Flacăra Iaşului, martie 1982 (Anul 38, nr. 11011-11036)
1982-03-02 / nr. 11011
Adunările generale ale oamenilor muncii Dezbateri ample,la despre problemele producţiei Combinatul de fibre sînt felice Iaşi ,una dintre marile unităţi ale industriei chimice româneşti, s-a prezentat la adunarea generală cu un bilanţ inegal pe MSI. După ce, timp de trei trimestre, combinatul a oCUput un loc fruntea în întrecerea s socialistă din chitele, în trimestrul al patrulea a înregistrat restanţe la producţia fizică, diminuînd parţial simţi indicatori de plan cu excepţia exportului, care a fost depăşit. Cauza „căderii“ din ultimul trimestru al anului trecut a fost penuria de materii prime — D.M.T. şi etilengli- 001 — din care se fabrică fibrele şi firele chimice. Nici începutul acestui an nu s-a arătat prea strălucit în ceea ce priveşte aprovizionarea. Poate de aceea, majoritatea vorbitorilor a ţinut abordeze critic problemele de aprovizionare, condiţionînd îndeplinirea angajamentelor de ritmul şi cantitatea de materii prime ce o vor primi în cursul anului. Dar directorul adjunct al Centralei industriale Săvineşti, ing. Dinu Ţimpoc, a dat asigurări adunării generale că nu există motive de îngrijorare. Centrala se ocupă de buna aprovizionare a combinatului ieșean; importante cantităţi de materii prime, unele din import, sunt îndreptate spre Iaşi, unde, explica vorbitorul, se pot realiza produse cu o eficiență economică ridicată. Ce se cere ieșenilor ,acum, a continuat reprezentantul centralei, este să gospodărească cît mai bine materia primă, să reducă consumurile specifice, să realizeze produse tot mai avantajoase din punct de vedere economic, care să justifice efortul valutar al țării pentru completarea necesarului de mnatera prime cu împor-tante cantităţi din* import. Vorbitorii, ca şi darea de seamă a consiliului oamenilor muncii au cerut forului tutelar sâ reţină şi greutăţile în aprovizionarea cu materiale şi scule necesare sectorului de construcţii de maşini şi utilaje existent la combinatul ieșean. Deşi problemele aprovizionării au dominat dezbaterile, adunarea generală s-a ocupat cu competenţă şi răspundere şi de celelalte aspecte ale activităţii productive. Experienţa de anul trecut a fost prezentă în mai toate intervenţiile participanţilor la dezbateri, pe aceasta greşindu-se propunerile şi observaţiile pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1982. In acest sens, vorbitorii din secţiile productive au prezentat şi angajamentele în întrecerea socialistă pe acest an, angajamente care privesc atit depăşirea producţiei fizice, cit şi reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor. S-a discutatmult despre ordine şi disciplină (deşi cam în termeni generali),despre necesitatea ridicării gradului de calificare, despre crearea de noi sortimente mai eficiente din punct de vedere economic etc. Teodor Fînzaru (operator la secţia policondensare I) cerea o mai bună etanşeizare a conductelor ca să nu se mai piardă abur tehnologic ! Const. Moldoveanu (maistru în secţia fibră-folie) a avansat et il. PETRESCU (continuare înpag. a 3-a) Din angajamentele pe 1982 ) @ Depăşirea producţiei fizice cu 370 de tone de fibră şi fire, a producţiei marfă ( cu 10,5 milioane de lei, a producţiei nete cu 3,2 milioane de lei, a exportului cu 1,5 milioane de lei • Reducerea consumului de combustibil cu 770 de tone şi a energiei electrice cu 3 000 de MWh st* ■ B COMUNIŞTII - stegarii conştiinţelor noastre In rezerva de cadre a * rcornitelului de partid de i(la I .M.P.P.F. este cuprinl'xă i tînăra comunistă $Maia Luncă, de la atelier wu, de biscuiţi. Lucrează g*n întreprindere de 12 “.ani. Na împărtăşeşte din ^experienţa ei în munca politică: „Noi insistăm ca toţi comuniştii să aibă uzi joc bine definit in ansamblul preocupărilor organizaţiei, să-şi îndeplinească sarcinile da producţie, să ducă la îndeplinire sarcini obşteşti concretă’. Calitatea stă pe primulplum în cadrul colectivului unde munceşte tînăra Maria Iuncă, în condiţiile cînd formaţia de lucru din cadrul atelierului de biscuiţi şi-a depăşit planul, in anul ce a trecut, cu 4,5 la sută. Bună organizatoare, cu iniţiativă şi mult -simţ de răspundere, ea s-a făcut remarcată ca o inimoasă activistă a organizaţiei de partid. ) Maria Luncă este îi o bună colegă, ajutînd Iu- i crătoarele care mai le- i lîmpină greutăţi în pro- \ ducţia, împărtăşindu-le din cunoştinţele profesio- nale şi experienţa sa In producţie• PAUL PETRUSCA \ v.:scitui fa$i Producţie fizica suplimentară Urmare unei organizări mai bune a activităţii, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea mecanică „Nicolina“ a realizat în luna februarie o producţie fizică suplimentară, la unele sortimente, printre care amintim: utilaje de construcţii (2 autogredere de 180 C.P. şi 15 scarificatoare S. G51), 150 de tone de utilaje pentru industria materialelor de construcţii şi refractare (destinate exportului), 50 de tone de piese forjate şi matriţate. După cum ne informează conducerea întreprinderii, produsele realizate suplimentar sunt foarte mult solicitate pe piața internă, cit şi pe cea externă. Iarna, la căminul cultural VOINEŞTI .Viaţa spirituală a reintrat pe făgaşul ei firesc Intr-un timp, şi nu cumulţi ani în urmă, căminul cultural din Voineşti era considerat ca fiind o adevărată staţie-pilot, aici desfăşurîndu-se activităţi reprezentative iai experimenttndu-se forme noi şi moderne de acţiune. Tot aici a fost realizată şi prezentată prima revistă literară vorbită,ci a luat fiinţă primul cenaclu sătesc de creaţie şi Interpretare din judeţ, ca să nu mai vorbim de nu■taeroasele manifestări metodice organizate pentru căminele culturale din comunele învecinate. Pe parcurs, entuziasmul unor cadre amai scăzut, consiliul comunal al educaţiei politice şi culturii socialiste n-a mai dat dovadă de acelaşi spirit de iniţiativă, astfel că frumoasele tradiţii create prin pasiunea unor animatori culturali erau pe cale de dispariţie. Stărilor de lucruri de la căminul cultural, precum şi din viaţa spirituală a comunei 11 s-a pus capăt în această iarnă, cînd, într-o adunare de partid, s-a analizat temeinic nu numai situaţia creată, dar au fost luate şi măsurile corespunzătoare în vederea înlăturării lipsurilor. „Prea ne săturaserăm să ne arate lumea cu degetul“ C. LUPU (continuare în pag. a 3-a) i.-SÍ ,ITA ív A. „ In pagina a 4-a Cronica lunii februarie , Ministrul de externe al României a fost primit de președintele Republicii Italiene | Reuniunea general-europeană de la Madrid Convorbiri polono-sovietice Prin noul cartier din locuinţe Dacia. Foto : Gh. Onofrei Doar intenţii, pe cînd şi realizări ? Ne-am propus să urmărim şi modul în care se desfăşoară viaţa spirituală a unei comuna mai apropiate de municipiu. Şi, astfel, ne-am oprit la Tomeşti. Sfîrşitul de săptămină a fost destul de sărac în conţinut. Numai o „discotecă“, sîmbăta seara, fără ca înaintea acesteia să aibă loc vreo acţiune educativă, care să cuprindă o expunere sau o dezbatere pe o anumită temă, cum ar fi fost firesc, iar duminică, un spectacol prezentat de pionierii de la şcolile din comună. Ea aceasta ,din urmă manifestare, majoritatea spectatorilor a fost constituită din elevi şi, totuşi, la programul de activitate al căminului cultural, pentru duminică erau prevăzute cu totul alte manifestări, printre care şi prezentarea unui film. „De vreo două săptămîni, caravana cinematografică rrm a mai venit pe la noi", ne-a spus directorul căminului, prof. Victor Cozma. Ne miră faptul că o localitate cum este Tomeştiul nu are un aparat de proiecţie propriu şi un om calificat care să poată asigura buna desfăşurare a activităţii cu filmul. Am aflat că, totuşi, aparat este, dar la Goruni, unda stă, practic, degeaba. Abia acum există la intenţie construirea unei cabine de protecţie la căminul cultural din satul de centru şi pregătirea unui operator. Din programul de activitate, nu am putut reţine D. ANDREI (continuare in pag. a 3-a) Un drum incarest de împliniri In această primăvară se Împlinesc 70 de ani de la marea răscoală revoluţionară ţărănească din 1907 şi două decenii de la încheierea cooperativizării agriculturii. Da la tribuna recentei plenara a Consiliului Naţional al Agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus un fierbinte omagiu ţărănimii noastre, clasa care, secole de-a rîndul, a fost purtătoarea celor mai glorioase tradiţii de luptă ale poporului nostru. „O însemnătate deosebită o an In acest proces revoluţionar, sublinia secretarul general al partidului nostru la această plenară, răscoalele revoluţionare din 1907 care au demonstrat maturitatea politică a ţărănimii, hotărirea ei de a acţiona ca toată energia împotriva nedreptăţilor sociale, a asupririi moşiereşti, pentru lichidarea inegalităţii sociale, pentru a fi stăpînă pe pămînt şi a participa cu întreaga sa forţă la dezvoltarea generală a ţării, la asigurarea independenţei şi suveranităţii patriei". Trecerea la dezvoltarea socialistă a României a pus ca necesitate, odată cu industrializarea socialistă a ţării, organizarea pa baze noi a agriculturii, transformarea sa socialistă. Amplu şi profund eveniment revoluţionar la procesul construcţiei noastre socialiste, cooperativizarea agriculturii a dus la eliberarea totală a ţărănimii de exploatare, la transformarea acesteia într-o clasă socială nouă, omogenă, stăpînă pe destinele şi munca sa. Trecerea la înfăptuirea acestui proces s-a realizat pe bara programului stabilit de istorica Plenarii a C.C. al P.C.I. din 3—5 martie 1949, care a deschis saturiul românesc, ţărănimii, calea spre înflorire economică şi socială. E de-a lungul celor două decenii de agricultură socialistă, ţărănimea, sub conducerea Partidului Comunist Român, a parcurs un drum glorios, rodnic, care i-a adus multă bunăstare şi fericire. Cei mai fertili ani în desfăşurarea operei de dezvoltar® a agriculturii, a modernizării şi sporirii eficienţei acesteia sunt anii de cînd în fruntea partidului şi statului nostru se află tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele României socialiste. Este meritul inestimabil al tovarăşului Nicolae Ceauşescu car® a reconsiderat şi fundamentat în mod ştiinţific rolul agriculturii în cadrul economiei noastre naţionale, care a iniţiat ample şi profunde măsuri de îmbunătăţire continuă a organizării, planificării şi conducerii acestui sector (continuare în pag. a 2-a) Cu toate seminţele în magazie In aşteptarea primăverii, cooperatorii din Brăeşi s-au aprovizionat cu toate seminţele, iar mecanizatorii au pus la punct atât tractoarele, cit şi maşinile agricole cu care vor acţiona în campania care urmează. Legumicultorii, pentru că unitatea şi-a propus să cultiva In acest an şi legume pe 10 hecare. at», terminat pregătirile pentru tasămlnţările In răsadniţă, precum şi fertilizarea în~ trege suprafeţe de grădina. Totodată, aici, la Br*~eşti, se desfăşoară o amplă acţiune de recuperare a unor suprafeţe arabe*. 10 hectare stat deja puse la dispoziția fermelor pen tema fi cultivate ca cereala " .