Flacăra Iaşului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10857-10882)

1981-09-01 / nr. 10857

Amil XXXVII — Nr. 10 857 Marți, 1 septembrie ,1981 4 pagini — 30 bani Guvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu lia Consfătuirea de lucru pe problemele agriculturii In cuprinzător şi valoros program de acţiune spre înfăptuirea noii revoluţii agrare tărîte pentru soluţionarea problemelor de mecani­zare şi chimizare a agri­culturii, asigurarea se­minţelor şi materialului săditor de calitate cores­punzătoare şi de mare productivitate, însămîn­­ţarea în epoca optimă şi respectarea densităţilor optime, realizarea lucră­rilor de îmbunătăţiri fun­ciare. Nerealizarea prevederi­lor planului în agricultu­ră la cereale s-a datorat, în primul rînd, lipsurilor în organizarea şi execu­tarea lucrărilor, neres­­pectării regulilor şi ce­rinţelor unei agriculturi moderne. Cadrele de con­ducere din unităţi, de la toate nivelurile, ca şi ce­le din cercetarea şi învă­­ţămintul agricol, trebuie să mediteze asupra aces­tor concluzii şi să facă totul pentru a pune capăt stărilor de lucru negative din agricultură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a in­sistat pe larg asupra sar­cinilor din campania a­­gricolă de toamnă şi in mod deosebit a celor ca­re privesc strînsul recol­tei. Va trebui să se re­colteze cu aceeaşi grijă atît culturile de cîmp, cit şi cartofii şi legumele, strugurii şi fructele. Vo­lumul mare­ de muncă impune o bună organiza­re, transportul şi depozi­tarea corespunzătoare a produselor, în aşa fel în­cât să se asigure păstra­rea lor fără nici o pier­dere. Exigenţe sporite se pun şi în legătură cu în­­sămînţările, de o atenţie sporită trebuind se bene­ficieze în primul rînd lu­crările de bază, ca ara­tul şi pregătirea patului germinativ. Trebuie­ iden­­t­­ificate suprafeţele de porumb şi alte premer­gătoare Urzii unde va fi amplasat griul pentru a fi recoltate cu prioritate si pregătite in mod cores­punzător. -fi mai mult ca oricind,­­trebuie depuse toate eforturile pentru a ne încadra cu semănatul în perioadele cele mai bune. Este necesar să ne ocupăm serios, de proble­mele seminţelor, începînd­­ cu stabilirea soiurilor ce se pretează in fiecare zo­nă, cu repartizarea se­minţelor,­­cu selectarea şi tratarea lor. Sarcinile deosebit de mari din campania de tre­n primul a­linate lu­­i îmizare­a­­ şi inves­­tinităţile Econom­ii valutare O recentă să confirme majore­a,­­ire­vine preocupările stivului în­treprinderii integrate d­e ţesături de in din Paşcani pentru sporirea eficienţei economice. Specialiştii uni­tăţii păşcănene, în colabo­rare cu Institutul de cer­cetări textile Bucureşti şi întreprinderea chimică din Timişoara, au reuşit să în­locuiască vibatexul, care se importa, cu un produs similar. Este vorba de un complex de răşini, folosit pentru apretarea produsu­lui blugi din in. Prin eli­minarea acestor importuri, întreprinderea va realiza, anual, economii valutare de aproape 10 milioane de lei. L-am găsit pe Victor Tftinca verificînd calita­tea unor lucrări pe un şantier de locuinţe. Era şi normal, deoarece este maistru. Locul de mun­că : Şantierul 62 al Trus­tului de construcţii-mon­­taj Iaşi. A început activi­tatea pe şantiere ca muncitor mozaicar, apoi, datorită spiritului lui or­ In raza de lumină a succesului, firele... neglijenţei se văd mai bine ! La întreprinderea „Ţesă­tura“ economia de ener­gie electrică ce s-a obţinut pină în prezent (75 MWh, faţă de cota repartizată), este urmarea directă a a­­plicării unor măsuri judi­cios gindite, care au mers pină la îmbunătăţirea u­­nor tehnologii de fabrica­ţie, între care am menţio­na : scurtarea ciclului de pregătire a ţesăturilor PET —bumbac, soldată cu o e­­conom­ie de energie elec­trică de MWh pe an ; metoda de apretare neşifo­­nabilă în condiţii-şoc ; so­luţia de tratare a urzelilor prin termire cu bare fixe, care aduce o însemnată e­­conomie de abur tehnolo­gic etc. Noile tehnologii sunt aplicate ca urmare a eforturilor proprii de cer­cetare, experimentare şi a­­plicare, eforturi care, din păcate, nu au fost secon­date de la aceeaşi altitu­dine şi de altele, preconi­zate dealtfel în progra­mul de măsuri al condu­cerii întreprinderii, decît în măsura in care ele nu au solicitat eforturi prea mari. Astfel, încă din trimestrul întîi, la unele utilaje mari consumatoare de apă caldă și abur tehnologic (mașini de termofixat, de apretat, de vopsit etc.), trebuiau montate aparate de măsu­ră a consumului unor ast­fel de utilităţi. La faţa lo­cului, în secţia preparaţie­­ţesături, constatăm însă că aceste măsuri nu s-au aplicat, deşi ele ar fi în­semnat o economie de 15 tone de combustibili con­venţionali pe an. „Contori- Energia — o problemă care ne priveşte pe toţi zarea consumului de utili­tăţi se face zilnic, dar glo­bal, la nivelul întregii sec­ţii, ne informează ing. Ana Bîrzoi, şefa secţiei, care este şi membră în comisia energetică a întreprinderii. Cînd constatăm că într-o zi consumul este depăşit, în ziua următoare luăm măsuri restrictive, continuă interlocutoarea. Iar aici, un­de funcţionează utilaje mari consumatoare de uti­lităţi, am organizat astfel activitatea, încît să încăr­căm fiecare utilaj la ca­pacitatea maximă“. lata însă că spusele din birou nu se verifică și pe teren. La numai cîţiva paşi de uşa biroului, o maşină de uscat cu­­ ci­lindri funcţiona încărcată cu o singură rolă de ţesă­tură, în loc de două, care încăpeau lejer pe cilindrii utilajului. O întîm­plare ? Poate. Dar dacă ea se a­­daugă altora, la fel de „mărunte“, cum sînt încli­naţi să le califice unii din­tre oamenii cu care am discutat pe această temă, înseamnă că acestea apar ca urmare a unei slabe ac­tivităţi de îndrumare şi control din partea perso­nalului desemnat cu ase­menea funcţii. Că astfel stau lucrurile ne convin­gem şi într-un alt sector, cel de preparat urzeli al secţiei ţesătorie. Ora 14,10. Tocmai se face schimbarea turelor. Cîteva maşini de Îmbinat au rămas în func­ţiune, cu cîte numai 3—4 posturi încărcate cu mate­rial. La capătul aceleiaşi hale, 3 din 4 urzitoare nu­ au fost încă preluate de M. BUCUR (continuare în pag. a 2-a) -------------------- -----------_ o­mifimă Exemplul primăriţei Despre oamenii din Hă­­lăuceşti, despre hărnicia lor am mai scris nu o dată. Datorită politicii partidului nostru, iniţia­tivelor oamenilor, muncii lor tenace, în primul rînd, s-a ajuns la o stare materială tot mai bună prin aceste locuri. Cu toa­te acestea, o contribuţie importantă are şi primă­riţa, tovarăşa Cecilia Ho­­dea. Spirit întreprinzător, nu se lasă, atunci cînd aude de vreo experienţă bună în altă parte, ce ar putea contribui la creş­terea bunăstării oameni­lor, pină nu o aplică şi în comuna ei. Auzise, bu­năoară, primăriţa, că in satul Giosăni, comuna Tama­ş, judeţul Bacău, un gospodar şi-a meşterit un incubator, pentru pui de găină, simplu şi rentabil. S-a dus la faţa locului, a luat modelul şi, în pri­măvara aceasta, la fel ca şi alţi doi locuitori ai co­munei, mecanicul Ion Riocanu şi prof. Alois Be­­jan, a trecut la treabă. A construit incubatoare­le, punînd în fiecare ci­te 150 de ouă. Cu becuri obișnuite sau chiar cu lămpi de petrol, s-a asi­gurat încălzitul. Ceva e­­fort s-a depus, nici nu se putea altfel. Dar, în final, din fiecare incuba­tor s-au scos peste 100 de puișori. I-am văzut pe cei din curtea gospodă- PAU­L PI­TRUȘCA (continuare în nai!, a 2-a)

Next