Flacăra Iaşului, februarie 1982 (Anul 38, nr. 10987-11010)
1982-02-02 / nr. 10987
Proletar! din toate țările, uniti-vî! Organ al Comitetului judeţean laşi a! P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 10987 Marţi, 2 februarie 1983 4 pagini — 30 bani Noile reglementări privind retribuirea muncii in unităţile agricole cooperatiste - puternic factor stimulativ de creştere a producţiei agricole Ţărănimea cooperatistă din judeţul nostru, lucră-torii asociaţiilor economice ntercooperatiste au primit cu deosebită însufleţire proiectul de Lege cu privire la retribuirea muncii în unităţile agricole cooperatiste. L-am rugat pe tovarăşul Constantin Verdeş, preşedintele U.J.C.A.P., să ne prezinte cîteva elemente şi principii ale noului sistem de retribuire care se va aplica, începînd pil anul acesta, în unităţile agricole cooperatiste. — Noul sistem de retribuire a muncii care, cu începere de la 1 ________ februarie a.c., se aplică experimental In unităţile agricole cooperatiste, a ţinut să precizeze interlocutorul, Scoate încă o dată________ ■ te evidenţă gristatornică a conducerii Superioare de partid şi de Stat, personal a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU pentru ridicarea necontenită a nivelului de viaţă al ţărănimii cooperatiste. După cum se precizează în proiectul acestei legi, retribuţia şi ca atare îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii ţărănimii cooperatiste este nemijlocit legată de cantitatea şi deCalitatea muncii prestate, fie producţia şi veniturile analizate, de rezultatele obţinute in diminuarea cheltuielilor materiale şi de sporirea eficienţei economice. De o deosebită însemnătate pentru creşterea cointeresării materiale, pentru accentuarea spiritului de responsabilitate este prevederea că acordarea integrală a retribuţiei este condiţionată de realizarea în totalitate a sarcinilor de producţie de către întreaga echipă, de respectarea cheltuielilor de producţie aferente, indiferent de rezultatele obţinute pe ansamblul cooperativei agricole. Important este deci să se depună toate e ----------■ ■--------- forturile pentru realizarea unor producţii mari şi ieftine, pentru valorificarea unor cantităţi sporite de produse agroalimentare la fondul de stat, astfel ca şi veniturile să fie substanţiale. — Mai ales că în proiectul de lege se prevede că veniturile cooperatorilor nu sunt plafonate. — Aşa este. Potrivit noii legi, retribuirea muncii cuprinde trei elemente principale : retribuţia de bază, retribuţia sub formă de participare la beneficii pentru realizarea producţiilor planificate şi retribuţia suplimentară. Retribuţia de bază constituie partea principală a retribuţiei totale a cooperatorilor şi se stabileşte pe “““ baza tarifelor, norme de muncă, pe de produs sau la pe unitate 1 0O0 lei valoarea producţiei fizice. Pentru producţiile fizice obţinute peste plan, cooperatorii, ceilalţi lucrători din formaţiile de muncă beneficiază, pentru fiecare cultură şi specie de animale, de retribuţie suplimentară sub forma participării la beneficiile peste plan. Tarifele acordate sunt aceleaşi ca pentru producţia planificată. GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN VERDEŞ, preşedintele u.tr.c.A.r. ■ ■ Maricica Sandu, şefă de echipă din cadrul secției fire S de la CJUA, este fruntașă la producție. la Hîrlău Un nou complex pentru prestări de servicii Cooperativa meşteşugărească .Unirea* din oraşul Ilîrlău a construit, în regie proprie, în centrul localităţii, un modern complex comercial pentru prestări de servicii către populaţie. Deşi nu au fost încă terminate lucrările pentru finisarea exterioară a clădirii, în noile spaţii comerciale funcţionează deja o secţie pentru covoare înnodate, ateliere pentru tricotaje şi croitorie de serie mică, o plăpumărie. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI | Glorioasele lupte revoluţionare ale muncitorilor petrolişti şi feroviari din ianuarie-februarie 1933 Viaţa de partid I Sport I Cronica lunii ianuarie i ! ■ Noi succese în întrecerea socialistă Tehnologii moderne—produse de calitate superioară Colectivul de oameni al muncii de la întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii Iaşi, secţia turnătorie, a înregistrat un nou succes la producţia corpurilor de măcinat. Aplicînd noi tehnologii de fabricaţie, care au permis realizarea unor produse superioare calitativ, muncitorii şi specialiştii de aici au reuşit să fabrice corpuri de măcinat de mai multe dimensiuni, care vor echipa instalaţii de concasare, destin«-* t» exportului. După cum ne relata ing. Const. Ilălăucă, şeful secţiei turnătorie, la succesul menţionat au contribuit atlt experienţa acumulată plnă In prezent de colectivul de aici, cît şi îmbunătăţirea disciplinei de muncă şi tehnologice, care au avut efecte pozitive i asupra gradului de utilizare a utilajelor, ca şi asupra calităţii produselor fabricate. A depăşit planul la export Oamenii muncii de la Întreprinderea metalurgică din Iaşi au încheiat bilanţul lunii ianuarie cu un remarcabil succes. Este vorba despre depăşirea planului la producţia pentru export cu 500 de tone de ţevi şi profile, succes la care a contribuit fiecare secţie a unităţii. El a fost posibil prin organizarea exemplară a producţiei şi a muncii în spiritul unei ferme discipline, ceea ce a permis realizarea tuturor indicatorilor economici ai unităţii, precum şi depăşirea unora dintre ei. Astfel, producţia fizică a fost depăşită la ţevi şi profile trase la rece cu 220 de tone şi, respectiv, cu 330 de tone, iar producţia-marfă planificată — cu peste 1 milion de lei. Nicolae Lacea, economist Cu 1000 de tone mai mult scrie in bilanţul economie importante cantităţi de produse peste prevederile planului. Astfel, cu depăşirile înregistrate pînă anuat şi cu cele care vor urma, se prelimină obţinerea, pină la sfîrşitul luni ianuarie, unei producţii suplimentare de 1000 de tone de nutreţuri. S-au evidenţiat maiştrii Vâsli« Axinte şi Ioan Ciubotar« şi operatorii Petru Chelaru, CSh. Cataramă, Mihai Duca. întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinata continuă să !» COMUNIŞTII — stegarii conştiinţelor noastre Primul film al cineclubului din Bivolari, al cărui iniţiator şi statornic animator este Ionel Bordeianu, secretar adjunct al comitetului comunal de partid,* numeşte „Conştiinţă, muncă de calitate*. Au urmat altele care, nu numai că au întrunit sufragiile juriilor diferitelor concursuri şi festivaluri (fiind, se înţelege, premiate) ei, s-au bucurat de frumoasă primire şi in rîndul sătenilor. „Se naşte o profesie“, „Energia gîndului“, „Un tată îşi aşteaptă fiii“, „Şi copiii nu judecă“, „Irinele şi altele sînturmărite cu interes de către localnici, chiar dacă le-au mai văzut de cîteva ori. „Aceasta pentru că am îndreptat aparatul de filmat spre faptele adevărate ale oamenilor, am încercat să redau chipul moral al eroilor de pe peliculă“, ne spunea cel care a format la Bivolari un puternic cineclub sătesc, recunoscut în ţară prin prezenţa sa la marile întîlniri naţionale ale cineamatorilor. Eroii lui Ionel Bordeianu sînt nu numai autorii unor iniţiative deosebite în muncă sau fruntaşi în producţie, ci şi acei anonimi care, prin munca lor de zi cu zi, schimbă din temelii viaţa comunei. Sunt luaţi în obiectivul aparatului de filmat şi acei care nu ţin seama de normele morala ale colectivităţii, uitlnd de obligaţiile familiale şi sociale. „Am Început filmez nu di-l la modă, pentru că filmul prin puterea sa de surprindere şi redare reprezintă un preţios instrument de educa- ţie, răscolitor de conşti-inţe, daci nimereşte unde trebuie", rezuma Ionel Bordeianu, cel care a re-- işit să transmită pasiunea I pentru filmul de amatori al soţiei şi celor două fetiţe, devenite membre de nădejde ale cineelubord din Bivolari. LIVIU COMANI so- z •â \ i, dinu- * însemnări în sprijinul bolnavilor Numârîndu-se în fiecare an printre fruntaşi. Oficiul farmaceutic Iaşi iţi datorează această poziţie oamenilor săi care lucrează cu abnegaţie pentru o cit mai bună asistenţă cu medicamente a populaţiei, chiar, cînd apar unele greutăţi obiective in asigurarea fondului de medicamente de către industria farmaceutică, intervin cele două laboratoare galenice ale Oficiului. Despre acestea dorim să scriem cîteva rînduri, ajutaţi in documentare de farmacista Lucia Filimon, directoarea Oficiului farmaceutic Iaşi. Aşadar, aceste laboratoare au fost create pentru înlocuirea unor produse temporar nelivrate de bs- Emil Petrişo* (continuare în pa*, a 2-a) ■ ■ ferma zootehnică Rebricea a I.A.S. Miroslava, un clişeu, sediul administrativ (stingă) şi cantina unităţii. fel» IKONTO STSATUtă»