Flacăra Iaşului, mai 1981 (Anul 37, nr. 10753-10778)
1981-05-01 / nr. 10753
BIU!T Tr&Case& 1 Mai," Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! * Proletari din toate ţările, ţiniți-vă!i al Comitetului Judetean Iaşi al P. C. R. si al Consilului popular judeţean Anul XXXVII — Nr. 10 753 Vineri, 1 Mai 1981 4 pagini — 30 baniI în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, al celorlalţi conducători de partid şi de stat, ieri a avut loc, într-o atmosferă sărbătorească, Adunarea populară din Capitală, consacrată zilei de 1 Mai Tovarâ..şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele TepubliciiSocialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi Statului au participat, joi după-amiază la adunarea populară din Capitalii consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni in atmosfera de puternică efervescenţă creatoareîn care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa clasei muncitoare. Sub conducerea partidului, strîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă eficienţă, ai sarcinilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, in înfăptuirea hotărîrilor istorice ale celui de-al XII- lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a Românieisocialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, in acelaşi timp, contribuţia sa internaţionalista la cauza Întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealiniate, cu celelalte state, fără deosebire de orînduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu mişcările de eliberare, cu forţele democratice, progresiste , şi continuare in pag. a 6-a) t fîntîiul Mai, zori limpezi... ■iniHui Mai, zori limpezi, zi planetar senină :Atit de pură-n totul încît din timpul meu ti văd eternitatea și mlndru-i apogeu... Sărbătorind-o-n suflet, nu-i sufletul lumină. O zi ce se desfată în ritmul poeziei Ca floarea-n cuta unui zefir înmiresmat... Azurul ei aude, prin munca mea, cum bat Cu versuri muzicale în bronzul armoniei, NICOLAE tatosul în judeţul nostru s-a încheiat semănatul porumbului TELEGRAMĂ Comitetului Central al P. C. R. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi, acţionînd cu responsabilitate şi dăruire pentru înfăptuirea exemplară a indicaţiilor dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, de a folosi din plin mijloacele mecanizate şi fiecare oră bună de lucru în cîmp, muncind fără preget, cu perseverenţă şi hărnicie în condiţiile grele ale acestei primăveri capricioase, la pregătirea terenului şi semănat, raportează că în cursul zilei de joi, 10 aprilie, au încheiat această lucrare la cultura porumbului prevăzută pe 70 400 de hectare în C.A.I., 3 800 ha in I. I.S. şi aproape 20 000 ha în gospodăriile populaţiei. In prezent, toate forţele mecanice şi umane din agricultura judeţului acţionează în continuare pentru terminarea semănatului tuturor celorlalte culturi în cel mai scurt timp, pentru combaterea dăunătorilor şi efectuarea operativă a lucrărilor de întreţinere a culturilor, conştienţi fiind că numai în acest fel se poate ajunge la sporirea randamentului productiv al pămîntulii, la obţinerea de recolte bogate la hectar, la aprovizionarea industriei şi populaţiei cu tot mai multe materii prime şi produse agroalimentare. De asemenea, un accent deosebit se pune pe realizarea în condiţii de calitate sporită a programelor din legumicultura, zootehnie şi celelalte sectoare, traducind astfel în viaţă sarcinile stabilite de cel de-al XXI-lea Congres al partidului, preţioasele indicaţii date de dumneavoastră la Congresul lucrătorilor din agricultură pentru înfăptuirea cu succes a noii revoluţii agrare în toate sectoareleagricole, pentru înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. COMITETUL JUDEŢEAN IAŞI AL P.C.R. • • REATA ZI DE 7 Sărbătorim azi, după la- 4 tina muncitorească, ziua de 1 Mai, omagiind cil reţ cunoştinţa pe înaintaşi, punînd in luminii tradiţii- i Ie noastre bogate de luptă revoluţionară, cu ma- 4 ximă răspundere faţă de , prezentat şi de viitorul României socialiste. O făceam, pentru întâia dată, în 1890, la numai un an după ce Internaţionala a II-a hotărise ca Mai să devină simbolul solidarităţii muncitorimii de pretutindeni. Se vădeşte, astfel, că proletariatul român, socialiştii şi, apoi, pe un plan superior, comuniştii români au fost animaţi dintotdeauna şi mereu de un accentuat spirit internaţionalist. In acest an, ciaci ne aflăm în preajma unui mare jubileu — aniversarea a 61 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român — este cu ntlt mai firesc să relevăm marele rol al partidului nostru revoluţionar în organizarea şi unirea clasei noastre muncitoare, în stringerea neîncetată a legăturilor de solidaritate militantă dintre clasa muncitoare din ţara noastră cu oamenii muncii de pretutindeni. Azi, ca întotdeauna, ne anima aceleaşi gînduri de luptă comună cu forţele revoluţionare şi progresiste din lumea întreagă, conştienţi că, intr-o lume plină de contradicţii şi primejdii, avem datoria să trcem totul pentru asigurarea păcii şi progresului. Partidul nostru, România socialistă, în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, personalitate proeminentă a vieţii internaţionale, acţionează cu toată puterea pentru împlinirea acestor scumpe idealuri. Conştienţi că pentru a fi internaţionalişti trebuie să fim mai întâi buni patrioţi, că prezenţa noastră pe arena mondială se întemeiază pe împlinirile economice şi sociale Interne, acţionăm cu toate forţele pentru înfăptuirea cu succes a grandioaselor programe pe care cu toţii le-am adoptat prin istoricele ho- LUPTĂ I tărîri aie Congresului al 1 XI-lea al partidului. Am încheiat un cincinal şi, totodată, o primă etapă a realizării societăţii socialis- ? te nmitilateral dezvoltate, ţ obiectiv strategic al parti- iulului în drumul societăţii ţ noastre spre comunism cu ţ rezultate remarcabile, eco- nomia românească fiind una dintre cete mai di- ţ namice din lume. Numai în ultimii zece ani, pu- terea industrială a tării a sporit de aproape 3 orî. Producţia agricolă a fost ! în cincinalul încheiat cu ^ peste 58 la sută mai ma- re decit în perioada 1966 ţ — 1970, am trecut la o ^ nouă revoluţie agrară. Pe i această bază a • crescut ve- * nitul naţional, nivelul de i trai al oamenilor muncii, ? înfloresc învăţământul, şti-inţa, arta şi cultura. De- mocraţia noastră socialistă cunoaşte o dezvoltare fă- t ră precedent. Marile noas- 1 tre victorii, obţinute prin muncă tenace, se leagă indi- ^ (continuare în pag. a 2-a. \ .. •;'________,_______________| Raport muncitoresc Noi capacităţi productive In primele patru luni ale anului, industria judeţului Iaşi s-a îmbogăţit cu noi capacităţiproductive, rod al muncii protestanţilor, constructorilor şi unităţilor beneficiare.Astfel, la întreprinderea metalurgică s-a dat in funcţiune o instalaţie de fişiere a bandei laminate pentru ţevi, cu o capacitate de 280 000 de tone anual, la întreprinderea de antibiotice, o capacitate pentru 830000 de flacoane pe an de ceaiuri tip instant şi o nouă capacitate de antibiotice. - -Merită, evidenţiate şi unităţile industriale date în funcţiune în localităţi din judeţ. La Hirlău — o secţie de scaune (120 000 de scaune pe an) şi mobilier din lemn, aparţinînd de I.P.L. Iaşi, iar la Vlădeni o filatură de vigonie (aparţinînd de „Ţesătura"), unde funcţionează cu bune rezultate o primă capacitate de 1000 de tone anual. De ieri, Jijia are o altă albie Incepînd de ieri, în perioadele cu debite mari de apă care frecvent depăşeau cote de inundaţii, apele Jijiei se varsă în Prut în dreptul localităţii Oprişeni, cu circa 40 de km în amonte de vechiul punct de confluenţă de la Gorban. Prin această importantă lucrare au fost scoase de sub pericolul inundaţiilor peste 11000 de hectare de teren agricol în raza localităţilor Grozeşti, Răducăneni, Costuleni, Prisăcani şi Ţuţora. Devierea Jiilei este un succes de prestigiu al constructorilor Grupului de şantiere .,Moldova" al P.L.H.S. București, cu care acesta intimpină măreața sărbătoare a muncii — ziua de 1 Mai, . Rînduri “i la o scumpă sărbătoare ! Adevăratul poet a fost 4 dintotdeauna glas al po- porului, suflet din sufle- tul neamului din mijlo- i cul căruia s-a ridicat, ’ cum atît de bine l-a de- finit și reprezentat Octa- i vian Goga in lirica sa vizionară, dăruită cu ar- ^ doare idealului de rein- i tregire a României în ’ hotarele ei 'fireşti şi, totodată, visului de eliaberare socială a milioa- nelor de români ţinuţi nu ^ numai în lanţurile împă- » f ratului, dar şi ale robă- \ I grei. Era în glasul lui 1 , Goga însăşi reverberarea » I vecilor marilor săi îna- 91 I intaşi, în frunte cu 1 1 Alecsandri, Russo şi Emi- ’ enescu, la rîndul lor şi a- i I ceştia avînd ca precursori î [ scriitori din generoasa 5 I pleiadă care a' militat t L pentru momentul de la , i 1848, urmat de cel de la ţ ' 1859. i k Există deci în poezia ’ î românească o puternică ţ % tradiţie civică, purtînd i i în ea, odată cu nobleţea 1 » spiritului românesc, un ţ l suflu de dăruire pentru , i cauza celor mulţi şi nă- ţ \ pastuiţi de o istorie din- i i tre ceie mai vitrege, îs’toria neamului nostru. Au crescut în această i tradiţie toate generaţiile ? şi putem spune că n-a existat scriitor român care să nu-şi manifeste aderenţa şi dragostea faţa de idealurile poporului in momentele importante * ale istoriei noastre mai vechi sau mai noi. De aceea, concomitent cu | \ dezvoltarea conştiinţei | | HARALAMBIE TUGUI II (continuare în pag. a 2-a) |