Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)
1981-12-01 / nr. 10935
Un cadru legislativ optim pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a economiei şi întregii activităţi sociale OBIECTIVE REALISTE, GENERATOARE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE Să facem totul ca anul 1982, anul în care va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, să constituie o etapă importantă în realizarea planului cincinal, în dezvoltarea economico-socială a ţării, în ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în asigurarea condiţiilor ridicării continue a nivelului de trai material şi spiritual al poporului! NICOLAE CEAUŞESCU în presa centrală din 28 noiembrie a.c. au fost date publicităţii Legea pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1982, Legea pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe anul viitor şi Legea pentru adoptarea Bugetului de stat pe anul 1982, acte normative dezbătute şi aprobate de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, forumul legislativ suprem al ţării. Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenra comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale conţine o cuprinzătoare fundamentare a prevederilor acestor legi, ceea ce facilitează înţelegerea clară a noilor şi realistelor obiective programate pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal, obiective generatoare de bunăstare, progres şi civilizaţie pentru România socialistă, pentru naţiunea română. Se desprind cîteva caracteristici esenţiale ale construcţiei Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul viitor. S-a urmărit ca producţiile fizice să fie asigurate cu capacităţi corespunzătoare. în acest sens, producţia industrială urmează a fi realizată în proporţie de 36,5 la sută în unităţile existente, 2,8 la sută pe instalaţii aflate în faza probelor tehnologice şi numai 0,7 la sută pe capacităţi care vor intra în funcţiune în a doua parte a anului. S-a ţinut seama de problemele create ca urmare a unor nerealizări înregistrate in ultimii ani în domenii vitale ale economiei, analizate într-un spirit de înaltă exigenţă în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. în modul acesta, planul pe anul 1982 pune în centrul activităţii economice sarcina mobilizării maxime a rezervelor existente în vederea consolidării şi amplificării rezultatelor pozitive, a stopării tendinţelor negative, pentru recuperarea grabnică a rămînerilor în urmă, asigurîndu-se înaintarea fermă a ţării spre înfăptuirea obiectivelor strategice stabilite de partid. In determinarea si corelarea indicatorilor de plan s-a luat în considerare impactul crizei economice mondiale, urmărindu-se restrîngerea la minimum a efectelor acesteia asupra economiei românești. Atingerea acestui obiectiv se va face nu prin diminuarea schimburilor externe, ci prin extinderea lor continuă, în acest mod, raportul dintre volumul exporturilor şi venitul naţional va ajunge în 1982 la peste 34 la sută, faţă de 26—27 la sută în anii precedenţi. In concordanţă cu hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului, planul aprofundează modificările structurale impuse de ridicarea calitativă a economiei noastre. Concomitent cu plafonarea sau reducerea unor produse energe şi materialeintensive, ineficiente, planul prevede creşterea substanţială a sectoarelor de bază, precum şi a ramurilor care valorifică superior resursele materiale şi de muncă. în ce priveşte ritmurile la indicatorii sintetici, planul prevede creşterea producţiei marfă industrială cu 4,7 la sută, a producţiei globale agriculturii cu 6,0—7,9 la sută, a produsului social cu 4,5 la sută şi venitului naţional cu 5,5 la sută. Sunt ritmuri care reflectă un dinamism puternic, ritmuri de creştere care situează România în continuare peste media europeană şi mondială. Un alt obiectiv al planului constă în asigurarea nivelului de trai al poporului, scopul suprem al politicii partidului. Se prevede, astfel, creşterea veniturilor totale reale ale populaţiei cu 2,7 la sută, construirea a 190 mii de locuinţe, din care 170 de mii de apartamente din fondurile statului, de dezvoltare a bazei materiale a sectorului social-cultural. In vederea lărgirii bazei proprii de materii prime, planul prevede amplificarea activităţii de cercetare gc(continuare în pag. a 2-a) I.M. ,,Bucium’ înlesnirea transportului uzinal Una dintre cele mai recente invenţii înregistrate la întreprinderea mecanică „Bucium“ aparţine tînârului Viorel Tudorache şi va contribui la înlesnirea transportului uzinal intern de materiale. Este vorba despre un transportor pneumatic, practic şi eficient, ale cărui caracteristici — uşurinţă în amplasare, manipulare facilă — 11 recomandă pentru înlocuirea, în anumite sectoare, a transportului uzinal „clasic“. Transportorul pneumatic, ce va putea fi preluat şi de alte unităţi economice, va contribui la importante economii de combustibili și de energie electrică. -----------■ ■ ----------- Un joc I la trofeul „Cartea de aur“ La Cluj-Napoca a avut loc de curînd faza finală a celei de-a Vll-a ediţii a concursului profesional al tinerilor muncitori tipografi, dotat cu trofeul „Cartea de aur“, concurs organizat de Consiliul sindicatelor din presă, poligrafie şi edituri şi Centrala industriei poligrafice. Tipografii ieşeni au fost reprezentaţi cu deosebit succes, la această manifestare dedicată apropiatei sărbătoriri a Zilei tipografilor, de tînărul Mihai David, care, la meseria imprimare tipar înalt, a ocupat primul loc pe ţară, dovedind o foarte bună pregătire teoretică și practică. ----------------------------:------------------------------------------------- m Bl --------------------------------------------------------------------------- Pentru dezarmare, securitate şi pace In Europa şi în întreaga lume! Cu vibrant Apel la raţiune Intr-o deplină unitate de voinţă şi acţiune, forumul suprem al ţării — Marea Adunare Naţională — a adoptat, la sfirşitul săptămînii trecute, două documente de o deosebita însemnătate pentru asigurarea păcii pe continentul nostru şi în lume. Este vorba despre Hotărîrea de a împuternici pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, pentru a se adresa tovarăşului Leonid Iliei Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Ronald Casan, celorlalţi şefi ai statelor semnatare ale Actului final al Conferinţei pentru cooperare şi securitate în Europa, în vederea opririi amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune, pentru retragerea celor existente, pentru o Europă fără arme nucleare şi de Apelul Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România către parlamentele, guvernele şi popoarele ţărilor europene, ale Statelor Unite ale Americii şi Canadei. Aceste noi iniţiative româneşti vin într-un moment de grea cumpănă a omenirii, cînd cursa aberantă a înarmărilor, îndeosebi nucleare, a atins asemenea proporţii şi unele doctrine militare■ un asemenea cinism, încît o singură clipă de nesăbuinţă ar fi de ajuns pentru distrugerea totală, într-un război devastator, a planetei Pămint. Iată de ce, dînd glas voinţei şi lotărîrii întregului nostru popor, „Marea Adunare Naţională adresează tuturor popoarelor, guvernelor şi parlamentelor Europei, Statelor Unite ale Americii şi Canadei chemarea de a acţiona neîntîrziat, în modul cel mai energic, pentru apărarea intereselor vitale de libertate, securitate şi pace, înainte ca rachetele să intre în acţiune, înainte ca bombele atomice să fie aruncate asupra continentuluii, acum, pînă nu este prea tîrziu, cînd sintem in viaţă şi putem acţiona, să facem totul pentru a reduce şi elimina arma nucleară de pe continentul austru, pentru a împrăştia norii ameninţători care s-au adunat deasupra Europei, pentru a apăra dreptul fundamental al popoarelor noastre, al popoarelor de pretutindeni la viaţă, la libertate şi pace“. Da, acum, cînd nu este prea tîrziu, trebuie să acţionăm! Şi, în acest context, sîntem mândri de faptul că Marea Adunare Naţio- RADU SIMIONESCU (continuare in pag. a 4-a) Inteligenţa umană să fie folosită în scopuri paşnice Cu toată convingerea subscriem la noua iniţiativă de pace a preşedintelui ţării noastre, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, iniţiativă sintetizată în Apelul pentru dezarmare şi pace al F.D.U.S., cit şi în Apelul Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. Este un adevăr elementar şi absolut faptul că noi toţi năzuim spre pace. Avem nevoie de pace pentru a munci, pentru a cerceta şi crea. Dar, în condiţiile actuale ale perpetuării cursei înarmărilor, a acumulării pe pămînt a unor uriaşe mijloace de distrugere în masă, pacea nu ne este dăruită, ci popoarele lumii trebuie să-şi unească forţele într-un front comun care să lupte pentru apărarea păcii şi securităţii în lume. Aşa înţeleg eu generoasele idei ale mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Simpozionul internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, unde se spune, printre altele: „Menirea cea mai nobilă a savanţilor, a cercetătorilor din toate domeniile şi de pretutindeni este de a face ca între Conf. dr. MARGARETA IGNAT Facultatea de fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“ (continuare in pag. a 4-a) Combinatul de fibre sintetice Iaşi, instalaţia de distilare nr. 2. Foto : L. STRATOLAT 1 Decembrie 1918 - act istoric de înfăptuire a voinţei naţionale La 1 Decembrie 1918, Adunarea naţională a românilor transilvăneni, întrunită la Alba Iulia, loc de glorie al neamului românesc, declară unanim dorinţa de unire cu România. Anterior, foruri reprezentative din celelalte provincii româneştii luaseră decizii similare. Se forma astfel, pentru prime, dată în istorie, un stat al tuturor românilor. Conjunctura era favorabilă : prima conflagraţie mondială, prăbuşirea imperiilor multinaţionale ,ţi recunoaşterea dreptului la autodeterminare a naţiunilor au grăbit împlinirea acestui fapt. Dar, ca şi în alte împrejurări ale istoriei românilor, conjunctura a constituit doar ocazia şi nicidecum cauza actului de la 1 Decembrie 1918. „Vă aşteptăm de o mie de ani“, răspundea primul ministru de atunci al României, delegaţilor transilvăneni veniţi la Bucureşti să ofere, simbolic, unirea. Cuvintele lui nu aveau numai o valoare de întîmpinare. In acea împrejurare, ele exprimau un adevăr vechi cu întreaga noastră istorie. Căci siliţi de vitregia timpurilor să trăiască separaţi în trei state româneşti, românii n-au uitat niciodată că sunt de acelaşi neam, că au o nobilă obîrşie latină, că Dacia lui Traian este leagănul pornirii lor. Iar munţii — artificiale graniţe între fraţi — au constituit, în realitate, puntea de legătură, „trecerea iniţiatică“, coloana vertebrală a neamului românesc, cum spunea A. D. Xenopol. Legături neîntrerupte — economice, politice, culturale — au permis dezvoltarea unei solidarităţi româneşti exprimată în conştiinţa de neam şi apoi în conştiinţa naţională. Prima unire politică — cea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600 , deşi cu o existenţă efemeră, a fixat definitiv pentru posteritate fruntariile unui stat românesc unitar. Un Grigore Ureche, un Miron Costin, Constantin Cantacuzino sau Dimitrie Cantemir vor întări şi altfel exemplul lui Mihai Viteazul, prin forţa cuvîntului scris, prin afirmarea răspicată a originii, istoriei şi destinului românilor. Şcoala Ardeleană şi mişcarea transilvăneană pentru drepturi naţionale, preluînd ideile lor şi dezvoltîndu-le, au îndreptat însă hotărît lupta naţională Pe făgaşul epocii moderne. Itorea, Supplexul, revoluţia de la 1821, revoluţia românească de la 1848 — 1849, Unirea din 1859, Independenţa de la 1877. Memorandumul din 1892 au constituit tot atîtea etape ale unui proces de unificare ce va fi încununat de Unirea cea mare din 1918. Lector univ. M. COJOCARIU. Facultatea de istoriefilozofie a Universității „Al. I. Cuza" (continuate in pag. a 2-a) eamm Casa căsătoriilor Rămine neştearsă in amintire clipa pasului hotărilor făcut în viață, alături de omul ales, spunind „DA“ ofiţerului de stare civilă. Prin sine însuşi, acest moment so- lemn, de profundă angajare morală şi civică, e de neuitat. Şi, dacă atmosfera în care el are loc este potrivită acestui moment, aceasta nu poate decit să-i confere so-lemnităţii un plus de farmec. La Ruginoasa s-a matterializat, in acest scop, , o iniţiativă deosebit de apreciată de săteni. Intr-un spaţiu disponibil, renovat şi amenajat in acest an, s-a creat pentru oficierea căsătoriilor \ un cadru de excepţie, u- l nie, din cite cunoaştem, in judeţ. Totul, de la \ ştergarul cu motive folc- \ lorice locale ce încadrea- , • ză uşa de la intrare şi | covorul-mochetă pe ca- \ re ţi-i milă să calci, pînă la pasajele din Co- ' dul familiei ce atrag in- \ că o dată atenția tinere- i lor perechi, totul, făcut cu bun gust, asigură o atmosferă intimă, solem- nă. Prezența magnetofo- , nu lui, cu muzică adecva- i tă ceremoniei, a araga- \ zului in bucătărioara a- ^ G. VORONEANU \ (continuare în pag, n 3-a) jj