Flacăra Iaşului, februarie 1980 (Anul 36, nr. 10366-10390)
1980-02-01 / nr. 10366
în comuna Răducăneni Urbanizarea cere un efort gospodăresc din partea tuturor locuitorilor Priviri îndrăzneţe spre viitor Interviu cu tovarăşa Marieta Matei, secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei In comuna Răducăneni, ca dealtfel în toate localităţile judeţului, au loc prefaceri înnoitoare. Oamenii acestui viitor centru urban, uniţi in grid şi faptă, transpun în viaţă obiectivele înscrise în lanul de dezvoltare în pro- teritorial al localităţii. — Trăind şi muncind în mijlocul acestor oameni, ■puneţi-ne, tovarăşă Marieta Matei — secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei — care sunt principalele înfăptuiri din Răducăneni ? — De cîţiva ani, localitatea noastră se află pe o traiectorie nouă, traiectoria urbanizării. Vedem în aceasta justeţea politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor localităţilor ţării. Ca rezultat al acestei politici, în anul pe care l-am încheiat, am construit obiective în valoare de peste 24 de milioane de lei. S-a înfiinţat şi extins Asociaţia intercooperatistă de creştere a vacilor cu lapte de la Bohotin. Tot aici s-a construit o bază de recepţie pentru cereale. In satul de centru al comunei a început construirea unei secţii de bunuri de larg consum a întreprinderii mecanice „Bucium", iar la centrul de legume-fructe s-a mărit capacitatea de producţie şi de depozitare. In agricultură s-au realizat modernizări de vii, s-a extins spaţiul de cazare în sectorul ovin. Un accent deosebit am pus pe dezvoltarea activităţilor industriale şi de prestări de servicii. Dispunem de ateliere de confecţii metalice, tâmplărie, avem o echipă de construcţii care a ridicat, printre altele, şi 3 grădiniţe cu 300 de locuri. Cele două C.A.P. au realizat anul trecut un volum de investiţii în valoare de circa 3,3 milioane de lei. Staţiile de alimentare cu motorină şi instalaţiile de pornire pe timp rece a tractoarelor realizate, de lucrătorii de la S.M.A. sunt bine cunoscute în toate judeţele ţării, dar şi peste hotare. Şi aici, numai în 1979,s-au investit 5 milioane de lei pentru extinderea centrului de fabricaţie, pentru noi amenajări şi dotări. In domeniul edilitar-gospodăresc trebuie subliniat faptul că 100 de familii s-au mutat în apartamentele noilor blocuri de locuinţe, au început lucrările de aducţiune a apei potabile, de canalizare, precum şi la staţia de epurare. S-au extins spaţiile comerciale prin darea în folosinţă a unor noi ateliere şi magazine la parterul blocurilor (croitorie pentru femei, tîmplărie, tapiserie, ceasornicărie, cofetărie ş.a.) şi se află în construcţie o secţie de prestări de servicii. — Sîntem la început de an. Un an aparte, deoarece vom încheia un cincinal șî vom face puntea de legătură către o nouă perioadă prefigurată cu deosebită claritate de documentele Congresului al XII-lea al P.C.R. Pentru oamenii viitorului centru urban, Răducăneni, ce va însemna anul 1980? — Fără îndoială, ne vom continua în acest an drumul început, trăind bucuria, dar şi emoţiile declarării localităţii ca centru urban. Pentru aceasta însă trebuie să muncim cu mai mult elan şi energie. Avem de finalizat obiectivele începute, de construit altele: 4 blocuri de locuinţe cu 48 de apartamente, staţia de transformare, extinderea brutăriei, amenajarea unui depozit de combustibil,, construirea unei şcoli cu 16 săli de clasă ş.a. Producţia globală industrială a anului 1980 va fi de 110 milioane de lei, adică de 2,5 ori mai mare faţă de 1975. In acest an, producţia globală agricolă va spori faţă de 1979 cu 3 milioane de lei. Toate acestea ne îndeamnă să găsim cele mai bune soluţii de rezolvare a tuturor problemelor cu care ne confruntăm pentru a demara cu bune rezultate în cincinalul viitor, cînd avem de realizat un volum de investiţii în valoare de 337 milioane de lei. în atelierul mecanic de in S.M.A. Irăducăneni, se fac in««'use pregătiri pentru campania de primăvară. Printre mecanizatorii care participă efectiv la reparaţia tractoarelor, îi întîlnim pe : Georgel Andrieş, ’vecanic, Stefan Alexa si Ion Ignat, tractorişti. Alături de blocurile existente, se înalță noi construcţii ce se înscriu în planul de urbanizare a localităţii. (Cifre şi fapte. ) • Comunei Răducă- \ 1 nenit s-a alocat, în a-i cest an, un volum de / / investiţii de 63 de mili- \ 1 nane /re le _ cu 1 milioane de Iei mai mult I faţă de anuil 1975, faţă de anul 1975. • Producţia globală industrială a localităţii va ajunge la finele anului curent la 110 milioane de lei. Aproape 50 la sută din producţia industrială o vor realiza lucrătorii S.M.A. Răducăneni. Anul trecut special “5® de la unitatea viei I şi vinului au obţinut un J ?oul soi de vin: busu- I joacă de Bohotin. In vîi-i torul cincinal această ulnitate se va extinde, a’jungind să înmagazineze peste 700 de vagoane de vin. ? • Lucrările de înfrumuseţare şi bună gospo- dărire realizate în 1979 I Jn.su,ycaza 3,5 milioane i i®i. In 1985 acestea vor fi în valoare de peste 5 milioane de Iei. • Volumul desfacerilor de mărfuri prin unităţiale cooperativei de con- i sum va creşte în acest *n_cn ®,3 milioane de lei faţă de vînzările anului 1 1978. ’ _• Numărul elevilor din Răducăneni a ajuns, în acest an, la 1901. In perioada următoare se I prevede o creștere cu cî- te 5 la sută în fiecare an, pe seama dezvoltării Liceului agroindustrial. 1 • Pe lingă căminul cultural activează mai multe formaţii de dansuri, orchestre de muzi- 1 că populară şi uşoară, un grup vocal, o brigadă artistică, un cor. 1 • Universitatea cultu ral-ştiinţifică se remarcă printr-o bogată şi stator- I nică activitate. , 1 • In cincinalul 1981— I 1985 se va construi o nouă și modernă casă de cultură. ----------------~------------------■—-^——-FLACĂRA IAȘULui^ Cetăţenii au la dispoziţie şi unităţi ale cooperaţiei de consum. Ca număr şi repartizare teritorială, acesteasatisfac cerinţele mereu crescînde ale populaţiei. (Suprafaţa comercială totală însumează peste 5 000 m.p.). Sunt magazine alimentare, unităţi de alimentaţie publică, cofetărie, librărie, spaţii comerciale destinate confecţiilor, tricotajelor, produselor metalo-chimice, ateliere prestatoare de servicii. Bilanţul activităţii desfăşurate pe parcursul anului trecut este bogat, cu excepţia prestărilor de servicii către populaţie, indicator realizat doar în proporţie de 72 la sută., Cauzele neîndeplinirii acestui important indicator trebuie căutate în slaba aprovizionare cu materiale a unităţilor, în proasta organizare a muncii şi în lipsa unui control riguros. La toate acestea se adaugă o insuficientă preocupare pentru atragerea în cooperaţie a unui număr cît mai mare de meseriaşi care, in prezent, lucrează particular (cu sau fără autorizaţii). Să vedem însă cum se prezintă unităţile cooperativei la acest început de an. O primă constatare de ordin general, din majoritatea magazinelor lipsesc mărfuri de cerere curentă. Nu este încălţăminte de sezon pentru copii, nu sunt lopeţi, pantaloni şi stofe groase, specifice sezonului rece, nu există vase, lighene, găleţi emailate, farfurii, servicii de masă, damigene, maşini de tocat carne ş.a. S-au întocmit note de comenzi, dar furnizorii (I.C.R.A., I.C.R.M., I.C.R.T.I.) nu le-au onorat. Se impune, aşa cum ne spunea şi tovarăşa Marieta Matei, o repartizare mai judicioasă a fondului de marfă atît pe cooperativele de consum, cît şi în cadrul acestora. Slab aprovizionate sunt şi chioşcurile C.L.F. La unitatea nr. 1 nu am găsit produsele specifice acestui sector (cu excepţia unei cantităţi de ceapă neexpusă la vînzare), în schimb erau din abundenţă alte mărfuri alimentare: făină, zahăr, fidea, biscuiţi, telemea, bomboane etc. Gestionarul Ferdinand Balint nu numai că vinde în condiţii neigienice aceste produse, dar are atitudine necuviincioasă faţă de cumpărători, atitudine manifestată dealtfel şi faţă de noi. In unele unităţi sunt neglijate şi normele igienico-sanitare. La magazinul alimentar, la cofetărie, la centrul de pline, există multă dezordine. Geamuri murdare, ambalaje în sala de vînzare, preambasarea mărfurilor se face în condiţii necorespunzătoare. Mai mult, în magazia unităţii alimentare din centrul comunei se simte prezenţa rozătoarelor. Se neglijează, de asemenea, expunerea atrăgătoare a mărfurilor, crearea unor interioare cu o ambianţă plăcută, aşa cum cer normele unui comerţ civilizat. Am intrat şi in atelierele prestatoare de servicii. La cojocărie, de exemplu, am constatat un mod anacronic de lucru : chiar responsabilul unităţii, Eugen Bişoc, lucra la o comandă solicitată de un client la data de... 17 iunie 1979. O altă comandă, abia terminată, era aşteptată de un cetăţean din comuna Deleni de nu mai puţin de 4 luni. Nici vorbă de stabilirea şi mai ales respectarea unor termene cît de cit rezonabile de predare a comenzii. Iată deci citeva aspecte nedorite, ușor de înlăturat, dacă organele, locale, conducerea cooperativei de consum (președinte, Valeria Marta) ar exercita un control mai sistematic, ar pune un accent mai mare pe întronarea ordinii și disciplinei. „Autoservire“... doar pe firmă, în realitate, interiorul magazinului a fost transformat într-un veritabil depozit de ambalaje. indu şi La Răducăneni se depun eforturi stăruitoare pentru dezvoltarea economicosocială a localităţii. Sunt neglijate în schimb unele aspecte gospodăreşti. Sub privirile îngăduitoare ale membrilor asociației de locatari, de pildă, se deteriorează blocul C, dat înfolosință cu numai doi ani în urmă. Atît exteriorul, cît şi interiorul acestui imobil, pentru care s-au investit importante sume de bani, arată deplorabil. Burlanele pentru scurgerea apei au fost montate mină construieşte alta distruge necorespunzător, de mîntuială şi astfel apa, infiltrată în pereţi, a dus la coşcovirea lor, la pătrunderea igrasiei în multe apartamente. Caloriferele de pe casa scărilor au fost demontate, iar grupul sanitar din apropiere s-a transformat într-un focar de poluare şi de infecţii. Am discutat cu Virginia Donceag, Lucia Iordăchescu, Valentina Rotaru, locatare ale acestui bloc. Vina pentru proasta gospodărire este pasată altora, în loc să se vadă totala indiferenţă a asociaţiei de locatari faţă de păstrarea unui bun comun. Din păcate, de această „boală“ s-au molipsit şi locatarii de la blocul vecin. Nu am putut afla cine au fost indivizii care şi-au lăsat amprentele, neglijenţei turnînd smoală pe un_perete, de la acoperiş pînă la temelie. O situaţie aproape similară am întîlnit şi la S.M.A. De neînţeles cum acest colectiv de oameni destoinici şi pricepuţi, care şi-a amenajat o bucătărie şi o cantină de toată frumuseţea, îngăduie ca în dormitor să troneze mizeria şi dezordinea, ca unele grupuri sanitare să fie deteriorate. Sîntem însă convinşi că adevăraţii gospodari nu vor mai tolera asemenea deficienţe şi că spiritul gospodăresc va învinge, şi acolo unde deocamdată nu a pătruns încă. Am insistat mai mult asupra acestor aspecte, deoarece e păcat ca o mină să construiască și alta să distrugă. Completări la programul de activităţi al organelor comunale de decizie CUI • Comitetul comunal de partid să analizeze operativ, cu simţ de răspundere, stadiul ace*tual al executării obiectivelor planificate şi să întocmească un program de acţiune, cu sarcini concrete, pentru recuperarea tuturor restanţelor. I • Primăria să acţioneze ferm pentru mai buna întreţinere a fondului locativ, pentru întro- l narea ordinii şi disciplinei in toate sectoarele de activitate. J • Conducerea cooperativei de consum să intervină la U.J.C.C. ? Iaşi , pentru a-i determina pe t furnizori să respecte termenele de onorare a comenzilor, înlă- J turîndu-se astfel golurile în a- | provizionare. Pentru dezvolta- i I rpa’ 5* întărirea sectorului pres- J y tarilor de servicii este necesar î l să se^ desfăşoare o muncă sus- J ţinută de atragere a meseriaşi- j lor (mai ales a zidarilor) în cooperaţie. | • Cadrele medicale de la dispensarul uman să acţioneze cu mai multă perseverenţă şi * în sectoarele de servire publi- I că, în noile blocuri de locuinţe, pentru ca igiena să nu mai fie în suferinţă. | • Toţi cetăţenii să fie mobi- / iizaţi cil mai multă energie la acţiunile de înfrumuseţare şi bună gospodărire. Ij or II Pagină realizată de IOAN ŞCHIOPU în colaborare cu subredacţia din localitate Foto : L. Stratulat