Flacăra Iaşului, martie 1981 (Anul 37, nr. 10701-10726)
1981-03-01 / nr. 10701
Bra 1.1oTF. ca CONTRA I.-\ UNI\• F.R.ITARA -M. I'N.VFSCULIA-51 Proletar din toate ţările, uftial-va. Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului Anul XXXVII — Nr. 10 701 Duminică, 1 martie 1981 14 pagini — 30 baniL 6 # In IHHfrm» 2-3 Cronica lunii februarie Speri Spaţiu verde, vrtolîzant Portret-interviu «luminical De Mărţişor PERSPECTIVELE UNEI INVENŢII CONVERTITE IL. MILIOANE La Combinatul de fibre sintetice din Iaşi s-a înregistrat una din cele mai remarcabile realizări ştiinţifice româneşti. Este vorba despre prima pompă de căldură cu absorbţie, invenţie realizată de un grup de specialişti din combinat, între care inginerii Vasile Tistu, Radu Chipcea, Şerban Stan şi Dan Costache, în colaborare cu prof. dr. ing. David Perel, 7, asist. ing. Gh. Dumitraşcu şi ing. Dănuţ Silvestru de la laboratorul de termoenergetică al Institutului politehnic ieşean. „ Cum s-a născut ideea pompei de căldură . — După cum ştiţi, ne răspunde ing. Dan Costache, acum doi ani. la noi în combinat a fost asimilată maşina de frig cu absorbţie, un utilaj de mare complexitate (necesar tehnologiei de fabricare a firelor şi fibrelor chimice), care pină atunci se aducea din import şi costa circa 300 de mii de dolari. Cu acest prilej a început o mai bună colaborare intre noi şi Filiala Iaşi a Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică şi cu Institutul politehnic ieşean, împreună cu care am pus la punct proiectele de execuţie şi, respectiv, calculele termodinamice şi hidraulice ale maşinii. Studiind principiul de funcţionare — absorbţia cu o soluţie de bromură de litiu — a maşinii de frig — proiectată însă pentru o putere de numai 0,9 şi, respectiv, de 2 gigacalorii pe oră, ne-am dat seama că îl putem folosi şi pentru obţinerea unor puteri mai mari, realizînd aceste pompe de căldură, care se pot construi pentru puteri între 2 şi 10 gigacalorii pe oră şi se pretează la aplicarea pe scară industrială. De remarcat faptul că pompele de căldură cu absorbţie sunt astfel concepute, incii vor funcţiona numai cu ajutorul energiei calorice reziduale, preluată de la apă, condensul şi aburul tehnologic, rezultate din procesul de fabricaţie şi vor „fabrica“ apă caldă menajeră, urmînd ca, prin perfecţionări ulterioare, să preparăm apă cu o temperatură de 80—35 grade Celsius, necesară încălzirii locuinţelor din apropierea combinatului“. Pentru a înţelege importanţa acestei invenţii, trebuie spus că în întreaga industrie chimică românească se vehiculează zilnic sute de mii de tone de agent termic, sub formă de apă, abur sau condens. Sute de mii de grade Celsius se risipesc încă în atmosferă, prin turnurile de răcire, instalaţii care „vîntură“ în prezent apa, numai pentru a-i scădea temperatura , cu cîteva zeci de grade Celsius. Inginerul Dan Costache şi colaboratorii săi au calculat că prin funcţionarea unei singure pompe de căldură se pot economisi 2100 de tone de combustibili convenţionali pe an, ceea ce înseamnă aproape 5,5 milioane de lei. Tot din calcul rezultă că pe întreaga industrie chimică românească ar fi necesare 150—200 de asemenea pompe, care ar putea furniza apă caldă menajeră şi energie termică nu numai pentru necesităţile de consum ale unităţilor respective, ci şi pentru cîteva cartiere de locuinţe din vecinătate ! O asemenea perspectivă a mo- * bilîzat colectivul de concep- iţie şi concretizare a inven- ,ţiei din combinatul ieşean •să grăbească realizarea pro- totipului, devansînd termenul de execuţie din decem- brie trecut, in luna septembrie 1980. Succesul a fost pe merit cel aşteptat, la aceasta contribuind nu numai autorii ideii, ei şi realizatorii ei : proiectanţii Vasiî® Xlate, Ion Graif şi Resorte Ravel, precum şi executanţii proiectului, intre care maiştrii Gh. Munteanu, Teodor Anghelina, Radu Vingonir, Ion Strugaru şi Laurenţiu Oprea, din cadrul secţiei mecanice şI a combinatului. In curînd, ultimele amănunte ale prototipului-pilot vor fi puse la punct. In curînd, un nou utilaj energetic va fi înscris intre invenţiile de prestigiu ale Industriei româneşti. M. BUCUR La Combinatul de fibre sintetice 1 La acţiune pentru Îndeplinirea exemplară ofecuivelor stabile de cel de-al ll-lea Congres a! agricultorilor ! Prima noastră griji, tot mai buna gospodărire a apelor Cel elle-al ll-lea Congres al agricultorilor pune şi în faţa noastră, a lucrătorilor din domeniul gospodăririi apelor, sarcini deosebite. Aşa după cum prevede Programul naţional de amenajare a bazinelor hidrografice, trebuie să asigurăm atît apa potabilă şi industrială, cît şi cea necesară producerii de energie şi dezvoltării irigaţiilor. Tot nouă ne revine şi sarcina de a lua toate măsurile pentru apărarea localităţilor, platformelor industriale şi suprafeţelor agricole împotriva inundaţiilor. Ca urmare a politicii ştiinţifice promovată de partidul şi statul nostru, în cincinalul 1976—llîgo unitatea noastră a realizat obiective de gospodărire a apelor în valoare de peste 720 de milioane de lei., Este vorba, între altele, de finalizarea lucrărilor de la nodul hidrotehnic Stînca- Costeşti, realizarea acumulărilor, Tansa-Belceşti, Cătămărăşti, Sîrca şi altele. Tot în cincinalul trecut s-au încheiat lucrările de îndiguirea Prutului în zona Târşteşti-Sculeni şi s-a început îndiguirea Prutului în zona Sculeni-Gorban. S-a reuşit, de asemenea, să li se asigure alimentarea cu apă a folosinţelor din bazinele Prut şi Bîrlad. Ing. GH. CîOCIRIAN, directorul Direcţiei apelor Prut (continuare în pag. a 3 ») Comitetul comunal de partid Vlădeni, împreună cu activul său a dezbătut cu însufleţire sarcinile pe care le au de îndeplinit agricultorii de aici în lumina hotărî- ----------rilor Congresului ţărănimii. La baza discuţiilor a stat magistrala expunere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în acest înalt forum, care a stabilit obiectivele pe care Ie au de îndeplinit oamenii muncii de pe ogoare pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare. Una dintre problemele urgente, ce s-a bucurat de toată atenţia, a fost pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară, care reprezintă de fapt primii paşi în direcţia realizării —— unor recolte bogate. Cooperativa agricolă, Asociaţia intercooperatistâ pentru creşterea vacilor de lapte au obţinut, în anii cincinalului trecut, ~~~rezultate meritorii în producţie, care demonstrează trăinicia bazei tehnico-materiale, experienţa comuniştilor în mobilizarea lucrătorilor de pe ogoare GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) De comuniştii li iriif€, la clirca ac i@i cil pontra creşterea producţiei agricole Plenara cu activul de partid din comuna Vlădeni la strada „7 Noiembrie" din Iaşi, s-a deschis de curînd un nou complex comercial, unde funcţionează o unitate de mezehiri-brînzeturi, un centru de carne şi o unitate de legume-fructe. Foto: L. Stratulat Instalaţie pentru recuperarea zincului Pe roasa de lucru a specialiştilor de la întreprinderea metalurgică Iaşi se află, între altele, şi un proiect al unei instalaţii ce urmează a fi realizată prin forţe proprii. Cu ajutorul acestei instalaţii, un valoros material, zincul, folosit în anumite faze de fabricaţie, va fi recuperat din aşa-numitul deşeu tehnologic în proporţie de circa 40 la sută. Recuperarea şi refolosirea zincului, produs care se importă în bună parte, alături de alte preocupări care vizează refolosirea materiilor prime revalorificabile, va contribui la obţinerea unor importante economii, care vor determina şi pe această cale creşterea eficienţei activităţii din marea unitate ieşeană. „De aici, din atelierul de creaţie al întreprinderii de tricotaj» şi perdele „Siretul" din Paşcani, pornesc primele modele de îmbrăcăminte pentru femei, ne spunea Zoiţa Covrig, tehnician responsabil de atelier (în dreapta imaginii). O parte «n» noutăţii« ce vor apăra» pe piaţă, va fî creația colectivului nostru". La Iaşi, a avut loc om pe ţară a concursului profesional «Siguranţă şi măiestrie" corn, organizat de citare C.C. al U.V.C., Comitatul Uniui şii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii şi Departamentul căilor ferate din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, au participat 32 de concurenţi, ciştigătorii întrecerii la nivelul celor 8 regionale de căi ferate din ţară, în urma desfăşurării probelor de concurs (scrisă, practică şi cu public, aceasta din urmă gen „Cine ştie, cîştigă“), locurile I au fost ocupate de : Al. Matei, de la Depoul Bucureşti (categoria mecanici de locomotivă în vîrstă de pînă la 30 de ani) ; Nicolae Şerban, de la Depoul Cluj (mecanic de locomotivă, peste 30 de ani); Viorel Ioniţă, de la Depoul Braşov (mecanic ajutor sub 30 de ani) şi Iosif Toma, de la Depoul Paşcani (mecanic ajutor, peste 30 de ani). Ieşenii au mai obţinut două locuri III, prin mecanicii de locomotivă Nechita Alexa de la Depoul Paşcani şi Const. Cernuşcă de la Depoul Iaşi. Câştigătorii au primit premii şi diplome. Timp de două zile, Iaşul a fost gazda concursului profesional . „Siguranţă şi măiestrie“ (faza pe ţara a ediţiei a IX-a), al personalului muncitor feroviar din ramura tracţiune. La con ---------- *--------- • • De-a Ie educaţiei î ■S i povesteşte că pe , la sfirşitul secolului trecut, maeştri ai scenei lirice româneşti au dat un spectacol cu opera „Bărbierul din Sevilla“ la Buhuşi şi, contrar aş- t teptărilor lor, n-au pri- mit aplauze. Sala a ră- t mas mută şi după ca- i va tina lui Figaro, şi du- i pă cavatina Rosinei. şi J după toate celelalte arii * şi scene celebre care, de regulă, smulgeau ro- j pate de aplauze in toa- « te sălile de spectacole, ’ Misterul a fost desco- jt perit mai tîrziu : spec- ij tatorii din Buhuşi nu ştiau că trebuie să mul- 1 ţumească artiştilor prin aplauze. Era o proble- | mă (le educafie, evident, care cu timpul s-a re- | zolvat. Astăzi nu mai ) exista spectator care să | nu cunoască rostul a- | plauzelor. Se mai inttl- i nesc insă spectatori ca- | re nu știm să se cont- | porte civilizat intr-o sa- . r0 de teatru. De regulă S f.PETRESCU *