Flacăra Iaşului, aprilie 1982 (Anul 38, nr. 11037-11062)

1982-04-01 / nr. 11037

t PAGINA A II-A-----------------------------------------------­ Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Col­tj (urmare din naş. 1) «fttor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exemplară a planului de imod­uc­­ie pe anul in curs şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel o bază tot mai temeinică pentru progresul neîntrerupt al economiei noastre naţionale, pentru înflorirea continuă • patriei, pentru îmbunătăţirea permanentă • calităţii vieţii Întregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat­­ aprobat în unanimitate Raportul cu privire realizarea programului energetic în cin­cinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei ener­getice a ţării pînă în 1990. Plenara a dat o înaltă apreciere contribu­ţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauş­escu la elaborarea şi fundamentarea Întregii politici energetice a ţării şi a pla­iurilor de dezvoltare in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creş­terea puternică şi buna gospodărire a tutu­ror resurselor energetice în vederea progre­sului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei socialiste şi creş­terii, pe această bază, a nivelului de trai material şi spiritual al Întregului popor. Pornind de la cerinţele economiei naţio­nale şi ţinind cont de implicaţiile crizei e­­nergetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri menite să asi­gure Înfăptuirea neabătută a programului energetic, astfel incit, în linii generale, pînă anul 1990, România să-şi asigure o inde­­ndenţă In ceea ce priveşte energia şi com­­stibilii. Plenara a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea siste­mului electroenergetic naţional, devansarea egalizării de centrale electrice pe cărbuni,­­glorificarea pptcpilalijlui Wdraulic de­­­ducerea in balanţă energetică a noilor re­gine de energie şi diminuarea folosirii hi­drocarburilor. Pînă la sfîrşitul acestui de­­c­upiu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzlndu-se construc­­î fie de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, precum şi utilizarea sporită a resurselor noi de energie. In domeniul energiei nu­cleare s-a hotărit accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificare a puterii insta­late in centralele nuclearo-electrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea produc­ţiei de energie electrică de la 74,1 miliar­de kwh la 82,5 miliarde kwh In 1985 şi la 210 miliarde kwh in 1990. Plenara a adoptat, de asemenea, un an­samblu de măsuri vizind creşterea contri­buţiei cercetării ştiinţifice şi tehnologice la realizarea programului energetic, precum şi perfecţionarea conducerii sectorului energe­tic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convingerea că or­ganele şi organizaţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea şi mobilizarea largă a iniţiativei şi eforturilor oamenilor muncii din toate ramurile economiei naţio­nale care contribuie la dezvoltarea bazei e­­nergetice a ţării — şi în primul rînd a pu­ternicului detaşament al minerilor şi ener­­geticienilor — asigurînd îndeplinirea exem­plară a tuturor obiectivelor şi prevederilor stabilite. In legătură cu îndeplinirea programului energetic în cincinalul 1981—1985 şi dezvol­tarea bazei energetice a ţării pînă in 1990, plenara a adoptat in unanimitate o hotă­­rîre, care se dă publicităţii. 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, in unanimitate, Raportul privind rezultatele recensămîntului animalelor do­mestice, de la 1 februarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de Întărire a autoconducerii şi autoaprovizionă­­rîi teritoriale, precum şi asigurarea apro­vizionării în bune condiţii a populaţiei. Analizînd rezultatele recensămîntului, ple­nara a subliniat că In anul 1981 s-a înre­gistrat o creştere importantă a efectivelor de animale, cu excepţia bovinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţei politicii partidului de dezvoltare şi moder­nizare a agriculturii, în concordanţă cu directivele Congresului al XII-lea al P.C.R. Sporirea efectivelor de animale şi păsări a fost posibilă ca urmare a măsurilor şi spri­jinului acordate de partid şi de stat în a­­sigurarea condiţiilor de creştere a anima­lelor şi a cointeresării producătorilor agri­coli. Apreciind că în prezent agricultura noas­tră dispune de efectivele necesare resili­­­zării programelor privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestei sarcini economice importante, asigurîndu-se condi­ţiile pentru realizarea unui consum cores­punzător al întregii populaţii. Plenara a ho­­tărît să se acorde în continuare cea mai mare atenţie dezvoltării zootehniei, îmbună­tăţirii substanţiale a activităţii de creştere şi reproducţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat convingerea că muncitorii din întreprinderile agricole de stat, ţăranii cooperatori, specialiştii, pro­ducătorii individuali, toţi lucrătorii din zoo­tehnie vor acţiona şi pe viitor cu întreaga responsabilitate pentru înfăr­tuirea progra­melor privind sporirea efectivelor de ani­male la toate speciile, condiţie esenţială a creşterii veniturilor lor şi, totodată, a satis­facerii cerinţelor economiei naţionale, a bu­nei aprovizionări a populaţiei. Plenara a adoptat în unanimitate o ho­­tărire cu privire la unele măsuri pentru realizarea programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială a populaţiei, care se dă publicităţii. 1. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat, în unanimitate, Raportul cu pri­vire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la data de 31 decembrie 1981. La această dată, Partidul Comunist Român cuprindea în rindurile sa­le 3150 812 membri de partid, cu 106 476 mai mulţi decit la finele anului 1980. Din totalul membrilor de partid, 75,03 la sută na desfăşoară activitatea in sfera produc­­tiii materiale, din­spre 55,14 la sută pro­vin din rindul clasei muncitoare. Faptul că 20,31 la sută din populaţia ma­joră a ţării şi 30,44 la sută din cea activă face parte din rindurile partidului demon­strează forţa organizatorică a partidului, a­­deziunea deplină a întregului popor la po­litica sa internă şi externă, unitatea lui In­disolubilă în jurul partidului, al secreta­rului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, personalitate proeminentă a vieţii politice contemporane. Plenara Comitetului Central a apreciat că, acţionind in spiritul hotărîrilor Con­gresului al XII-lea al partidului, al orien­tărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comitetele ju­deţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, organele şi organizaţiile de partid din În­treprinderi, instituţii şi unităţi agricole au desfăşurat o susţinută şi intensă activitate politico-organizatorică pentru întărirea con­­tinuă a rîndurilor partidului şi creşterea rolului său de forţă politică conducătoare a întregii societăţii, pentru educaţia revo­luţionară a membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a maselor. Plenara C.C. al P.C.R. a indicat comite­telor judeţene, municipale, orăşeneşti şi co­munale să acţioneze in continuare pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a ac­tivităţii politice şi organizatorice a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, pen­tru întărirea permanentă, în primul rînd calitativă, a rîndurilor partidului, asigurînd acordarea înaltului titlu de comunist acelor oameni ai muncii care prin întreaga lor ac­tivitate dovedesc că luptă cu hotărîre pen­tru aplicarea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. 5. Comitetul Central al P.C.R. a exami­nat şi aprobat, in unanimitate, Raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea po­liticii de cadre a partidului. S-a evidenţiat că, pe baza hotărîrilor Congresului al XII- lea, a prevederilor Programului şi Statutu­lui partidului, în conformitate cu indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organele de partid, organizaţiile de masă, conducerile ministerelor şi instituţiilor centrale au ac­ţionat consecvent în direcţia perfecţionării continue a muncii de selecţionare, creştere şi promovare a cadrelor, care, în strinsă unitate cu masele largi de oameni ai mun­cii, militează cu fermitate pentru asigura­rea progresului multilateral al României socialiste. A crescut ponderea muncitorilor în aparatul de partid şi al organizaţiilor oe­ganizaţiilor de masă şi din economie co­­respunzînd concepţiei partidului privind ro­lul ce revine clasei muncitoare în societatea noastră, în strinsă unitate şi colaborare deplină cu ţărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii. A sporit, totodată, gradul de participare a fe­meilor la viaţa economico-socială şi politică a ţării, s-a manifestat o preocupare deose­bită pentru promovarea în funcţii de con­ducere a celor mai bune cadre din rindul naţionalităţilor conlocuitoare, corespunzător structurii pe naţionalităţi a populaţiei, au fost create condiţii pentru Îmbinarea armo­nioasă a experienţei cadrelor mai vîrstnice cu entuziasmul şi puterea de muncă ale ce­lor tinere. Organele de partid, ministerele, centra­lele şi Întreprinderile industriale au acor­dat în acelaşi timp o atenţie sporită pre­gătirii muncitorilor şi specialiştilor necesari pentru realizarea planului de producţie în industrie, agricultură, construcţii, transpor­turi şi celelalte sectoare de activitate. In anul 1981 au intrat in producţie peste 380 000 muncitori calificaţi, 16 022 maiştri şi 37 000 absolvenţii ai Invăţămîntului superior, din care peste 61 la sută ai facultăţilor cu profil tehnic. Comitetul Central a stabilit un program de măsuri care să asigure perfecţionarea continuă a muncii organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor conducerii partidului, a indicaţiilor tovară­şului Nicolae Ceauşescu in domeniul poli­ticii de cadre. 6. Plenara a analizat şi aprobat in una­nimitate Raportul privind activitatea de re­zolvare a propunerilor, sesizărilor, recla­­maţiilor şi cererilor oamenilor muncii, adre­sate conducerii partidului, organelor locale de partid şi organelor de stat, organizaţiilor de masă şi obşteşti, în anul 1981. Plenara Comitetului Central a subliniat că prin scrisori şi audienţe s-a realizat şi în anul 1981 un amplu dialog între con­ducerea partidului, organele de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti şi masele largi de oameni ai muncii, s-au întărit şi mai mult legăturile partidului cu poporul, s-a întărit democraţia muncito­rească, socialistă din ţara noastră. Prin scrisori şi audienţe, cei ce muncesc şi-au exprimat aprobarea deplină la poli­tica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru, precum şi Înalta apreciere faţă de înfăptuirile remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea P.C.R., a secretarului său general, în opera de edi­ficare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a relevat însemnătatea deosebită a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, la plenara C.C. al P.C.R., din martie 1981, privind activitatea cu scrisorile şi audienţele, care au avut un larg ecou în rindul maselor de oameni ai muncii, sporind preocuparea cetăţenilor pentru respectarea legalităţii, a normelor eticii şi echităţii so­cialiste şi au dus la creşterea răspunderii organelor şi organizaţiilor de partid pentru conducerea directă a acestei activităţi. Plenara a stabilit măsuri care să asigure îmbunătăţirea organizării, conţinutului, efi­cienţei muncii în domeniul scrisorilor şi audienţelor, determinînd astfel atragerea tot mai largă a maselor la conducerea tre­burilor obşteşti, la rezolvarea problemelor concrete pe care le ridică viaţa, la dez­voltarea democraţiei socialiste, la întărirea unităţii dintre partid şi popor. 7. Plenara a examinat Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului in 1981 şi principalele orientări în politica externă în anul 1982. Aprobînd întrutotul activitatea interna­ţională a partidului şi statului, Comitetul Central a subliniat că ea s-a desfăşurat în conformitate cu obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R., cu orien­tările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere rolului hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu in elaborarea şi în Înfăptuirea politicii ex­terne a partidului şi statului, contribuţiei sale deosebite la prom­ovarea cauzei destin­derii, securităţii, păcii şi colaborării inter­naţionale, la realizarea idealurilor de liber­tate, Independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. In condiţiile complexe ale si­tuaţiei internaţionale actuale, strălucitele iniţiative şi acţiunile energice ale tovară­şului Nicolae Ceauşescu pentru dezarmare şi pace s-au bucurat de adeziunea şi parti­­ciparea entuziastă a întregii noastre naţi­uni, au avut un larg ecou internaţional şi au dat o puternică expresie solidarităţi cu forţele politice şi opinia publică din Europa şi din alte continente în lupta pentru dez­armare şi, în primul rînd, pentru dezar­mare nucleară, pentru salvgardarea drep­tului popoarelor la viaţă, la dezvoltare li­beră şi independentă. C.C. şi P.C.R. a subliniat că, în realiza­rea obiectivelor politicii externe a partidu­­lu­i şi statului nostru, o importanţă deose­bită au avut-o continuarea şi intensificarea dialogului la nivelul cel mai înalt, mate­rializat în Intîlnirile şi convorbirile tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu şefi de stat şi de guverne, cu conducători de partide şi mişcări de eliberare naţională, cu alte per­sonalităţi politice, reprezentanţi ai vieţii economice şi cultural-ştiinţifice din diverse ţări. Plenara a relevat cu satisfacţie că Parti­dul Comunist Român a dezvoltat şi diver­sificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu­­ partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, cu alte partide şi forţe politice de guver­­nămînt, organizaţii şi mişcări de eliberare naţională. Comitetul C­entral a apreciat preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a Republicii Socialiste România de a pline pe prim-plan întărirea prieteniei şi cola­borării cu toate statele socialiste, acor­­dând, în acest cadru, o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste vecine. Parti­dul şi statul nostru au consolidat, de ase­menea, relaţiile de colaborare şi solidari­tate cu ţările în curs de dezvoltare şi nea­liniate. Totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a extins relaţiile cu ţă­rile capitaliste dezvoltate. C.C. al P.C.R. a subliniat că România socialistă a acţionat in anul 1981 cu fer­­mitate, pentru întărirea securităţii şi co­operării in Europa, pentru dezvoltarea co­laborării dintre ţările balcanice, pentru o­­prirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune şi retragerea celor exis­tente, pentru inlăturarea completă a ar­melor nucleare de pe continentul european şi începerea de negocieri în acest scop, pentru trecerea la măsuri de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pen­tru soluţionarea prin mijloace paşnice a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi edifica­rea unei noi ordini economice mondiale. Plenara a hotărit ca şi în viitor activita­tea internaţională a partidului şi statului să fie consacrată neabătut întăririi cola­borării şi solidarităţii cu forţele progre­siste, democratice, antiimperialiste, cu toate popoarele, pentru a se imprima un curs nou in viaţa internaţională, spre destinde­re, securitate, independenţă naţională, dez­armare şi colaborare, pentru triumful păcii şi socialismului. Plenara a hotărit să se intensifice acţiu­nile şi manifestările consacrate păcii şi dez­armării, ale poporului nostru, concomitent cu manifestările altor popoare, în slujba acestei cauze nobile, aceasta exprimînd ho­­tărîrea României de a face totul pentru înfăptuirea năzuinţelor celor mai arzătoare ale omenirii, pentru eliberarea tuturor na­ţiunilor de pericolul unui război atomic nimicitor. In legătură cu activitatea internaţională a partidului şi statului, plenara a adoptat în unanimitate o hotărîre, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, intîm­­pinat cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea se va da publicităţii, s­ista ars t Monica roman, in prinz-plan, şi Aspazia Curuliuc, două laborante bine pregătite profesional, de la între­prinderea de antibiotice, apreciate pentru conştiincio­zitatea şi operativitatea de care dau dovadă în reali­zarea analizelor pe fl­ux a medicamentelor. Foto : S. LEONID ■ Schimb de Ieri, în organizarea Comi­tetului judeţean Iaşi al fe­meilor, prin comisia pentru industrie, comerţ, coopera­ţie, la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ a avut loc un interesant schimb de experienţă intitulat : „Vitri­nele calităţii, mijloace efi­ciente de îmbunătăţire a ca­lităţii produselor". Au par­ticipat preşedinte ale comi­siilor de femei şi şefii com­partimentelor C.T.C. din în­treprinderile de industrie u­­şoară şi din cooperativele meşteşugăreşti producătoare de bunuri de consum din municipiul Iaşi şi din ora­şele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos. După vizitarea, de către participanţi, a vitrinelor ca­lităţii din întreprinderea gazdă, au fost ţinute infor­mările vizînd teme ca­­Con­ceptul de calitate. Prevede­ experienţă­ rile documentelor de partid şi de stat privind noua ca­litate în actualul cincinal“, (ing. Adrian Stircea, In­spectoratul judeţean de stat pentru controlul calităţii produselor) ; „Din experien­ţa comisiei C.T.C. din în­treprinderea de tricotaje „Moldova“ pe linia organi­zării vitrinelor calităţii“ (ing. Ovidiu Oarză, şeful compar­timentului C.T.C. din între­prinderea gazdă) ; „Sarcini­le ce revin comitetelor şi comisiilor de femei în lu­mina documentelor de partid şi de stat privind mobiliza­rea maselor de femei la re­alizarea indicilor de calita­te a produselor“ (ing. Elena Lungu, vicepreşedinta Comi­tetului judeţean Iaşi al fe­meilor). Informările au fost urmate de dezbateri fruc­­tuo?"3 ­FLACĂRA OAȘULUI. Activitate intensă la grădinile de legume Numeroase femei din comuna Mirceşti participă cu însufleţire la lucrările de sezon din cele două co­operative agricole. Cele mai multe îşi desfăşoară activitatea la grădinile de legume. Dealtfel, lucrările din acest sector sunt şi ce­le mai avansate, dovedind o dată în plus hărnicia ce caracterizează ţărăncile co­operatoare din această lo­calitate. O bună parte din solariile care ocupă 35 de hectare a fost învelită şi plantată cu varză timpu­rie. Totodată, au fost în­cepute pregătirile pentru plan­tarea tomatelor, în ce­le două cooperative agri­cole au fost amenajate şi răsadniţe pe 5 500 m.p. în vederea producerii mate­rialului săditor, care va fi plantat direct în cîmp. (în cîmp vor fi cultivate cu le­gume 175 de hectare). O parte din răsad va fi va­lorificată ţăranilor coope­ratori pentru a o planta pe loturile în folosinţă. De subliniat faptul că mai toate navetistele participă din plin la activităţile din agricultură. Printre ele se află : Valeria Dîscă, Maria Gălăţeanu, Gena Farcaş, Silvia Gabor şi altele.

Next