilie Georgeta ? M. LITEANU • • • Sport• Sport + Sport • Sport * La Iaşi — FINALA CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE LUPTE LIBERE Astăzi încep, la Sala sporturilor din Iaşi, întrecerile finalei campionatului republican de lupte libere pentru seniori. Timp de trei zile, cei mai buni sportivi din ţară la acest stil vor lupta pentru titlurile de campioni naţionali. Reuniunile de astăzi sunt programate la orele 10 şi 17. Celelalte vor fi anunţate in programul competiţional de mîine, reprezentat de 21 de atleţi (14 de la Universitate, 6 de la Institutul politehnic şi 1 de la Institutul agronomic). Spre deosebire de ediţia precedentă, ieşenii s-au comportat mai bine, reuşind să ocupe multe poziţii fruntaşe în clasamentele pe probe. Gh. Bistriceanui, de la Universitatea (antrenor, I. Butnaru), a cucerit titlul de campion universitar în proba de 3 000 m obstacole, iar Adrian Sîrghie, de la Agronomia (antrenor, R. Constantinescu), a ocupat locul II la ciocan; pe locul al III-lea s-au clasat : Szakács László (Politehnica, antrenor, Al. Merică) la înălţime, Mariana Nechita la 100 m, Rodica Bălceanu la 100 m.g. (ambele de la Universitatea, antrenor, R. Tetiniuc), precum şi ştafeta feminină de 4 x 100 m a Universităţii (Rodica Băiceanu, Mariana Nechita, Ana Pascu, Iolanda Pachiţu). Al. Nour Atletism — GH. BISTRICEANU — CAMPION UNIVERSITAR Piteştiul a găzduit ediţia 1979 a finalei campionatelor universitare de atletism. Centrul universitar Iaşi a fost Tir cu arcul — O COMPORTARE BUNA A IEŞENILOR La concursul republican de tir cu arcul, dublu F.I.T.A., dotat cu „Cupa României“ (22—27 mai), au participat peste 200 de sportivi seniori şi juniori din întreaga ţară. Judeţul Iaşi a fost reprezentat de sportivi de la C.S.M. antrenaţi de prof. T. Alexandrescu. Dintre ei, cea mai bună comportare a avut-o Maria Citra, care a cucerit medalia de aur la junioare catea a II-a. Dănuţ Baroncea s-a clasat pe locul II la juniori I, Camelia Mihăilescu — pe locul III la junioare II şi C-tin Vatavu — pe locul IV la juniori II. La primasa participare într-un concurs republican, seniorul Remus Tudor a avut o comportare onorabilă, clasîndu-se între primii zece. In clasamentul general pe echipe (seniori, juniori) C.S.M. Iaşi s-a situat pe locurile IÎ-III, la egalitate cureprezentanta judeţului Satu Mare. V Răspundem scrisorilor trimise-! redacţiei • G. Băiceanu, satul Topile, comuna Valea Seacă. Descen- / k dentul minor are drept la in- t treţinere, oricare ar li pricina ^ , ucjiriac, oricare ar li pro nevoii in care el se află (art. I 86, al. 3 din Codul familiei).’ i * Mar!a G°ldan- PleVă- InSPCC- t Maria Goldan, elevă. ltoralul şcolar judeţean vă face cunoscut că puteţi opta pentru ţ , un liceu cu un alt profil numai / i după terminarea treptei I în % 1 perioada claselor a IX-a şi a X-a i ţ (treapta I liceală) nu se fac ’ ş I „ fac transferări. • Elena Cojocaru, Piaţa Voievozilor nr. 9, bl. X6 bis, ap. 1, et. 4. Faptul că aţi încetat o dată contractul de muncă pentru creşterea unui * copil sub 7 ani nu vă răpeşte dreptul de a mai înceta ulterior contractul de muncă pentru creşterea unui alt copil, tot mai mic de 7 ani. • Roza T. Mă * ciucă, satul Valea Oilor, comu- i na Bălţaţi. Nu puteţi beneficia ! de pensie de urmaş de pe urma V fostului dv. concubin. De ase- i menea, nici copiii acestuia, în- , 1 trucit sint majori şi nu urmea ză formele de învăţămînt stabi- . lite prin lege. • P. V. Bulai, * 1 comuna Aroneami. Oficiul ra-'( i porturi de muncă precizează, în • 1 raport cu relatările dv., că S 1 drepturile de personal, la rein- t cadrarea în muncă, după exe- » • cutarea unei pedepse penale l t constînd în muncă corecțională i i prestată la locul de muncă, sunt V l drepturi ce se cuvin unui nou t 4 încadrat care și-a pierdut atît 7 vechimea neîntreruptă în ace- \ 1 eași unitate cît și vechimea ne- l întreruptă în muncă. A Gh. Con- } stantinescu, str. Republicii, nr. S - 20. Servirea centralelor termice ^ l care funcționează cu gaze na- , ’ turale se poate face numai 1 turale se prin personal autorizat de către unitatea distribuţii gaze natu- ralel Unitatea unde lucraţi depune la întreprinderea de reţe- lile şi instalaţii de distribuţie ■ gaze naturale Tg. Mureş, secţia 1 Iaşi, un dosar în conformitate cu Normativul 16/1076. O V. C. Andrei, comuna Dobrovăţ. Feţ - ciorii dv. au obligaţia să facă i k pază In comuna unde au do- ? ' miciliul. • M. V. Aiftimoaiei, ţ \ satul Dumitreştii Gălăţii, comu- i na Schitu Duca. I.R.E. ne răs- * i punde că în urma analizei cu | v organele locale ale consiliului ’ l popular comunal a rezultat că \ extinderea reţelei electrice in satul dv. este planificată a se executa în luna a igust a.c., existind toate formele legale întocmite. A. ALEXANDRI A ------------- CU OCAZIA ZILEI DE 1 IUNIE -------— întreprinderea de stofe tricotate şi confecţii Iaşi deschide o expoziţie cu vânzare, la magazinul din strada Ştefan cel Mare. UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM IAŞI recrutează tineri din comunele judeţului Iaşi, pentru pregătire în diverse meserii şi încadrarea după absolvire în comunele de domiciliu, astfel : — absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani, promoţia 1979, pentru înscriere în treapta I de liceu cu profile : mecanică, electrotehnică, construcţii, prelucrare lemn, industrie alimentară, industrie uşoara, economie, de contabilitate şi comerţ ; — absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani (treapta I de liceu) pentru înscrierea la şcoli profesionale şi ucenicie în meseriile : sudor, electrician, constructor-finisor, instalator, tîmplar, tapiţer, blănar-marochiner-cizmar, tricoter-croitor, vînzator, bucatar-cofetar. Se primesc candidaţi care nu depășesc vîrsta de 19 ani pînă la 31 decembrie 1979, cu excepția meseriilor de vînzator şi instalator la care vîrsta maximă este 25 ani (băieţii care au depăşit 19 ani să aibă stagiul militar satisfăcut). Candidaţii se vor adresa preşedinţilor cooperativelor de consum comunale şi orăşeneşti (Hîrlău, Paşcani, Tg. Frumos) unde vor primi toate relaţiile (perioada înscrierii, actele necesare, obiectele la care se susţine examen etc.). Precizăm că liceele şi şcolile profesionale ale cooperativelor de consum asigură şcolarizarea în mod gratuit, cu obligaţia absolvenţilor de a lucra cel puţin 5 ani în sistem. Relaţii se dau şi la U.J.C.C. Iasi, str. 30 Decembrie nr. 22 (vizavi de Gara, Iasi), telefon 421 60, interior 92-