Flacăra Iaşului, martie 1981 (Anul 37, nr. 10701-10726)

1981-03-01 / nr. 10701

B­r­a 1.1­o­T­F. c­a CONTRA I.-\ UNI\• F.R.IT­A­R­A -M. I'N­.VFSCUL­IA-51 Proletar­ din toate ţările, uftial-va.­ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului Anul XXXVII — Nr. 10 701 Duminică, 1 martie 1981 1­4 pagini — 30 baniL ­6 # In IHHfrm» 2-3 Cronica lunii februarie Speri Spaţiu verde, vrtolîzant Portret-interviu «luminical De Mărţişor PERSPECTIVELE UNEI INVENŢII CONVERTITE IL. MILIOANE La Combinatul de fibre sintetice din Iaşi s-a înre­gistrat una din cele mai re­marcabile realizări ştiinţifice româneşti. Este vorba despre prima pompă de căldură cu absorbţie, invenţie realizată de un grup de specialişti din­ combinat, între care in­ginerii Vasile Tistu, Radu Chipcea, Şerban Stan şi Dan Costache, în colaborare cu prof. dr. ing. David Pe­rel, 7, asist. ing. Gh. Dumi­­traşcu şi ing. Dănuţ Silves­tru de la laboratorul de ter­­moenergetică al Institutului politehnic ieşean. „ Cu­m s-a născut ideea pompei de căldură . — După cum ştiţi, ne răs­punde ing. Dan Costache, a­­cum doi ani. la noi în com­binat a fost asimilată maşina de frig cu absorbţie, un uti­laj de mare complexitate (necesar tehnologiei de fa­bricare a firelor şi fibrelor chimice), care pină atunci se aducea din import şi costa circa 300 de mii de dolari. Cu acest prilej a în­ceput o mai bună colabora­re intre noi şi Filiala Iaşi a Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică şi cu Institutul politehnic ie­şean, împreună cu care am pus la punct proiectele de execuţie şi, respectiv, cal­culele termodinamice şi hi­draulice ale maşinii. Stu­diind principiul de funcţio­­nare — absorbţia cu o so­luţie de bromură de litiu — a maşinii de frig — pro­iectată însă pentru o putere de numai 0,9 şi, respectiv, de 2 giga­calorii pe oră, ne-am dat seama că îl pu­tem folosi şi pentru obţine­rea unor puteri mai mari, realizînd aceste pompe de căldură, care se pot con­strui pentru puteri între 2 şi 10 giga­calorii pe oră şi se pretează la aplicarea pe scară industrială. De remar­cat faptul că pompele de căldură cu absorbţie sunt astfel concepute, incii vor funcţiona numai cu ajuto­rul energiei calorice rezi­duale, preluată de la apă, condensul şi aburul tehno­logic, rezultate din procesul de fabricaţie şi vor „fabrica“ apă caldă menajeră, urmînd ca, prin perfecţionări ulteri­oare, să preparăm apă cu o temperatură de 80—35 grade Celsius, necesară încălzirii locuinţelor din apropierea combinatului“. Pentru a înţelege impor­tanţa acestei invenţii, tre­buie spus că în întreaga in­dustrie chimică românească se vehiculează zilnic sute de mii de tone de agent ter­mic, sub formă de apă, abur sau condens. Sute de mii de grade Celsius se risipesc încă în atmosferă, prin tur­nurile de răcire, instalaţii care „vîntură“ în prezent apa, numai pentru a-i scă­dea temperatura , cu cîteva zeci de grade Celsius. In­ginerul Dan Costache şi colaboratorii săi au calcu­lat că prin funcţionar­ea u­­nei singure pompe de căl­­dură se pot economisi 2100 de tone de combustibili convenţionali pe an, ceea ce înseamnă apr­oape 5,5 mi­lioane de lei. Tot din cal­cul rezultă că pe întreaga industrie chimică româneas­că ar fi necesare 150—200 de asemenea pompe, care ar putea furniza apă caldă menajeră şi energie termi­că nu numai pentru nece­sităţile de consum ale uni­tăţilor respective, ci şi pen­tru cîteva cartiere de lo­cuinţe din vecinătate ! O a­semenea perspectivă a mo- * bilîzat colectivul de concep- i­ţie şi concretizare a in­ven- ,­ţiei din combinatul ieşean •să grăbească realizarea pro-­­ totipului, devansînd terme­nul de execuţie din decem­-­­ brie trecut, in luna septem­brie 1980. Succesul a fost pe merit cel aşteptat, la aceas­ta contribuind nu numai a­­utorii ideii, ei şi realizato­rii ei : proiectanţii Vasiî® Xlate, Ion Graif şi Resorte Ravel, precum şi executan­ţii proiectului, intre care maiştrii Gh. Munteanu, Teo­dor Anghelina, Radu Vingo­­n­ir, Ion Strugaru şi Lau­­renţiu Oprea, din cadrul secţiei mecanice şI a combi­natului. In curînd, ultimele amă­nunte ale prototipului-pilot vor fi puse la punct. In cu­rînd, un nou utilaj energe­tic va fi înscris intre in­venţiile de prestigiu ale In­dustriei româneşti. M. BUCUR La Combinatul de fibre sintetice 1 La acţiune pentru Îndeplinirea exemplară ofecuivelor stabile de cel de-al ll-lea Congres a! agricultorilor ! Prima noastră griji, tot mai­­ buna gospodărire a apelor Cel elle-al ll-lea Congres al agricultorilor pune şi în faţa noastră, a lucrătorilor din domeniul gospodăririi apelor, sarcini deosebite. Aşa după cu­m prevede Programul naţional de a­­menajare a bazinelor hi­drografice, trebuie să asi­gurăm atît apa potabilă şi industrială, cît şi cea ne­cesară producerii de ener­gie şi dezvoltării irigaţiilor. Tot nouă ne revine şi sar­cina de a lua toate măsu­rile pentru apărarea locali­tăţilor, platformelor indus­triale şi suprafeţelor agri­cole împotriva inundaţiilor. Ca­ urmare a politicii şti­inţifice promovată de parti­dul şi statul nostru, în cin­cinalul 1976—llîgo unitatea noastră a realizat obiective de gospodărire a apelor în valoare de peste 720 de milioane de lei., Este vor­ba, între altele, de finali­zarea lucrărilor de la no­dul hidrotehnic Stînca- Costeşti, realizarea acumu­lărilor, Tansa-Belceşti, Că­­tămărăşti, Sîrca şi altele. Tot în cincinalul trecut s-au încheiat lucrările de îndiguire­­a Prutului în­ zona Târşteşti-Sculeni şi s-a început îndiguirea Prutului în zona Scu­leni-Gorban. S-a reuşit, de asemenea, să li se­­ asigure alimentarea cu apă a folosinţelor din bazinele Prut şi Bîrlad. Ing. GH. CîOCIRI­AN, directorul Direcţiei apelor Prut (continuare în pag. a 3 ») Comitetul comunal de partid Vlădeni, împreună cu activul său a dezbătut cu însufleţire sarcinile pe care le au de îndeplinit a­­gricultorii de aici în lumina hotărî- ----------­rilor Congresului ţărănimii. La baza discuţiilor a stat magistrala expu­nere a tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU în acest înalt forum, care a stabilit o­­biectivele pe care Ie au de îndeplinit oame­nii muncii de pe ogoare pentru înfăptuirea noii re­voluţii agrare. Una dintre problemele urgente, ce s-a bucurat de toată atenţia, a fost pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară, care reprezintă de fapt primii paşi în di­recţia realizării —— unor recolte bo­gate. Cooperativa agricolă, Aso­ciaţia intercoope­­ratistâ pentru creşterea vacilor de lapte au obţi­nut, în anii cin­cinalului trecut, ~~~rezultate meritorii în producţie, care demonstrează trăinicia bazei tehnico-materiale, experien­ţa comuniştilor în mobiliza­rea lucrătorilor de pe ogoare GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) De comuniştii li iriif€, la cl­irca ac i@i cil pon­tra creşterea producţiei agricole Plenara cu activul de partid din comuna Vlădeni la strada „7 Noiembrie" din Iaşi, s-a deschis de curînd un nou complex comercial, unde funcţionează o unitate de mezehiri-brînzeturi, un centru de carne şi o unitate de legume-fructe. Foto: L. Stratulat Instalaţie pentru recuperarea zincului Pe roasa de lucru a spe­cialiştilor de la întreprin­derea metalurgică Iaşi se află, între altele, şi un pro­iect al unei instalaţii ce urmează a fi realizată prin forţe proprii. Cu ajutorul acestei instalaţii, un valo­ros material, zincul, folo­sit în anumite faze de fa­bricaţie, va fi recuperat din aşa-numitul deşeu teh­nologic în proporţie de circa 40 la sută. Recupe­rarea şi refolosirea zincu­lui, produs care se impor­tă în bună parte, alături de alte preocupări care vi­zează refolosirea materii­lor prime revalorificabile, va contribui la obţinerea unor importante economii, care vor determina şi pe această cale creşterea e­­ficienţei activităţii din ma­rea unitate ieşeană. „De aici, din atelierul de creaţie al întreprinderii de tricotaj» şi perdele „Siretul" din Paşcani, pornesc pri­mele modele de îmbrăcăminte pentru femei, ne spunea Zoiţa Covrig, tehnician responsabil de atelier (în dreapta imaginii). O parte «n­» noutăţii« ce vor apăra» pe piaţă, va fî creația colectivului nostru". La Iaşi, a avut loc om pe ţară a concursului profesional «Siguranţă şi măiestrie" corn, organizat de citare C.C. al U.V.C., Comitatul U­­niui şii sindicatelor din trans­porturi şi telecomunicaţii şi Departamentul căilor ferate din cadrul Ministerului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor, au participat 32 de concurenţi, ciştigătorii întrecerii la nivelul celor 8 regionale de căi ferate din ţară, în urma desfăşurării pro­belor de concurs (scrisă, practică şi cu public, aceas­ta din urmă gen „Cine ştie, cîştigă“), locurile I au fost ocupate de : Al. Matei, de la Depoul Bucureşti (cate­goria mecanici de locomo­tivă în vîrstă de pînă la 30 de ani) ; Nicolae Şerban, de la Depoul Cluj (mecanic de locomotivă, peste 30 de ani); Viorel Ioniţă, de la Depoul Braşov (mecanic ajutor sub 30 de ani) şi Iosif Tom­a, de la Depoul Paşcani (mecanic ajutor, peste 30 de ani). Ie­şenii au mai obţinut două locuri III, prin mecanicii de locomotivă Nechita Alexa de la Depoul Paşcani şi Const. Cernuşcă de la De­poul Iaşi. Câştigătorii au primit pre­mii şi diplome. Timp de două zile, Iaşul a fost gazda concursului profesional . „Siguranţă şi măiestrie“ (faza pe ţara a ediţiei a IX-a), al persona­lului muncitor feroviar din­­ ramura tracţiune. La con­ ­ ---------- *---------­ • • De-a Ie educaţiei î ■S i povesteşte că pe , la sfirşitul secolului­­ trecut, maeştri ai scenei­­ lirice româneşti au dat­­ un spectacol cu opera­­ „Bărbierul din Sevilla“­­ la Buhuşi şi, contrar aş- t teptărilor lor, n-au pri-­­ mit­ aplauze. Sala a ră- t mas mută şi după ca- i va tina lui Figaro, şi du- i pă cavatina Rosinei. şi J după toate celelalte arii * şi scene celebre care,­­ de regulă, smulgeau ro- j pate de aplauze in toa- « te sălile de spectacole, ’ Misterul a fost desco- jt perit mai tîrziu : spec- ij tatorii din Buhuşi nu­­ ştiau că trebuie să mul- 1 ţum­ească artiştilor prin­­ aplauze. Era o proble- | mă (le educafie, evident,­­ care cu timpul s-a re- | zolvat. Astăzi nu mai ) exista spectator care să | nu cunoască rostul a- | plauzelor. Se mai inttl- i nesc insă spectatori ca- | re nu știm să se cont- | porte civilizat intr-o sa- . r0 de teatru. De regulă S­ f.PETRESCU *

Next