Flacăra Iaşului, iunie 1981 (Anul 37, nr. 10779-10803)

1981-06-02 / nr. 10779

tan­a IwseMW «a? ' ' " “" 11,1 ,1" “ ...3«—mnemmmmm RMHM • MM MM Aaul XXXVII — Nr. 10 770 Marți, 2 iunie­­!)81­­­4 pagini — 30 hani ILilr aElMEIi D nHHIii ^ *P 1 i h Mi Totul este să finalizăm măsurile adoptate Consiliul oamenilor muncii ci»» la întreprinderea meca­nică de material rulant (lin­­Paşcani are o bogată expe­rienţă în conducerea activi­tăţii economico-soci­al­e, ştie să aleagă pentru analiză ce­le mai importante probleme, s.a prezinte materiale bine documentate etc. In întreprinderea noastră s-a analizat, de exemplu, de mai multe ori folosirea timpului de lucru, modul în care se acordă asistenţa teh­nică, iar după astfel de fi­nalize s-au obţinut unele progrese. Dar in luna mar­tie a.c., ne-am gîndit să în­treprindem analiza acestei probleme într-un alt mod, ■are să ne permită o mai largă mobi­lizare a spiritulu­i nostru combativ. Ne-am dat seama ■ cu numai cifrele privind folosirea timpului de lucru ------------­nu sunt suficiente și un trecut la _o anticetă pe­­‘’ară de fotografii. Din ima­ginile imprimate pe pelicu­lă, am reţinut 48 de foto­­grafii care, împreună cu materialul scris, au fost pre­zentate consiliului. I,u se­riala respectivă au fost in­vita.!,, şefii de secţie, mai­ştrii şi alte cadre de consid­ere. Aşa cum era de aştep­tat, discuţiile au fost foartr­iv.tive, deoarece fotografiai («luceau dovezi irtcontesta­b­­i­le,pre abaterile de la dis­ciplina muncii. Cu acest pri­lej, s-au luat măsuri pentru o mai bună repartizare a maiştrilor şi creşterea răs­punderi­lor în ceea ce pri­veşte folosirea timpului de lucru de că­tre muncitor­, îmbunătăţirea transport­u­­ri intern­, extinderea mecani­zării la unele operaţii, or­ganizarea bufetelor mobile la locul de muncă etc. Pen­tru noi toţi era limpede că îndeplinirea unora dintre a­­ceste obiective, mai ales fo­losirea integrală­ a timpului de lucru, era mai greu de controlat. Aşa stînd lucrurile, s-a hotărît ca membrii bi­roului execuţiii să efec­lu­­eze controale inopinate in toate cele trei schimburi, îndeosebi in schimbul de după-amiază şi de noapte. Am trecut la un astfel de antcol şi am constat­,­ că analiza în consiliu, deşi „în­viorase mult atmosfera de lu­cru, întărise exigenţa, mi cri­mina, într­-o măsură mulţu­mitoare, abaterile de la dis­ciplină. S-au mai întîlnit muncitori care, nesuprave­gheaţi de maistru, au pără­sit locul de muncă înainte de încheierea programului, maiştri care nu se ocupau cu toată răspunderea de în­drumarea muncitorilor din subordine etc. Controalele acestea inopinate s-au soldat cu tragerea la răspundere a celor vinovaţi, cu sancţiuni în unele cazuri, dar­­şi cu măsuri pentru întărirea opi­niei de masă faţă de abate­rile constatate. Avem însă şi cazuri cînd unele hotărîri se îndeplinesc cu întîrziere, deși totul este stabilit In mod precis. Așa,­ d­^ exemplu, în lu­­nă ianuarie a.c., consiliul oamenilor muncii, analizînd îndeplinirea prin­cipalilor indicatori de plan pe 1980, în­­_______ deosebi productivi­tatea mumii și cheltuielile, a hotărît, între altele, reorganizarea ime­diată a activităţii depozite­lor. Dar cadrele tehnice,­­■are aveau această obliga­ţie, «au tărăgănat lucrurile pină in luna aprilie. E ade­ăvat că multe cadre tehnice sunt antrenate in acţiunile de aprovizionare cu diverse materiale (întreprinderea întâmpină multe greutăţi în privinţa aceasta), dar tre­buie să recunoaştem că atit consiliul oamenilor muncii, cit şi biroul executiv fac u­­neori rabat de la exigenţă, nu urmăresc cu atenţia cu­­venită îndeplinirea la terme­nele fixate a tuturor hotărî­­rilor. Recent, consiliul a anali­zat activitatea de întreţinere şi reparare a măşinilor-unel­­-deoarece s-a observat că indicele de folosire a aces­tora a scăzut sub 90 la sută (09,9 la sută). Anul trecut, întreprinderea noastră a fost fruntaşă pe centrală şi pe vndeţ la acest capitol şi nu sunt motive să nu ocupăm în continuare acest loc de frun­te. Analiza a scos însă în e­­videnţă tocmai faptul că o MI­HAI MOISII secretarul comitetului d­e partid, preşedintele consiliului oamenii,,­r muncii — LM M.fr. i’aşcani (continuare tri pag a 3-a) ilin activitatea consiliului oamenilor mutici de la I.M.M.R. Pașcani •fe*ei34iaM MSk i&MM Hhfltfc esit** 'J. Il '■M^fwS' « Wfîî W'wW ’t IîsS|W^'^*| ' La IaşiS-a deschis magazinul „Materna“ începâ­nd de ieri, 1 iunie. Ziua internaţională a copi­lului, a intrat la circuitul comercial ieșean un, nou şi modern magazin cu articole pentru copii denumit „Ma­terna“. La inaugurare au partici­pat reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat, cadre de conducere de la Direcţia comercială judeţeană şi­ de­ la între­prinderile comerciale ieşene. Noul magazin, amplasat în­­str. Ştefan cel Mare, vizavi de Complexul comercial „Ci­na“, este prevăzut cu parter şi două etaje, s­uprafaţa co­mercială a acestui modern magazin pentru copii şi ma­me însumează 1 797 m.p., din care sălile de vînzare deţin peste­­ 209 m.p. în­treaga suprafaţă a fost ju­dicios repartizată, găsindu-se aici, în rafturile raioanelor, o gamă variată de articole pentru copii (de la nou­­născuţi pină la adolescenţi). La parter funcţionează ra­ioane cu articole pentru nou-născuţi, căraurî şi cio­rapi, un elegant Punct de desfacere a produselor de cofetărie răcoritoare, de­numit „Baby-bar“ şi un ra­ion de vînzare­­a florilor. Etajul I este rezervat raio­nului cu confecţii (autoser­vire),­­ precum şi raionului cu produse tricotate, ţesă­turi şi articole pentru co­pii. Etajul II este rezervat încălţămintei (autoservire), lenjeriei pentru copii­­şi ma­me, jucăriilor şi produselor de marochinărie­. Magazinul, executat de constructorii ieşeni, este do­tat cu mobilier modern, a­­decvat practicării unui co­merţ civilizat, dispun­ând şi de o staţie de amplificare. Interioarele sunt spaţioase, cu scări de marmură albă şi mozaic. Pentru început a fost aprovizionat cu măr­furi în valoare de circa 10 milioane de lei, estimindu-se ca anual să se desfacă, prin această unitate, mărfuri în valoare de circa 43 de mi­lioane de lei. Unitatea este prevăzută cu un lift pentru aprovizionarea raioanelor, depozite la subsol, calcato­­rie, vestiare etc. Servirea este asigurată de un colec­tiv al I.C.S.M.T.I., format din peste 40 de lucrători. M­I­U CRISTIAN ----------* -------------­ Acţiune tinerească l>e platforma C.l’.ii. S-au colectat 200 de tone de metale in cadrul acţiunilor de muncă patriotică organizate de comitetele judeţean şi municipal ale U.T.C., peste 1 500 de tineri muncitori şi elevi ieşeni (de la C.U.G., C.F.S., întreprinderea „Teh­­noton­), de la liceele in­dustriale C.U.G., „Tehnoton“ s.a.), s-au deplasat, zilele trecute, pe platforma indus­trială a Combinatului de u­­tilaj greu, pentru a colecta metale vechi, risipite în in­cinta unităţii şi a şantierului, precum şi în împrejurimi, în cîteva ore, tinerii au strîns 200 de tone de fier vechi care vor lua drumul spre turnătoriile C.U.G.-ului. Acţiuni de acest fel vor a­­vea loc şi în alte zone ale municipiului. Turismul ieşean la începutul unui nou estival sezon — Pentru început, am­plori, ti­varăşe­t Ştefan Vrînceanu, sa prezentaţi cititorilor noş­tri bilanţul principalelor re­­alizări obţinute de O.J.T. in cincinalul trecut. —• Parametrii activităţii turistice ieşene,­ planificaţi pe cincinalul 1976—1980, «, au realizat încă din luna au­gust 1980, asigurîndu-se o ispăşire valorică de peste 40 de milioane de lei. în­treaga activitate s-a desfă­şurat sub semnul eficienţei, dar şi al sporirii calităţii produselor şi serviciilor prestate. Datorită dezvoltă­rii continue a bazei mate­riale, a reducerii treptate a săptămînii de lucru, s-au reat condiţii ca, în prezent, mai bine de jumătate din populaţia judeţului nostru să ia parte la activităţi tu­ristice cu scop recreativ, in­structiv şi de sporire a ca­pacităţii de muncă. De ase­menea, în ultimii 5 ani, Iaşul a fost vizitat de peste 60 000 de turişti străini, din care circa 10 000 în anul trecut. „ Aminteaţi de sporirea calităţii produselor şi servi­ciilor prestate...­­ Da, mutaţiile calitative s-au concretizat in diversi­ficarea şi îmbogăţirea ofer­tei turistice, în multiplica­rea gamei serviciilor, eşalo­narea mai corespunzătoare, de-a lungul întregului an, a circulaţiei turistice, creş­terea rentabilităţii tuturor unităţilor şi a acţiunilor de turism, dublarea încasărilor valutare etc. Orientînd pio­nul pe 1981, îndeosebi pe criterii de dezvoltare inten­sivă, întreaga nouă­ta acti­vitate se va­ desfăşura sub deviza „Servicii mai bune, mai prompte, mai eficiente“. Aceasta înseamnă că efortu­rile sunt canalizate în a ofe­ri oamenilor muncii condiţii de vacanţă conform cerinţe­lor mereu în creştere şi de a obţine pentru economia naţională un aport valutar superior, rezultat din acti­vitatea de turism internaţio­nal. — Cum a debutat turismul ieşean la primele patru luni ale acestui an? — Cu toate greutăţile re­zultate dintr-o primăvară nu prea însorită, rezultatele sunt bune ; planul pe total activităţi s-a realizat In proporţie de 195 la sută, in­vestiţiile 1 16® la sută, iar beneficiul planificat a fost depăşit cu 29 la sută. — Prevederile actualului cincinal pun accent pe creş­terea eficienţei şi sporirea calităţii in toate domeniile de activitate. Ce măsuri s-au luat şi se vor lia im turis­mul ieşean pentru a aplica ferm orientările date de conducerea superioară de partid ? — în spiritul documente­lor de partid, care îndeam­nă la un pas înainte în di­recţia calităţii, oamenii muncii din unităţile noastre sunt hotărîţi să acţioneze cu tot devotamentul şi puterea lor de muncă pentru desfă­şurarea unor servicii mult Convorbire realizată de IO­AN ŞCHIOPU (continuare in par­t­a) Convorbire cu tov. ŞTEFAN VB­NC£ANU, directorul Oficiului judeţean de turism Iaşi WomsHiet* b p&gma a 4** k* Gfckriwd* (îfcuhs*) mnelwwrai­ €««« resuiua Parterului Utef OMnoerat din R. F.K. In sprijinul dezvoltării ueiMMNBtUcc i^RCWtÎMril Cronica lunii mai Evenimente externe Vizita la Iaşi a ambasadorului C. P. Ungare la Bucureşti mum­it az nal H.P. Se află in vizită­ în cipiul Iaşi tovarăşul Sándor, ambasadorul. Ungare la Bucureşti, în cursul zilei de ieri oaspetele a fost primit de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al. P.C.R ., priv -secretar al Comitetului, judeţean de partid, preşedintele Consiliu­lui popular judeţean în aceeaşi zi, ambasadorul R- Ungare la Bucureşti a vizitat Biblioteca judeţeană „Gheorghe Asachi cu care prilej a făcut o donaţ­ie de cărţi cu o tematică diversă, în continuare, s-a vizitat Combinatul de fibre sinte­tice. Astăzi, oaspetele maghiar va vizita institute de învă­­țămînt superior și alte o­­biective social-culturale. • • Produse noi la I. M. „Nicolina“ Două noi tipuri de beto­niere au intrat in producţia de serie la I. M. „Nicolina“ : una cu motor electric şi al­ta cu moţar­ termic. Sunt u­­tilaje destinate şantierelor de construcţii şi întreprin­derilor de materiale de con­­s­truc­ţii. Gabaritul redus 12,85 m lungime, 679 kg greutate), le permite să fie transpor­tate uşor şi plasate în spa­ţii rutei. Productivitatea o­­rară — 4—5 m.c. de mortar sau beton. Ambele tipuri de betonie­re sînt de concepţie româ­nească, de o tehnicitate su­perioară, răspunzînd exigen­ţelor internaţionale. Mihai M. Rusu muncitor • • „Baza furajeră de astăzi -producţia zootehnica de mîinei“ Aşa cum a subliniat în repetate rân­duri conducerea partidului nostru, perso­nal tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a­­sigurarea unei baze furajere îndestulătoare constituie principalul factor care stă la temelia producţiei zootehnice. In prezent am­ intrat într-o perioadă în care fiecare unitate trebuie să treacă cu hotărîre la umplerea cămărilor zootehniei. Tocmai de aceea, începutul cu acest număr de ziar, redacţia noastră organizează o acţiune de presă intitulată „BA/­V FURAJERA DE ăst­ăzi — producţia zootehnica DE MIINE“. Ne propunem să urmărim modul în care organizaţiile de partid, con­ducerile consiliilor unice, conducerile u­­nităţilor agricole, toţi lucrătorii din zoo­tehnie se preocupă pentru a valorifica po­sibilităţile existente în judeţul nostru pen­tru consolidarea bazei furajere, astfel ca, pin­­ la viitoarea perioadă de stabulaţie, fiecare unitate să-şi asigure cantităţile de nutreţuri necesare obţinerii unor produc­ţii zootehnice sporite. Mari posibilităţi de a îndestula cămările zootehniei, pe care mulţi crescători de animale din judeţul nostru nu ie folosesc din plin Pentru îndeplinirea pro­gramelor elaborate de con­ducerea partidului nostru în scopul bunei aprovizio­nări a populaţiei cu pro­duse zootehnice este nece­sar să se realizeze produc­ţiile planificate. Organele agricole din judeţul nos­tru, sub conducerea comi­tetului judeţean de partid, au stabilit măsurile cores­punzătoare, astfel ca lu­oratorii ogoarelor ieşene să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile ce le revin. Consolidarea ba­zei furajere reprezintă cheia creşterii producţiei zootehnice. Condiţiile cli­matice ale acestui an au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii bogate, îmbună­tăţi­ndu-se simţitor furaja­rea curentă a taurinelor şi ovinelor. Bunul gospodar trebuie să se gândească de pe acum şi la asigurarea stocurilor necesare de nu­treţuri pentru următoarea perioadă de s­tabulaţie. Dp. Adam Radomir, director al Direcţiei agricole jude­ţene, a ţinut să sublinieze cîteva din măsurile care trebuie să preocupe con­ducerile consiliilor unice, conducerile unităţilor agri­cole, astfel ca ieslea ani­malelor să fie in perma­nenţă plină cu furaje de calitate. Datorită excesului de umiditate, unele supra­feţe repartizate bazei fu­rajere n-au putut fi insă­­mînţate in perioada opti­mă. Sunt necesare eforturi pentru ca aceste suprafeţe să fie insămîsltate urgent. Unitățile aflate în această situație, între care A.E.I.­­urile din comunele Al. I.­­Cuza, Popesti, Ietcani, C.A.P. Sciteia sa, trebuie să înțeleagă ca orice întîr­­z­iere cu îndeplinirea a­­cestei sarcini se va răsfrin­­ge negativ asupra recolte­lor. . Pentru buna furajare a animalelor în această pri­măvară, din toamnă au fost semănate circa 2 000 de hectare cu rapiță, la­ GM, STEJARU (continuare în pag. a 2-a) La I. A S. lucerne». Mu-'idava se lucrează din plin la rec­­­u rea

Next