Flacăra Iaşului, aprilie 1981 (Anul 37, nr. 10727-10752)
1981-04-01 / nr. 10727
Incurii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Anul XXXVII — Nr. 10 727 vmmrt imoţifiie,, «wfi-uî r--------- mn pqginq a 2 q — --------Miercuri, 1 aprilie ilWt |4 pagini — 30 hani APRILIE-LUNA CURĂŢENIEI A devenit o tradiţie ca, în fiecare an, luna aprilie să fie declarată „Luna curăţeniei“. De fapt, bunul gospodar îşi îngrijeşte oraşul, comuna, locul din jurul casei, pe tot parcursul anului. Dar ţinînd seama de faptul că primăvara este anotimpul primenirii naturii, s-a statornicit ca în mod deosebit, în aceasta lună, acţiunile de gospodărire să capete un caraacter tot mai pronunţat. Aşa se şi explică faptul ca încă în zilele premergătoare „Lunii curăţeniei“, în numeroase localităţi ale judeţului, pe baza unor planuri judicios întocmite, cetăţenii şi aleşi ai obştei, deputaţi, comitete de femei şi asociaţii de locatari, organizaţii ale democraţiei şi unităţii socialiste, comitete de cetăţeni nu purces temeinic la treabă, au pus mina pe greblă şi birleţ, pe mătură, antenajind spaţiile verzi, îmbogăţindu-le, curăţind alei, străzi, parcuri, colectînd importante cantităţi de materiale refolosibile. Pot fi evidenţiate numeroase circumscripţii din municipiul Iaşi, cum ar fi : nr. ft, 22, 32, 40 şi altele care, în frunte cu deputaţii, au şi realizat frumoase lucrări în acţiunea de gospodărire şi înmnumuseţare a terenurilor din jurul blocurilor. De asemenea, în oraşele Paşcani şi Hîrlău, în comunele Puginoasa, Bivolari, Pluguri, Leţcani, Mirceşti se desfăşoară o adevărată întrecere între circumscripţii, pentru a seuiti localităţilor o înfăţişare tot mai plăcută. Merită a fi evidenţiat faptul că în aceste localităţi, planurile de măsuri elaborate cuprind sarcini concrete şi se acţionează atît pentru efectuarea şi păstrarea curăţeniei străzilor, trotuarelor, pieţelor, spaţiilor verzi, cit şi pentru repararea clădirilor, a faţadelor acestora sau cultivarea fiecărei palme de pămînt. Din păcate, nu peste tot se acţionează în mod organizat şi permanent pentru a se asigura ordinea şi curăţenia. In comune cuca sînt Costureni, Comarna, Popricani, Trifeşti şi altele, primăriile nu se simt mobilizate în această importantă acţiune, deşi starea drumurilor, a fîntînilor, a ogrăzilor impune luarea unor măsuri energice în această privinţă. Desigur, pe primul plan trebuie să stea lucrările agricole de primăvară. Dar bunii gospodari găsesc soluţii şi posibilităţi şi pentru acţiunile de înfrumuseţare. Faptul că Consiliul popular judeţean a fost distins cu „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a pentru locul III obţinut în marea întrecere naţională, că municipiul Iaşi candidează, de asemenea, la un loc fruntaş pe ţară, trebuie să constituie un puternic îndemn pentru ca, şi în acest an, să obţinem rezultate cit mai frumoase. „Luna curăţeniei" constituie pentru noi, toţi cetăţenii judeţului, un nou prilej de a ne mobiliza la îndeplinirea obiectivelor edilitar-gospodăreşti propuse, de a da un aspect cît mai estetic localităţilor noastre. Programele adoptate de sesiunile consiliilor populare ne arată la mod concret ce avem de făcut. Esenţialul este acum ca, în mod organizat, sub condu- cerea organizaţiilor de partid, să trecem la înfăptuirea lor. CETĂŢENI ! Să facem dovada spirituliui nostru de budi gospodari, dedicînd o parte din timpul liber curăţeniei spaţiilor verzi din jurul blocurilor, din curţi, a parcurilor şi locurilor de joacă pentru copii, efectuării plantărilor de arbori şi arbuşti, sădirii de flori ! Să răspundem chemării "deputaţilor, consiliilor populare, organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste, sermţînd, aşadar, din nou, in cronica acţiunilor gospodăreşti cu fapte de hărnicie, manifestînd dragoste faţă de oraşul şi comuna pe care ni Ie dorim tot mai curate, tot mai îngrijite s int mai bogate în frumuseţi ! Trecere subterană în gara Kolina Au început lucrările la trecerea supterină pentru pietoni, pe sub cele cinci linii, din gara Nicotină. Prin osucul acestei lucrări se va facilita trecerea pietonilor din cartierul nou Nicotină, eliminîndu-se astfel pericolele de accidentare la traversarea liniilor de cale ferată. După cum ne informează ing. Aurel Vicul, directorul întreprinderii de construcţii căi ferate Iaşiexecutantul lucrării), structura construcţiei este integral prefabricate şi v. ivea lăţimea de 5 m, lungimea — 42 m, iar înălţimea de 2,5 m. Trecerea subterană este prevăzută cu rampe de acces în plan înclinat, ceea ce va permite și accesul cu cărucioare pentru copii, biciclete etc. Lucrarea va fi terminată pînă la sfirșitul acestui an. I fombiBalul de filre siniriicf ' ( Iași a firi na ît—finiiru a d a \ ) oară—«Ordinul Muticii** Ha\n I ' An după an, pe treptele afirmării Timpul înaintat impune intensificarea la maximum a însămînţârilor Cînd, încă de la început, ordinea şi disciplina lasă, pe alocuri, de dorit C. A. P. CROIU , între toţi mecanizaterii, o susţinută întrecere C. A. P. FOC1 IzI : Cu ochii la ritm, au uitat de calitate !C. A. P. CIROPNIŢA : In urmă cu arăturile şi, totuşi, n-a ajutorul altei unităţi Pe ogoarele multor unităţi s-a ieşit în masă la efectuarea lucrărilor agricole de sezon. Recuperarea întîrzierilor cauzate de starea vremii din ultima perioadă era vizibilă în multe locuri. Luni, 39 martie a.c., cînd am efectuat acest raid, la cooperativa agricolă din Irediu, pe baza programului întocmit de inginerul şef N. Gavril, împreună cu Ioan Tudor, şeful secţiei de mecanizare, toţi tractoriştii s-au prezentat de dimineaţă, la posturile stabilite. Zece tractoare, de exemplu, erau folosite la executarea arăturilor, deoarece cooperativa agricolă mai are de executat această lucrare pe circa 350 de hectare. Se lucra în condiţii bune, iar arătura ieşea de calitate corespunzătoare. Data la care ne aflăm ni spune ca această lucrare să fie încheiată în citeva zile. Ion Tudor ne-a spus că au fost luate măsuri şi se lucrează la arat în două schimburi, pe toate cele 19 tractoare, ceea ce este foarte bine. O altă formaţie de mecanizatori a fost mobilizată la însămînţâri. In cursul zilei de astăzi urmează să se încheie erbicidarea şi pregătirea solului pe întreaga suprafaţă destinată mazărei, după care forţele respective vor continua această acţiune pe terenurile repartizate florii-soarelui. Erbicidarea şi pregătirea patului germinativ se efectuau concomitent, folosindu-se cupluri de agregate. In felul acesta se realizează economii de carburanţi, se evită trecerile repetate pe suprafeţele pregătite pentru semănat Inginerul şef N. Gavril ne spunea că zilele acestea va fi declanşat şi semănatul florii-soarelui pe cele 209 de hectare planificate, în timpul în care nu s-a putut lucra în cimp, tractoriştii au săpat terenul de la sediul secţiei, au amenajat straturi, au plantat ceapă, usturoi şi alte legume. La fel au procedat numeroşi ţărani cooperatori din comuna Rediu, în satul Horleşti, unii gospodari au pregătit pentru însămînţare chiar şi suprafeţele dintre şosea Şi garduri, LV „sinii pentru pietoni o simplă cărare. Mulţi însă n-au pus mina pe sape sau pe plug, astfel că atît curţile, cît şî ogrăzile lor sint In prezent pîrloagă. Ce au de spus despre această stare de lucruri organele comunale de partid şi de stat, tovarăşa primar* Maria Parpalea ? Işa C.A.P. Focuri se insămînţau mazărea, macuL Ieri s-a început şi însămînţarea inului. Specialiştii unităţii sînt pe teren, conduc la faţa locului forţele concentrate la lucrările de primăvară. Alături de el trebuie să se afle în permanenţă în cîmp şi tovarăşii din conducerea comunei. Chiar şi lucrătorii postului de miliţie stat chemaţi să sprjine campania agricolă. In ziua prezenţei noastre în această unitate, la punctele de lucru unde se aflau mecainizatorii şi cooperatorii (resemănaţi la plantările îa solarii), nu ne-am întîlnit cu nici un cadru de răs- GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) acceptat mecanizatorii acţionează ca la însămînţarea sfeclei Foto : S. Limmi141 Învăţămîntul seral în faţa unor noi cerinţe şi exigenţe în contextul general al dezvoltării şi modernizării înv.i. .alintului românesc, un loc deosebit îl ocupă învăţămintul seral, ca formă importantă de pregătire a personalului muncitor încadrat într-o activitate social-utilă şi ca principală modalitate de generalizare în perspectivă a treptei a doua de liceu. Activitatea desfăşurată în judeţul Iaşi şi rezultatele obţinute pînă în prezent în această direcţie au fost dezbătute recent cu prilejul consfătuirii organizate de secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid, consfătuire în cadrul căreia s-a evidenţiat preocuparea susţinută a şcolilor, a unitaţilor economice şi instituţiilor, a Inspectoratului şcolar in vederea extinderii şi perfecţionării reţelei învăţămintului seral, realizării efectivelor de elevi, asigură:- personalului didactic şi a bazei materiale corespunzătoare. In anul şcolar 1980 —1981 funcţionează în municipiul Iaşi, în oraşele Paşcani, Bîrlâu, Tg. Frumos şi în comunele Răducăneni, Podu Iloaiei, Holboca şi Şcheia 30 de unităţi cu învăţămînt seral, faţă de numai 18 m Numărul elevilor care urmează această formă de învăţămînt este de peste 8 600, ceea ce reprezintă aproape 30 la sută din întreaga populaţie şcolară a judeţului cuprinsă în treptele I şi a II-a de liceu. S-a reuşit, astfel, ca un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderi, instituţii, unităţi agricole să-şi completeze şi să-şi îmbogăţească pregătirea de cultura gnerală şi de specialitate, ceea ce a determinat o mai mare contribuţie a acestora la realizarea sarcinilor de plan, la ridicarea calităţii şi eficienţei activităţii productive. Numai în perioada 1976—1980 au absolvit iubsurde serale peste 500 de muncitori, membri cooperatori şi alte categorii de personal. învăţământul seral se confrunta insă şi cu unele dificultăţi şi neajunsuri. Una dintre principalele probleme faţă de care trebuie să se manifeste o preocupare mult mai susţinută din partea unităţilor de învăţămînt, a unităţilor economice şi instituţiilor, o constituie realizarea planului de şcolarizare şi asigurarea frecvenţei la cursuri a elevilor înscrişi. Din acest punct de vedere, situaţia din şcoli ne arată că se înregistrează în multe locuri un număr ridicat de absenţe de la ore, din care cauză unii elevi se retrag ori sunt exmatriculaţi, ceea ce duce la diminuarea efectivelor, la desfiinţarea unor clase pe parcursul anului şi la perturbarea procesului de învăţămînt. Asemenea stări de lucruri se datorează, in Primul rînd, modului greşit in care unii elevi seria.işti tratează răspunderile şi obli-Prof LEONID GRIBINCEA membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămntului (contiminiu, bag a 3 a) ŞCOILA ŞI VIAŢA ______ In pagina a 3-a ________ Normele privind densitatea optimă de plante de realizat la principalele culturi , ce se insămînțează sau se plantează in prina epocă a campaniei agricole da primăvară )