Flacăra Iaşului, aprilie 1982 (Anul 38, nr. 11037-11062)
1982-04-01 / nr. 11037
t PAGINA A II-A----------------------------------------------- Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Coltj (urmare din naş. 1) «fttor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exemplară a planului de imoducie pe anul in curs şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel o bază tot mai temeinică pentru progresul neîntrerupt al economiei noastre naţionale, pentru înflorirea continuă • patriei, pentru îmbunătăţirea permanentă • calităţii vieţii Întregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat aprobat în unanimitate Raportul cu privire realizarea programului energetic în cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990. Plenara a dat o înaltă apreciere contribuţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea Întregii politici energetice a ţării şi a plaiurilor de dezvoltare in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creşterea puternică şi buna gospodărire a tuturor resurselor energetice în vederea progresului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei socialiste şi creşterii, pe această bază, a nivelului de trai material şi spiritual al Întregului popor. Pornind de la cerinţele economiei naţionale şi ţinind cont de implicaţiile crizei energetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri menite să asigure Înfăptuirea neabătută a programului energetic, astfel incit, în linii generale, pînă anul 1990, România să-şi asigure o indendenţă In ceea ce priveşte energia şi comstibilii. Plenara a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea sistemului electroenergetic naţional, devansarea egalizării de centrale electrice pe cărbuni,glorificarea pptcpilalijlui Wdraulic deducerea in balanţă energetică a noilor regine de energie şi diminuarea folosirii hidrocarburilor. Pînă la sfîrşitul acestui decupiu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzlndu-se construcî fie de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, precum şi utilizarea sporită a resurselor noi de energie. In domeniul energiei nucleare s-a hotărit accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificare a puterii instalate in centralele nuclearo-electrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea producţiei de energie electrică de la 74,1 miliarde kwh la 82,5 miliarde kwh In 1985 şi la 210 miliarde kwh in 1990. Plenara a adoptat, de asemenea, un ansamblu de măsuri vizind creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi tehnologice la realizarea programului energetic, precum şi perfecţionarea conducerii sectorului energetic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convingerea că organele şi organizaţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea şi mobilizarea largă a iniţiativei şi eforturilor oamenilor muncii din toate ramurile economiei naţionale care contribuie la dezvoltarea bazei energetice a ţării — şi în primul rînd a puternicului detaşament al minerilor şi energeticienilor — asigurînd îndeplinirea exemplară a tuturor obiectivelor şi prevederilor stabilite. In legătură cu îndeplinirea programului energetic în cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă in 1990, plenara a adoptat in unanimitate o hotărîre, care se dă publicităţii. 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, in unanimitate, Raportul privind rezultatele recensămîntului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de Întărire a autoconducerii şi autoaprovizionărîi teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei. Analizînd rezultatele recensămîntului, plenara a subliniat că In anul 1981 s-a înregistrat o creştere importantă a efectivelor de animale, cu excepţia bovinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţei politicii partidului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, în concordanţă cu directivele Congresului al XII-lea al P.C.R. Sporirea efectivelor de animale şi păsări a fost posibilă ca urmare a măsurilor şi sprijinului acordate de partid şi de stat în asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor şi a cointeresării producătorilor agricoli. Apreciind că în prezent agricultura noastră dispune de efectivele necesare resilizării programelor privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestei sarcini economice importante, asigurîndu-se condiţiile pentru realizarea unui consum corespunzător al întregii populaţii. Plenara a hotărît să se acorde în continuare cea mai mare atenţie dezvoltării zootehniei, îmbunătăţirii substanţiale a activităţii de creştere şi reproducţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat convingerea că muncitorii din întreprinderile agricole de stat, ţăranii cooperatori, specialiştii, producătorii individuali, toţi lucrătorii din zootehnie vor acţiona şi pe viitor cu întreaga responsabilitate pentru înfărtuirea programelor privind sporirea efectivelor de animale la toate speciile, condiţie esenţială a creşterii veniturilor lor şi, totodată, a satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, a bunei aprovizionări a populaţiei. Plenara a adoptat în unanimitate o hotărire cu privire la unele măsuri pentru realizarea programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială a populaţiei, care se dă publicităţii. 1. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat, în unanimitate, Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la data de 31 decembrie 1981. La această dată, Partidul Comunist Român cuprindea în rindurile sale 3150 812 membri de partid, cu 106 476 mai mulţi decit la finele anului 1980. Din totalul membrilor de partid, 75,03 la sută na desfăşoară activitatea in sfera productiii materiale, dinspre 55,14 la sută provin din rindul clasei muncitoare. Faptul că 20,31 la sută din populaţia majoră a ţării şi 30,44 la sută din cea activă face parte din rindurile partidului demonstrează forţa organizatorică a partidului, adeziunea deplină a întregului popor la politica sa internă şi externă, unitatea lui Indisolubilă în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, personalitate proeminentă a vieţii politice contemporane. Plenara Comitetului Central a apreciat că, acţionind in spiritul hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, al orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, organele şi organizaţiile de partid din Întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole au desfăşurat o susţinută şi intensă activitate politico-organizatorică pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului şi creşterea rolului său de forţă politică conducătoare a întregii societăţii, pentru educaţia revoluţionară a membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a maselor. Plenara C.C. al P.C.R. a indicat comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale să acţioneze in continuare pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a activităţii politice şi organizatorice a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, pentru întărirea permanentă, în primul rînd calitativă, a rîndurilor partidului, asigurînd acordarea înaltului titlu de comunist acelor oameni ai muncii care prin întreaga lor activitate dovedesc că luptă cu hotărîre pentru aplicarea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. 5. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, in unanimitate, Raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. S-a evidenţiat că, pe baza hotărîrilor Congresului al XII- lea, a prevederilor Programului şi Statutului partidului, în conformitate cu indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organele de partid, organizaţiile de masă, conducerile ministerelor şi instituţiilor centrale au acţionat consecvent în direcţia perfecţionării continue a muncii de selecţionare, creştere şi promovare a cadrelor, care, în strinsă unitate cu masele largi de oameni ai muncii, militează cu fermitate pentru asigurarea progresului multilateral al României socialiste. A crescut ponderea muncitorilor în aparatul de partid şi al organizaţiilor oeganizaţiilor de masă şi din economie corespunzînd concepţiei partidului privind rolul ce revine clasei muncitoare în societatea noastră, în strinsă unitate şi colaborare deplină cu ţărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii. A sporit, totodată, gradul de participare a femeilor la viaţa economico-socială şi politică a ţării, s-a manifestat o preocupare deosebită pentru promovarea în funcţii de conducere a celor mai bune cadre din rindul naţionalităţilor conlocuitoare, corespunzător structurii pe naţionalităţi a populaţiei, au fost create condiţii pentru Îmbinarea armonioasă a experienţei cadrelor mai vîrstnice cu entuziasmul şi puterea de muncă ale celor tinere. Organele de partid, ministerele, centralele şi Întreprinderile industriale au acordat în acelaşi timp o atenţie sporită pregătirii muncitorilor şi specialiştilor necesari pentru realizarea planului de producţie în industrie, agricultură, construcţii, transporturi şi celelalte sectoare de activitate. In anul 1981 au intrat in producţie peste 380 000 muncitori calificaţi, 16 022 maiştri şi 37 000 absolvenţii ai Invăţămîntului superior, din care peste 61 la sută ai facultăţilor cu profil tehnic. Comitetul Central a stabilit un program de măsuri care să asigure perfecţionarea continuă a muncii organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor conducerii partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu in domeniul politicii de cadre. 6. Plenara a analizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii, adresate conducerii partidului, organelor locale de partid şi organelor de stat, organizaţiilor de masă şi obşteşti, în anul 1981. Plenara Comitetului Central a subliniat că prin scrisori şi audienţe s-a realizat şi în anul 1981 un amplu dialog între conducerea partidului, organele de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti şi masele largi de oameni ai muncii, s-au întărit şi mai mult legăturile partidului cu poporul, s-a întărit democraţia muncitorească, socialistă din ţara noastră. Prin scrisori şi audienţe, cei ce muncesc şi-au exprimat aprobarea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, precum şi Înalta apreciere faţă de înfăptuirile remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea P.C.R., a secretarului său general, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a relevat însemnătatea deosebită a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, la plenara C.C. al P.C.R., din martie 1981, privind activitatea cu scrisorile şi audienţele, care au avut un larg ecou în rindul maselor de oameni ai muncii, sporind preocuparea cetăţenilor pentru respectarea legalităţii, a normelor eticii şi echităţii socialiste şi au dus la creşterea răspunderii organelor şi organizaţiilor de partid pentru conducerea directă a acestei activităţi. Plenara a stabilit măsuri care să asigure îmbunătăţirea organizării, conţinutului, eficienţei muncii în domeniul scrisorilor şi audienţelor, determinînd astfel atragerea tot mai largă a maselor la conducerea treburilor obşteşti, la rezolvarea problemelor concrete pe care le ridică viaţa, la dezvoltarea democraţiei socialiste, la întărirea unităţii dintre partid şi popor. 7. Plenara a examinat Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului in 1981 şi principalele orientări în politica externă în anul 1982. Aprobînd întrutotul activitatea internaţională a partidului şi statului, Comitetul Central a subliniat că ea s-a desfăşurat în conformitate cu obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R., cu orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere rolului hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu in elaborarea şi în Înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului, contribuţiei sale deosebite la promovarea cauzei destinderii, securităţii, păcii şi colaborării internaţionale, la realizarea idealurilor de libertate, Independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. In condiţiile complexe ale situaţiei internaţionale actuale, strălucitele iniţiative şi acţiunile energice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru dezarmare şi pace s-au bucurat de adeziunea şi participarea entuziastă a întregii noastre naţiuni, au avut un larg ecou internaţional şi au dat o puternică expresie solidarităţi cu forţele politice şi opinia publică din Europa şi din alte continente în lupta pentru dezarmare şi, în primul rînd, pentru dezarmare nucleară, pentru salvgardarea dreptului popoarelor la viaţă, la dezvoltare liberă şi independentă. C.C. şi P.C.R. a subliniat că, în realizarea obiectivelor politicii externe a partidului şi statului nostru, o importanţă deosebită au avut-o continuarea şi intensificarea dialogului la nivelul cel mai înalt, materializat în Intîlnirile şi convorbirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu şefi de stat şi de guverne, cu conducători de partide şi mişcări de eliberare naţională, cu alte personalităţi politice, reprezentanţi ai vieţii economice şi cultural-ştiinţifice din diverse ţări. Plenara a relevat cu satisfacţie că Partidul Comunist Român a dezvoltat şi diversificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, cu alte partide şi forţe politice de guvernămînt, organizaţii şi mişcări de eliberare naţională. Comitetul Central a apreciat preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a Republicii Socialiste România de a pline pe prim-plan întărirea prieteniei şi colaborării cu toate statele socialiste, acordând, în acest cadru, o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste vecine. Partidul şi statul nostru au consolidat, de asemenea, relaţiile de colaborare şi solidaritate cu ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate. Totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a extins relaţiile cu ţările capitaliste dezvoltate. C.C. al P.C.R. a subliniat că România socialistă a acţionat in anul 1981 cu fermitate, pentru întărirea securităţii şi cooperării in Europa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările balcanice, pentru oprirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune şi retragerea celor existente, pentru inlăturarea completă a armelor nucleare de pe continentul european şi începerea de negocieri în acest scop, pentru trecerea la măsuri de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru soluţionarea prin mijloace paşnice a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Plenara a hotărit ca şi în viitor activitatea internaţională a partidului şi statului să fie consacrată neabătut întăririi colaborării şi solidarităţii cu forţele progresiste, democratice, antiimperialiste, cu toate popoarele, pentru a se imprima un curs nou in viaţa internaţională, spre destindere, securitate, independenţă naţională, dezarmare şi colaborare, pentru triumful păcii şi socialismului. Plenara a hotărit să se intensifice acţiunile şi manifestările consacrate păcii şi dezarmării, ale poporului nostru, concomitent cu manifestările altor popoare, în slujba acestei cauze nobile, aceasta exprimînd hotărîrea României de a face totul pentru înfăptuirea năzuinţelor celor mai arzătoare ale omenirii, pentru eliberarea tuturor naţiunilor de pericolul unui război atomic nimicitor. In legătură cu activitatea internaţională a partidului şi statului, plenara a adoptat în unanimitate o hotărîre, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, intîmpinat cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea se va da publicităţii, sista ars t Monica roman, in prinz-plan, şi Aspazia Curuliuc, două laborante bine pregătite profesional, de la întreprinderea de antibiotice, apreciate pentru conştiinciozitatea şi operativitatea de care dau dovadă în realizarea analizelor pe flux a medicamentelor. Foto : S. LEONID ■ Schimb de Ieri, în organizarea Comitetului judeţean Iaşi al femeilor, prin comisia pentru industrie, comerţ, cooperaţie, la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ a avut loc un interesant schimb de experienţă intitulat : „Vitrinele calităţii, mijloace eficiente de îmbunătăţire a calităţii produselor". Au participat preşedinte ale comisiilor de femei şi şefii compartimentelor C.T.C. din întreprinderile de industrie uşoară şi din cooperativele meşteşugăreşti producătoare de bunuri de consum din municipiul Iaşi şi din oraşele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos. După vizitarea, de către participanţi, a vitrinelor calităţii din întreprinderea gazdă, au fost ţinute informările vizînd teme caConceptul de calitate. Prevede experienţă rile documentelor de partid şi de stat privind noua calitate în actualul cincinal“, (ing. Adrian Stircea, Inspectoratul judeţean de stat pentru controlul calităţii produselor) ; „Din experienţa comisiei C.T.C. din întreprinderea de tricotaje „Moldova“ pe linia organizării vitrinelor calităţii“ (ing. Ovidiu Oarză, şeful compartimentului C.T.C. din întreprinderea gazdă) ; „Sarcinile ce revin comitetelor şi comisiilor de femei în lumina documentelor de partid şi de stat privind mobilizarea maselor de femei la realizarea indicilor de calitate a produselor“ (ing. Elena Lungu, vicepreşedinta Comitetului judeţean Iaşi al femeilor). Informările au fost urmate de dezbateri fructuo?"3 FLACĂRA OAȘULUI. Activitate intensă la grădinile de legume Numeroase femei din comuna Mirceşti participă cu însufleţire la lucrările de sezon din cele două cooperative agricole. Cele mai multe îşi desfăşoară activitatea la grădinile de legume. Dealtfel, lucrările din acest sector sunt şi cele mai avansate, dovedind o dată în plus hărnicia ce caracterizează ţărăncile cooperatoare din această localitate. O bună parte din solariile care ocupă 35 de hectare a fost învelită şi plantată cu varză timpurie. Totodată, au fost începute pregătirile pentru plantarea tomatelor, în cele două cooperative agricole au fost amenajate şi răsadniţe pe 5 500 m.p. în vederea producerii materialului săditor, care va fi plantat direct în cîmp. (în cîmp vor fi cultivate cu legume 175 de hectare). O parte din răsad va fi valorificată ţăranilor cooperatori pentru a o planta pe loturile în folosinţă. De subliniat faptul că mai toate navetistele participă din plin la activităţile din agricultură. Printre ele se află : Valeria Dîscă, Maria Gălăţeanu, Gena Farcaş, Silvia Gabor şi altele.