Flacăra Iaşului, octombrie 1981 (Anul 37, nr. 10883-10909)

1981-10-01 / nr. 10883

. I Succese de I prestigiu în întrecerea socialistă Noi maşini şi utilaje întreprinderea mecani­că a agriculturii şi in- 1 dustriei alimentare 1 (I.M.A.T.A.) înregistrează /­­ la finele trimestrului al )­­ IlI-lea a.c. , un bogat bi- . I lanţ la capitolul diverşi- ? i ficarea producţiei. După­­­­ cum ne informează con- l / ducerea, unităţii, în ulti- ’ » mul timp, au fost asimi- f­­­late şi introduse in fu­ l 7 bricaţia de serie maşini­i­i de împrăştiat Sngră.şămin- I t te în vii, platforme auto­­* descarcă toara pentru le-1 gume şi fructe, staţii 1 / pneumatice fixe pentru ' J fabricile de bere. Tn a- ' 1 ceasta acţiune de mare ţ T răspundere tehnică s-au­­ evidenţiat inginerii Ion­­ Moisă şi Adrian K­olariu I şi maiştrii Petru Ignea,­­ I Ion Burlacu­, V. Nechi­­i­ta, D. Angl­ei, Gh. Du­­g­ca. In cadrul programu­­­ lui de lărgire a gamei de 4 produse se află în curs » de asimilare a instalaţie­i de amestec pentru sec­­­­toarele zootehnice şi 14­­ repere noi de piese pen­t­­­ru tractor. I .----------------­ ) Creşte producţia­­ de antibiotice !­ ­ De la întreprinderea e­i de antibiotice aflăm că,­­ în cele trei trimestre ca­­l­ re au trecut din acest­­ an, producţia de medica­­-­mente pentru uz uman a­­ fost depăşită cu 35 de * milioane de lei. In mod­­ deosebit s-au livrat pes­­­­te prevederi produse de * semisinteză — ampicilină­­ şi oxacilină. Rezultate­­ bune s-au obţinut şi la i î unele produse de uz ve- ) I terinar, cele mai impor- l 7 tante depăşiri de plan in- , I registrindu-se la tetraxi- ) l nă şi. Uzină. In ansam- 1 * blu, întreprinderea a de- * t păşit volumul producţiei | I marfă, pe trei trimestre, i » cu 15,5 milioane de lei, * 1 din care îa marfă vin- 1 7 dată și încasată cu 8 mi­ ,­­ lioane de lei. î 1 mm * s - Tn pagina a 2-a -----­ ordinea zilei, pe şantierele de construcţii . | PREGĂTIRILE PENTRU IARNĂ Optimismul de paradă­­ se topeşte în faţa realităţii . Ancheta noastră pe platforma Combinatului de utilaj greu ________ în aceste zile de vîrf pentru întreaga agr­icult­­ară ieşeană Locul Fiecărui om, al fiecărei maşini trebuie să fie, în permanenţă, pe frontul campaniei agricole ! In Consiliul unic agroindustrial Podu Iloaiei Multă hărnicie,multă pentru calitatea lucrărilor SH La recoltarea mecanizata a florii-soarelui pe ultimele supra­­feţe şi însemnate cantităţi de sfeclă de zahăr sunt expediate zilnic spre bazele de recepţie ■ Semănatul griului — pe pri­mul plan H Cazurile de indisciplină, abaterile de la tehnologii — discutate operativ, seara, în cadrul formaţiilor respective Şi în Consiliul unic a­­groindustrial Podu Iloaiei se depun eforturi stărui­toare pentru executarea lu­crărilor de sezon în timpul optim. Organizaţiile de partid, îndrumate de bi­roul de coordonare a acti­vităţii politice şi organiza­torice, asigură peste tot o bună participare a oame­nilor la strîngerea recolte­lor, cunoscîndu-se că de a­­ceasta depinde în mare măsură efectuarea tuturor însămînţărilor în epoca optimă. Producţia de floa­­rea-soarelui din consiliu este aproape în întregime în magazii. Singura unita­te în care a mai rămas de strins această cultură (de pe 60 de hectare) este t.C.A.l­. Popeşti. Formaţia de mecanizatori, căreia i s-a încredinţat sarcina să exe­cute această lucrare, pe baza unui grafic, în toa­te unităţile, se deplasa în cursul zilei de ieri spre cooperativa agricolă amin­tită. Ing. P. Amateesei, preşedintele C.A.P. Popeşti, luase toate masurile ca in două zile recolta să fie a­­d­unată, astfel ca suprafaţa respectivă să poată fi ime­diat arată şi însămînţată. La C.A.P. Podu Iloaiei, tarlalele de pe care s-a re­coltat floarea-soarelui sînt deja pregătite pentru grîu. Mihai Ailincăi, primarul comunei, ne spunea că în GH. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) Cartierul Dacia, azi Fabrica de încălţăminte din J­­irgu Frumos: „Ne preocupă permanent calitatea producţiei“, ne de­clara zilele acestea tinăra maiştrii Stefanida Iacob. Iat-o într-un dialog de producţie pe tema cali­tăţii cu muncitoarea Aneta Cîrtiţă. Fete : L. STRATULAT î­­n noua ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ ■ ____ \ s jMai mare cuprindere del imasă şi atenţie sporită­ calităţii actului 1 » de cultură şi educaţie ! ! Festivalul naţional „Cin- 4 tarea României“, străluci- t ta iniţiativă a secretaru­­l­­ui general al partidului, to­­l varăşul Nicolae Ceauşescu, a înscris in cea de-a IlI-a ediţie­ a sa un rodnic bi­lanţ şi in judeţul Iaşi, ge­­nerind şi statornicind, tot­odată, un climat spiritual pe măsura tradiţiilor şi la nivelul exigenţelor actua­le. Sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid şi prin măsurile în­treprinse de Consiliul ju­deţean al educaţiei politi­ce şi culturii socialiste,, s-a realizat o mai largă an­trenare a oamenilor mun­­­­cii­­« activităţile politico­­» ideologice şi cultural-artis­­tice, s-a asigurat un con­ţinut nou, revoluţionar, manifestărilor organizate in perioada 1979—1981 ; de asemenea, s-a accentuat cu­ mai bune rezultate latura educativă a acţiunilor, a­­cestea fiind puse în slujba­­ îndeplinirii obiectivelor so­­­­cial-economice, mobilizării tuturor colectivelor de muncă la transpunerea in fapte a angajamentelor a­­sumate in întrecerea socia­listă. Prin formele concre­te de organizare a mani­festărilor din etapa de ma­ t­fă a festivalului, precum­­ şi prin crearea celor trei “ secţiuni de concurs (poli- i tico-ideologică şi cultural- * educativă , de creaţie şti-­­ inţifico-tehnică şi de edu- , raţie materialist-ştiinţifică ,­­ de creaţie şi­ interpretare­­ artistică) s-a instituit in - întreprinderi şi instituţii, în I localităţile judeţului un i­mobilizator spirit de in- ’ trecere care a dus la im-­­ portante şi evidente creş-­­ teri cantitative şi valorice. * Pe scena Festivalului­­ „Cintarea României“­au ur­­­­cat aproape 155 000 de ar-­­ tişti amatori din judeţul­­ nostru, 47 000 de creatori,­­ numărul formaţiilor artis-­­ tice şi cercurilor şi ce­ t naclurilor de creaţie şi in- t­­erpretare sporind cu a-­­ proape 7 000. Contribuţii­­ deosebite la acest bilanţ au « pionierii şi uteci.ştii, elevii­­ şi studenţii, sindicatele.­­ Casa municipală de cultu­­ţ C. LUPU­ş (continuare în pag. a H-a) . Cu mijloacele de transport pretutindeni, numai în cîmp nu împreună cu un echipaj al serviciului de circulaţie din cadrul Inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne, condus de ofi­ţerul Mihai Croitoru, am efectuat, zilele trecute, un raid pe cîteva trasee din judeţ, pentru a vedea cum sunt folosite mijloacele de transport şi tractoarele în actuala campanie agricolă. .Şi, spre surprinderea noas­tră, am constatat că, în condiţiile actuale, cînd fie­care lit­ru de benzină sau motorină, dar şi timpul bun de lucru în cîmp valorea­ză foarte mult, unii şoferi sau tractorişti le irosesc cu destulă uşurîinţâ, folosind autovehiculul în interes per­sonal, abătîndu-se de la traseu sau circulînd pe dis­tanţe foarte mari fără a transporta ‘nimic. Dar, să facem cunoştinţă cu cîţiva dintre aceşti „eroi". Rutieristt­l Gică Ionescu (41­15-2449), 4® la A.S.I. Mo­vileni, circula cu două re­morci goale pe ruta Movi­leni — Iaşi — Vaslui, sus­­ţinînd că directorul unităţii, tovarăşul Ion Popa, îl tri­misese după nutreţuri com­binate, la Vaslui. In plus, avea defecţiuni la sistemul de semnalizare. In aceeaşi posturi a fost găsit şi trac­toristul Ioan Drăgoi, de la S.M.A. Movileni (41-Is-4803), care, cu două remorci, du­ceaa la Iaşi... o butelie şi două butoaie goale. Nu a­­vea tichet pentru transport prea* sau carburanţi, în schimb,­­avea... defecţiuni la sistemul de semnalizare. Cum îi îndrumaseră şefii acestora în cursă ? Nu cu­noşteau, oare, că autovehi­culele n-au dreptul să cir­cule goale, irosind, în felul acesta, motorina statului ? Să fi uitat că unităţile a­­gricole din aceeaşi comună au încă de transportat de pe cîmp o însemnată can­titate de recoltă ? Iată ce ne-a declarat, în acest sens, iov. Gheorghe Constantin, preşedintela G.A.P. Movl­­-Isai­­. „Avem o recoltă bună de cartofi pe ca­re trebuia s-o ducem la Iaşi, la şi întîmpinăm mari necazuri cu transportul, n-avem su­ficiente mijloace". Comenta­riile sunt de prisos. Sava Cucoş (fotografia din pagina a III-a), şeful sec­ţiei S.M.A. Belceşti, circu­la cu un tractor (cu numă­rul de inventar 19) cu două remorci goale pe raza lo­calităţii, fără ordin de de­plasare şi fără nici un act asupra sa. „Sînt şef de sec­ţie şi nu port nici un fel de acte­­ nu-mi trebuie« * declarat el la coborîrea de pe tractor. Ne întrebăm, atunci, cum îndrumă dinsul mecanizatorii din subordi­ne, ce exemplu le oferă ! Ua alt „plimbăreţ" pe banii statului, loan Meteleţ, trac­torist la I.F.P.S.- laşi, coloa­na Hîrlău (41-IS-2943), „tră­sese o fugă" acasă, să la • DIMITRIE C­ALARAŞI (continuare în pag. a 3-4) i\şa se întîmplă cînd simţul de răspundere lipseşte Incepînd chiar de la conducerile unor unităţi

Next