Flacăra Iaşului, august 1980 (Anul 36, nr. 10521-10547)
1980-08-01 / nr. 10521
PAGINA A 1I-A----------— Secerişul griului în Consiliul unic agroindustrial Popricani Bine, pină acum, dar se poate şi mai bine —In prezent, pe ogoarele consiliului unic lucrează: 40 de combine ale S.M.A. Popricani şi 20 sosite din sudul ţării 19 agregate pentru strîngerea paielor 180 de tractoare la eliberarea terenului şi la efectuarea araturilor Forţei mecanice i s-au alăturat zeci şi zeci de cooperatori Probota Formaţiile de mecanizatori lucrează sub conducerea inginerilor şefi Sergiu Moruga şi Valentin Pop Griul se strînge şi cu combinele şi cu coasele De la cantina C.A.P. Probota, hrană pentru tractoriştii ambelor C.A.P.uri în această localitate, bătălia secerişului se desfăşoară atît în incinta Indiguită, ctt şi pe platou, în şeară pe raza arabelor cooperative Sub conducerea tov. V. Pop, inginer şef şi preşedintele C.A.P. Periem, locul secerişului a primarului St. Tărtăcuţă, a inginerului Petru Dascălu, preşedintele unităţii, a şefului de secţie Cezar Băruţă dovedeşte că toţi sunt animaţi de această dorinţă. Fiecare dintre tovarăşii amintiţi îndeplinesc concret o misiune. Şeful de secţie ajută mecanizatorii să cureţe cit mai des combinele, deoarecelanurile sunt, pe alocuri, cam îmburuienite. Din această cauză combinele lucrau destul de greu. Este adevărat că numai 26 de hectare se aflau în această situaţie, restul tarlalelor fiind mult mai curate. ..Scăpaţi de aici, ne-a spus şeful de secţie, combinerii vor putea să-şi depăşească normele de lucru planificate“. Aseară s-a ajuns şi la C.A.P. Tigăiaşi aproape la jumătate cu secerişul griului. Griulele pe suprafeţele cu exces de umiditate erau cosite. Ing. Petru Dascălu era prezent la eliberărea miriştilor. Pină la începerea secerişului. In fiecare dimineaţă autocamioanele şi remorcile cară baloţi în ferma zootehnică, iar la întoarcere aduc în cîmp îngrăşăminte. Se circula numai plin-plin. Trei mecanizatori, şi anume, Mihai şi Emil Ceucă, şi Gh. Spinu, au fost declaraţi de pe acum fruntaşi în muncă. Pînă în prezent, ei au eliberat 180 de hectare dintre care 50 de hectare la C.A.P. Perierii. O formaţie de 10 tractorişti are miriştea eliberată. Programul lor de lucru depăşeşte limitele zilei-lumină. Aşa se face că au şi fost arate 120 de hectare, că la ora 17, cei 8 combineri şi-au îndeplinit norma zilnică de lucru. Pînă seara urmau să se realizeze în plus circa 2 hectare pe combină. Am aflat că jumătate din recolta de grîu a fost pusă la adăpost. Pentru expedierea producţiei la baza de recepţie au fost asigurate suficiente mijloace de transport. Ca o măsură de precauţie au fost procurate citeva prelate din material plastic pentru depozitarea temporară a griului pe arie In cazul cînd ar surveni o defecţiune în activitatea coloanei de transport. Măsura a fost bine venită. Din cauza staţionărilor îndelungate la baza de recepţie de la Iaşi, cooperatorii au apelat şi la prelatele amintite. Tov. V. Prescură, activist al U.J.C.A.P., ne asigura că pînă la înserare, întreaga lucrare au reuşit să stringă griul de pe un sfert din suprafaţa ocupată cu această cultură. C. Seuleac şi M. Vraciu au realizat miercuri, fiecare, peste 25 de tone de grîu. în urma lor, alţi mecanizatori balotau paiele, executau arături. Mihai Dîrţu, inginerul şef al unităţii, se afla pe combină. Mecanizatorii aveau la locul de muncă tot ce le trebuie pentru a lucră cu spor. La plecarea din zonă, ing. D. Vasiliu, directorul S.M.A., ne-a arătat, la C.A.P. Victoria, cultura dublă de porumb, răsărită de acum, de pe cele 130 de hectare. Am reţinut că această suprafaţă a fost lucrată în întregime, de la recoltare pînă la însămînţare, de către mecanizatori, deoarece conducerea C.A.P. n-a manifestat nici un Interes pentru această cultu v-------Pînă în seara zilei de 31 iulie ______t \ a. c. au fost | i ^ RECOLTATE : 855 de hectare cu gnu în C.A.P., adică I S 27 la sută din suprafața cultivată | e ELIBERATE : 640 hectare S - •ARATE : 610 hectare | * ÎNSĂMÎNŢATE CU A DOUA CULTURĂ (după orz şi 1ţ grîu) : 560 de hectare | In lanurile C.A.P. Popricani, combinerii lucrează cu spor Ing. V. Pop şi ing. M. Chiorpcc, stabilesc momentul optim al recoltării griului de săminţă ciuda ploilor care au căzut şi în această zonă, mecanizatorii şi cooperatorii au reuşit să pună la adăpost recolta de pe circa 300 de hectare, ceea ce înseamnă mai bine de 25 la sută din suprafaţa cultivată. Terminarea grabnică a secerişului este lucrarea care frămîntă gîndurile şi preocupările tuturora, de idemul care aduce mîncarea şi apa rece combinăriior pînă la tovarăşul Apostol Stavăr, preşedintele consiliului unic care, împreună cu D. Vasiliu, directorul S.M.A., M. Bîrzu, inginerul şef al consiliului, dirijează forţele mecanice In aşa fel, incit fiecare unitate să poată aduna griul în perioada optimă. In şes, secerişul se desfăşoară în lanurile C.A.P. Probota, sub directa îndrumare a inginerului şef Sergiu Moruga. Alături de combineri au fost mobilizaţi şi cosaşii, deoarece pe alocuri, din cauza excesului de umiditate nu se poate lucra cu combinele. Pe platou, lingă tarlalele cu floarea-soarelui şi porumb de rară frumuseţe, din care nu se vede călăreţul, secerişul se desfăsecundat de ing. Sorin Buţerchi, şef de fermă la C.A.P. Probota. Aici, ing. V. Pop a controlat oră de oră lanurile de săminţă şi miercuri la amiază 10 combine au intrat din plin la secerişul primei parcele, căreia i se făcuse din vreme toaleta cuvenită unui lan de săminţă. De remarcat că secerătorii de aici se află într-o luptă continuă cu vremea instabilă. Miercuri, combinerii au luat startul în lanuri, la 8,30, ceea ce este o oră acceptabilă, dar nu satisfăcătoare. Seara, rămîn la lucru pînă combinele nu mai pot scoate bobul din spic. Eliberarea terenului se face cu toate mijloacele. La C.A.P. Probota, unde se află și cele mai mari suprafeţe recoltate, la strîngerea paielor participă zeci de cooperatori. Este o tradiţie la care conducerea C.A.P., n-a renunţat nici cînd era suficientă sîrmă de balotat. De la Probota mai consemnăm un lucru : mîncarea pentru mecanizatorii care lucrează pe raza celor două unităţi se pregăteşte la noua cantină a C.A.P. Probota. Ţigănaşi , Emil şi Mihai Ceucă şi Gh. Spînu, trei dintre membrii secţiei de mecanizare, declaraţi de pe acum fruntaşi • Toate mijloacele de transport circulă prin-plin deu aceeaşi grijă, de a grîu, se munceşte şi în astrînge repede recolta de ceastă unitate. Prezenţa la Popricani C. Sculeac şi M. Vraciu, campioni la seceriş Ing. M. Irinescu şi primarul M. Pintilîe au numai cuvinte de laudă la adresa tuturor mecanizatorilor Jumătate din recoltă se află la adăpost Dacă nu s-ar pierde atîta timp la baza de recepţie Pe tarlaua „Giringa“ întilnim forţele C.A.P. Popricani. Ing. M. Ilinescu, preşedintele unităţii, Mihai Pintilie, primarul comunei, erau satisfăcuţi de faptul recoltă va fi depozitată la loc sigur. In ritm susţinut se lucra şi la eliberarea terenului. Ing. M. Ilinescu ne spunea că zilele acestea vor mai fi însămînţate, în miriştea griului, culturi duble pe încă 40 de hectare. Ca să se poată elibera rapid terenul, baloţii erau clădiţi la capătul tarlalei. La această lucrare participau 40 de cooperatori care se foloseau atît de francare cit şi de atelaje. Campioni la seceriş !ntîlnim şi la C.A.P. Vânători. Cei 3 combineri care au declanşat această La C.A.P. Ţigănaşi, eliberarea miriştilor se desfăşoară un ritm susţinut. -flacăra Iasului ! Concluzii Secerişul griului in Consiliul unic agroindustrial Popricani creşte în intensitate. Munca este bine organizată, iar tovarăşii din conducerea acestui consiliu, preşedinte tov. Apostol Stavăr, conduc cu competenţă, la faţa locului, campania. Se impune ca la C.A.P. Victoria să se asigure o mobilizare mai mare la secerişul manual al griului de pe tarlaua ,,Balta Dată“ unde, din cauza excesului de umiditate, circa 280 de hectare nu pot fi recoltate cu combinele. Secerişul nu trebuie să stînjenească cîtuşi de puţin celelalte lucrări de sezon. în acest consiliu există mari suprafeţe de fineţe. In bună parte, finul a fost adunat, dar mai există şi unele suprafeţe ... necosite încă. Orice întîrziere duce la deprecierea recoltei de fin. Este necesar un plus de efort pentru a fi încheiată şi aceasta lucrare. Şi, în fine, viile. Pericolul mare n-a trecut. De aceea să fie continuate la timp tratamentele indicate pentru a fi salvată producția de struguri. Textul și fotografiale GH. GHINDĂ