Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)

1980-08-01 / nr. 10521

PAGINA A 1I-A----------— Secerişul griului în Consiliul unic agroindustrial Popricani Bine, pină acum, dar se poate şi mai bine —In prezent, pe ogoarele consiliului unic lucrează: 40 de combine ale S.M.A. Popricani şi 20 sosite din sudul ţării 19 agregate pentru strîngerea paielor 180 de tractoare la elib­erarea terenului şi la efectuarea araturilor Forţei mecanice i s-au alăturat zeci şi zeci de coope­ratori Probota Formaţiile de mecanizatori lucrează sub conducerea inginerilor şefi Ser­giu Moruga şi Valentin Pop Griul se strînge şi cu combinele şi cu coasele De la cantina C.A.P. Probota, hra­nă pentru tractoriştii ambelor C.A.P.­­uri­ ­în această localitate, bă­tălia secerişului se desfă­şoară atît în incinta Indi­­guită, ctt şi pe platou, în şeară pe raza arabelor co­operative Sub conducerea tov. V. Pop, inginer şef şi preşedintele C.A.P. Periem, locul secerişului a prima­rului St. Tărtăcuţă, a ingi­nerului Petru Dascălu, pre­şedintele unităţii, a şefu­lui de secţie Cezar Băru­­ţă dovedeşte că toţi sunt animaţi de această dorin­ţă. Fiecare dintre tovară­şii amintiţi îndeplinesc concret o misiune. Şeful de secţie ajută mecanizatorii să cureţe cit mai des com­binele, deoarece­­lanurile sunt, pe alocuri, cam îmbu­­ruienite. Din această cauză combinele lucrau destul de greu. Este adevărat că nu­mai 26 de hectare se a­­flau în această situaţie, restul tarlalelor fiind mult mai curate. ..Scăpaţi de aici, ne-a spus şeful de secţie, combinerii vor pu­tea să-şi depăşească nor­mele de lucru planificate“. Aseară s-a ajuns şi la C.A.P. Tigăi­aşi apr­oape la jumătate cu secerişul griu­lui. Griul­ele pe suprafe­ţele cu exces de umiditate erau cosite. Ing. Petru Dascălu era prezent la el­iberărea miriştilor. Pină la începerea secerişului. In fiecare dimineaţă autoca­mioanele şi remorcile cară baloţi în ferma zootehnică, iar la întoarcere aduc în cîmp îngrăşăminte. Se cir­cula numai plin-plin. Trei mecanizatori, şi anume, Mihai şi Emil Ceucă, şi Gh. Spinu, au fost decla­raţi de pe acum fruntaşi în muncă. Pînă în prezent, ei au eliberat 180 de hec­tare dintre care 50 de hec­tare la C.A.P. Perierii. O formaţie de 10 tractorişti are miriştea eliberată. Pro­gramul lor de lucru depă­şeşte limitele zilei-lumină. Aşa se­ face că au şi fost arate 120 de hectare, că la ora 17, cei 8 combi­neri şi-au îndeplinit nor­ma zilnică de lucru. Pînă seara urmau să se reali­zeze în plus circa 2 hecta­re pe combină. Am aflat că jumătate din recolta de grîu a fost pusă la a­­dăpost. Pentru expedierea producţiei la baza de re­cepţie au fost asigurate suficiente mijloace de transport. Ca o măsură de precauţie au fost procura­te cite­va prelate din ma­terial plastic pentru depo­zitarea temporară a griu­lui pe arie In cazul cînd ar surveni o defecţiune în activitatea coloanei de transport. Măsura a fost bine venită. Din cauza sta­ţionărilor îndelungate la baza de recepţie de la Iaşi, cooperatorii au apelat şi la prelatele amintite. Tov. V. Prescură, activist al U.J.C.A.P., ne asigura că pînă la înserare, întreaga lucrare au reuşit să strin­gă griul de pe un sfert din suprafaţa ocupată cu această cultură. C. Seu­­leac şi M. Vraciu au rea­lizat miercuri, fiecare, pes­te 25 de tone de grîu. în urma lor, alţi mecanizatori balotau paiele, executau a­­rături. Mihai Dîrţu, ingine­rul şef al unităţii, se afla pe combină. Mecanizatorii aveau la locul de muncă tot ce le trebuie pentru a lucră cu spor. La plecarea din zonă, ing. D. Vasiliu, directorul S.M.A., ne-a ară­tat, la C.A.P. Victoria, cultura dublă de porumb, răsărită de acum, de pe cele 130 de hectare. Am reţinut că această supra­faţă a fost lucrată în în­tregime, de la recoltare pînă la însămînţare, de către mecanizatori, de­oarece conducerea C.A.P. n-a manifestat nici un In­teres pentru această cultu­ v-------Pînă în seara zilei de 31 iulie ______t \ a. c. au fost | i ^ RECOLTATE : 855 de hectare cu gnu în C.A.P., adică I S 27 la sută din suprafața cultivată | e ELIBERATE : 640 hectare S - •­ARATE : 610 hectare | * ÎNSĂMÎNŢATE CU A DOUA CULTURĂ (după orz şi 1­ţ grîu) : 560 de hectare | In lanurile C.A.P. Popricani, combinerii lucrează cu spor Ing. V. Pop şi ing. M. Chiorpcc, stabilesc momen­tul optim al recoltării griului de săminţă ciuda ploilor care au că­zut şi în această zonă, mecanizatorii şi cooperato­rii au reuşit să pună la a­­dăpost recolta de pe circa 300 de hectare, ceea ce în­seamnă mai bine de 25 la sută din suprafaţa cultiva­tă. Terminarea grabnică a secerişului este lucrarea care frămîntă gîndurile şi preocupările tuturora, de id­emul care aduce mînca­­rea şi apa rece combinări­­ior pînă la tovarăşul A­­postol Stavăr, preşedintele consiliului unic care, îm­preună cu D. Vasiliu, di­rectorul S.M.A., M. Bîrzu, inginerul şef al consiliului, dirijează forţele mecanice In aşa fel, incit fiecare u­­nitate să poată aduna griul în perioada optimă. In şes, secerişul se desfăşoa­ră în lanurile C.A.P. Pro­bota, sub directa îndruma­re a inginerului şef Sergiu Moruga. Alături de com­­bineri au fost mobilizaţi şi cosaşii, deoarece pe a­­locuri, din cauza excesu­lui de­ umiditate nu se poate lucra cu combinele. Pe platou, lingă tarlalele cu floarea-soarelui şi po­rumb de rară frumuseţe, din care nu se vede călă­reţul, secerişul se desfă­secundat de ing. Sorin Bu­­ţerchi, şef de fermă la C.A.P. Probota. Aici, ing. V. Pop a controlat oră de oră lanurile de săminţă şi miercuri la amiază 10 com­bine au intrat din plin la secerişul primei parcele, căreia i se făcuse din vre­me toaleta cuvenită unui lan de săminţă. De remar­cat că secerătorii de aici se află într-o luptă continuă cu vremea instabilă. Miercuri, combinerii au luat startul în lanuri, la 8,30, ceea ce este o oră accepta­bilă, dar nu satisfăcătoare. Seara, rămîn la lucru pînă combinele nu mai pot scoate bobul din spic. Eli­berarea terenului se face cu toate mijloacele. La C.A.P. Probota, unde se află și cele mai mari su­prafeţe recoltate, la strîn­gerea paielor participă zeci de cooperatori. Este o tra­diţie la care conducerea C.A.P., n-a renunţat nici cînd era suficientă sîrmă de balotat. De la­­ Probo­ta mai consemnăm un lu­cru : mîncarea pentru me­canizatorii care lucrează pe raza celor două unităţi se pregăteşte la noua can­tină a C.A.P. Probota. Ţigănaşi , Emil şi Mihai Ceucă şi Gh. Spînu, trei dintre membrii secţiei de meca­nizare, declaraţi de pe acum fruntaşi • Toate mijloacele de transport circulă prin-plin deu aceeaşi grijă, de a grîu, se munceşte şi în a­­strînge repede recolta de ceastă unitate. Prezenţa la Popricani C. Sculeac şi M. Vraciu, campioni la seceriş Ing. M. Irinescu şi primarul M. Pin­­tilîe au numai cuvinte de laudă la adresa tuturor mecanizatorilor Jumătate din recoltă se află la adă­post Dacă nu s-ar pierde atîta timp la baza de recepţie Pe tarlaua „Giringa“ în­­tilnim forţele C.A.P. Po­pricani. Ing. M. Ilinescu, preşedintele unităţii, Mihai Pintilie, primarul comunei, erau satisfăcuţi de faptul recoltă va fi depozitată l­a loc sigur. In ritm susţinut se lucra şi la eliberarea terenului. Ing. M. Ilinescu ne spunea că zilele acestea vor mai fi însămînţate, în miriştea griului, culturi duble pe încă 40 de hec­tare. Ca să se poată eli­bera rapid terenul, baloţii erau clădiţi la capătul tar­lalei. La această lucrare participau 40 de coopera­tori care se foloseau atît de francare cit şi de a­­telaje. Campioni la seceriş !n­­tîlnim şi la C.A.P. Vână­­tori. Cei 3 combineri ca­re au declanşat această La C.A.P. Ţigănaşi, eliberarea miriştilor se desfăşoară un ritm susţinut. -flacăra Iasului ! Concluzii Secerişul griului in Consiliul unic agroin­dustrial Popricani creşte în intensitate. Munca este bine organizată, iar tovarăşii din conducerea acestui consiliu, pre­şedinte tov. Apostol Stavăr, conduc cu com­petenţă, la faţa locu­lui, campania. Se impu­ne ca la C.A.P. V­icto­ria să se asigure o mo­bilizare mai mare la secerişul manual al griului de pe tarlaua ,,Balta Dată“ unde, din cauza excesului de umi­ditate, circa 280 de hec­tare nu pot fi recolta­te cu combinele. Seceri­şul nu trebuie să stîn­­jenească cîtuşi de puţin celelalte lucrări de se­zon. în acest consiliu e­­xistă mari suprafeţe de fineţe. In bună parte, finul a fost adunat, dar mai există şi unele su­prafeţe ... necosite încă. Orice întîrziere duce la deprecierea recoltei de fin. Este necesar un plus de efort pentru a fi încheiată şi aceasta lucrare. Şi, în fine, vii­le. Pericolul mare n-a trecut. De aceea să fie continuate la timp tra­tamentele indicate pen­tru a fi salvată produc­ția de struguri. Textul și fotografiale GH. GHINDĂ

Next