Flacăra Iaşului, mai 1982 (Anul 38, nr. 11063-11087)

1982-05-01 / nr. 11063

­~ PAGINA A II-A—•------------------------------------------~--------------------------- ' FlACARĂ IAȘULUI ( Marea adunare populară din Capitală in cinstea zilei de 1 Mai f' (urmare din pag- H I *ă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, con­ducători de instituţii cen­trale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofi­ţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Au participat reprezen­tanţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai Confedera­ţiei Internaţionale a Sindi­catelor Arabe, precum ş­i reprezentanţi ai unor cen­­■ trate sindicale din R.P. Bul­garia, R. S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., Angola, Franţa, Irak şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, cores­pondenţi ai presei străine. Sala a îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. , In atmosfera de vibrant patriotism, au răsunat so­lemn acordurile Imnului de Stat al Republicii So­cialiste România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Gheorghe Oprea,­­ membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guver­nului. Adunarea populară consa­crată Zilei internaţionale a celor ce muncesc s-a înche­iat într-o atmosferă înăl­ţătoare, de puternică insu-­­ fleţire, în continuare, a avut loc spectacolul festiv­ consacrat zilei de 1 Mai. La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena­­ Ceauşescu sunt întimpinaţi cu aceleaşi sentimente de dragoste, sti­mă şi respect, cu îndelungi ovaţii, participanţii , reafir­­mîndu-şi cu tărie angaja­mentul de a înfăptui neabă­tut politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru. Tovarăşul N­icolae Ceau­şescu, tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu prie­tenie entuziastei manifesta­ţii de dragoste cu care sunt înconjuraţi. (Agerpres) Spectacol festiv In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tova­răşei Elena Ceauşescu, a ce­lorlalţi tovarăşi din conduce­rea de partid şi de stat, după încheierea adunării consa­crate sărbătoririi zilei de 1 Mai, la Palatul sporturi­lor şi culturii a avut loc un spectacol festiv. In încheierea spectacolu­lui, întreaga asistenţă into­nează „Internaţionala“. Din partea conducerii de partid şi de stat, artiştilor, tuturor celor ce au contri­buit la realizarea spectaco­lului festiv dedicat zilei de 1 Mai le-a fost oferit un frumos coş cu flori. (Agerpres) * Simfonia muncii (urmare din pag. lî ne că sudoarea muncii pe mină merită mai multă cinstire decit un inel de aur pe deget. Sudoare pe mîini şi pe frunţi a existat, există şi va mai exista multă vreme. Fără ea nu se poate, încă. Dar societatea noastră socialistă, noi toţi, preţuim cum se cuvine broboanele ivite pe frunţi şi pe mîini în urma trudei creatoare. Munca cinstită pe care milioane de oameni din pa­tria noastră, zi de zi, o duc la cea mai înaltă tensiune, poartă în ea o înaltă dem­nitate emanată din demni­tatea Partidului Comunist Român, din demnitatea har­nicului şi neobositului nos­tru popor. ! Despre partid, nu mai - i Despre partid, în mai să dăm în floare ! Cîntarea palmei răsădită-n muncă — ! Oţeluri aîbe coapte în cuptoare,­­ Pămîntul reavăn înflorit in luncă. în zi de mai, dăm patriei culture, Din om în om tot adunind refrene - Izvoare — ţară strînse în ulcioare. Păduri — speranţă în visări perene. De 1 Mai, să ne unim, popoare, In biruinţă pentru noua eră — O primăvară plină de cocoare, Izbânda păcii pe bătrîna Terra. Despre partid, poporul spune iu­vne In rodul palmei şi lumina frunţii Pe chipul ţării se ridică semne De biruinţă mai presus ca munţii. V. Mi.ZP Adunarea festivă de la Iaşi (urm­are din pas­­t)­ tean de partid, vicepreşedin­te al Consiliului­­ popular judeţean. Ară­tind că cinstim ziua de 1 Mai ca zi în solidarită­ţii remuficitoriice de pretu­tindeni, a tut­uror forţelor progresiste si democratice in lupta p. r. ru libertate naţională şi socială, pentru independenţă şi suverani­ta­te, pentru pa**, progres şi colaborare între popoare, vorbitorul a subliniat că a­­ceas­tă sărbătoare are loc in condiţiile în care întregul nostr­u popor acţionează, sub conducerea partidului, a tova­r­ă­ş­ului NICOLAE CEAI­NESCU, pentru ca, în spiritul măsurilor adoptate de plenarele C.C. al P.C.R din noiembrie 1981 şi mar­tie 1982, să realizeze neabă­tut planul de stat pe acest an şi angajamentele în în­trecerea socialistă, temelie s trainică a înfăptuirii cin-­­ cinalului şi a­­trecerii la o nouă calitate în întreaga activitate economică şi so­cială. Evocîndu-se tradiţiile lu­minoase de luptă ale clasei noastre muncitoare, a fost evidenţiată marea impor­tanţă, pentru procesul re­voluţionar­ din­ România, a făuririi P.C.R., la 8 mai 1921. De asemenea, a fost evidenţiată semnificaţia ma­rii demonstraţii antifasciste ■de la 1 mai 1939, desfăşu­rată sub­ semnul unităţii de acţiune a clasei noastre mun­citoare, la a cărei organizare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie deo­sebită. In anii noştri, a arătat vorbitorul, 1 Mai a devenit­ o sărbătoare a muncii libere, un prilej de­ trecere în re­vistă a victoriilor de seamă obţinute sub conducerea partidului. în perioada ca­re a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului în­deosebi, cînd a avut loc o deschidere largă spre va­lorile socialismului, socie­tatea românească a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Intr-un timp istoric relativ scurt, dintr-un stat slab dezvoltat, preponderent a­­gricol, România s-a trans­format într-o țară industrial­­agrar­ă, cu o economie ca­racterizată printr-o structu­ră modernă, dintre cele mai dinamice. Comparativ cu anul 195­0, industria a cres­cut de 33 de ori, producţia agricolă de 3,5 ori, volumul schimburilor externe de 41 de ori, iar venitul naţional de 15 ori. In ciuda condi­ţiilor neprielnice determi­nate de criza economică mondială, anul 1981 s-a în­cheiat cu realizări impor­tante, ceea ce demonstrează justeţea politicii partidului şi statului nost­ru. Pe aceas­tă bază, s-a realizat un am­plu program de transfor­mări sociale, a înflorit via­ţa spirituală a naţiunii. Judeţul Iaşi, a cărui dez­­voltare impetuoasă se lea­gă indisolub­il de numele şi activitatea l­o­r a râsului DE OÎ .VF CEAI SES.CU, fi­ind expresia aplicării indi­­■­aţiilor date cu prilejul re­petatelor vizite efectuate de secretarul general al parti­dului pe aceste meleaguri, s-a înscris cu putere în e­­fortul constructiv al ţării. Producţia industrială ieşea­nă a sporit de 60 de ori faţă de 1.950, fiind în pre­zent de 1,5 ori mai mare faţă de realizările întregii Românii din 1938, iar pro­ducţia agricolă a judeţului a fost anul trecut de 3 ori mai mare decât în 1905. In ansamblul său, economia ieşeană dispune de un a­­preciabil potenţial, capabil să răspundă­­ dezideratului ridicării întregii activităţi economice şi sociale pe noi trepte calitative. Planul de stat pe 1982 se îndeplineşte cu succes, producţia marfă industrială pe primul tri­mestru fiind realizată în proporţie de 100,2 la sută. Prezent­îndu-se principalele direcţii de acţiune ale oa­menilor muncii ieşeni în a­­cest an şi în întregul cin­cinal, s-a­­ subliniat că o­­biectivul principal al între­gii activităţi economice şi sociale trebuie să-l consti­tuie sporirea­­ accentuată a calităţii muncii în toate sec­toarele, creşterea eficienţei­ economice, pe calea valori­ficării depline a posibilită­ţilor oferite de noul me­canism economico-financiar. Este modul comunist, mun­citoresc în care trebuie să­­se acţioneze pentru în­făptuirea neabătută a sar­cinilor revenite din istori­cele hotăriri ale Congresu­lui al XII-lea al partidului. Participanţii la adunarea festivă au adoptat, textul u~­n­i telegrame adresate C.C. al I*. ('. K., tovarăşului NICOLAE DE VbSi Si ! . ca­re se spune printre altele: „Noi, ieşenii, a­s­em­enea unixe&u­lu­i poc­iT, acordăm 0 înaltă p­reţuire activită­ţii neobosite pe tare dum­neavoastră, mail iubi,te to­­­­urase secret­ar general, o desfăşuraţi pentru dezvolta­rea ascendentă a societăţii româneşti, pentru făurirea unei lumi fără arme şi fără ri­, boa ie, pentru evoluţia paşnică, nesting­heri tă a tu-1 iir î­ r p ojîoa re io r. Va asigurăm, mult iubi­ţi­ şi stimate tovarăşe Ni­colae Ceauş !-seta că vom munci şi cu mai multă, ho­­tărîre pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin, onorîtulii ne inte­gra­ angajamentele asuma­te in întrecerea socialistă pe acest an, că vom acţio­na neabătut pentru trans­­p­­un­erea în viaţă a obiecti­velor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, sporirn­du-ne astfel contri­buţia la înflorirea multila­terală, materială şi spirit oa­la, a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. ■¥~ Cei prezenţi au urmărit apoi programul artistic „Odă muncii“, organ­­at de Con­siliul municipal al educa­ţiei politice şi culturii so­­ialiste, în regia lui Ion Mînzatu. Şi-au dat con­cursul: corul Regionalei de căi ferate Iaşi, corul de ca­meră al Şcolii generale nr. 4­, grupul coral .Lira“ al „ n­­­r epri­nder­i­i Teh­no l­an“, brigada artistică a I.R.M.P., ansamblul folcloric „Firic­e­­iul“ al C.F.S., formaţia de dans tematic de la Liceul industrial nr. 7, formaţiile de dans modern de la Ca­sa de cultură a sindicatelor­­şi Liceul Naţional, precum şi un grup de* recitaluri. In oraşele Teri, în oraşele Paşcani, Tîrgu Frumos şi Hîr­ău, au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai, la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii, activişti de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii. Despre semnificaţia „Zilei internaţionale a celor ce muncesc“ şi despre rezulta­tele economico-social­e obţi­nute în cinstea acestui eve-­ niment, au vorbit, la Paş­cani, tov­arăşul Mi­hai Bo­­doaşcă, prim-secretar al Co­mitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, , la Tîrgu Frumos, tovarăşul din judeţ Aerului Răţoi. . ..-returul Comitetului orăşenesc d­e partid, primarul localităţii, iar la Hîrlău, tovarăşul Constantin Coman, secreta­rul Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului. Vorbitorii au evidenţiat, cu acest prilej, h­otărirea oa­menilor muncii din aceste localităţi de a înfăptui nea­bătut politica internă și ex­ternă promovată de Parti­dul Comunist Român,­­obiec­tivele stabilite de cel de al Xll-lea Congres al parti­du- l­u­i. In încheierea adunărilor, formaţii artistice de ama­tori au prezentat programe artistice. 2 mai - Ziua tineretului Elanul creator speciile - In slujba patriei socialiste 2 mai — Ziua tineretului se asociază in acest an cu sărbătorirea a 60 de ani de la crearea U.T.C. şi a 25 de ani de la înfiinţarea U.A.S.C.R. Acest eveniment constituie un nou prilej de ma­nifestare a ataşamentului deplin al tinerilor faţă de politica partidului, a entuziasmului creator şi a dăruirii cu care tînăra generaţie participă, alături de întregul popor, la înfăptuirea istorice­lor hotăriri ale Congresului al Xll-lea al parti­dului. Numeroasele acţiuni tinereşti în producţie, între care organizarea „schimburilor de onoare“, „zilelor şi săptămânilor record în producţie“, par­ticiparea tinerilor de la sate la campania agrico­­.15, activitatea din atelierele-şcoală, precum şi de pe şantierele de muncă patriotică ale tinere­tului ş.a. au constituit şi constituie modalităţi concrete prin care tinerii contribuie la sporirea avuţiei naţionale. Iniţiative proprii în producţie In preajma zilei de 2 Mai, ne-am aflat în mijlocul mai multor colective de muncă din municipiul şi judeţul nostru. Pretutindeni, tinerii, organele şi organizaţiile U.T.C. desfăşoară o activi­tate susţinută, entuziastă. La întreprinderea de trico­taje „Moldova“ stăm de vor­bă cu cîţiva dintre cei 1210 ntecişti. „întâmpinăm Ziua tineretului cu noi fapte de muncă, ne spune confecţio­­nera Elena Masarie, din sec­ţia confecţii. Iată, intre 20 şi 30 aprilie, a fost iniţiată, din nou, o decadă-record in producţie, la care parti­cipă toţi tinerii. Obiective ? Realizarea şi depăşirea sar­cinilor de plan, cantitativ şi mai ales calitativa obţi­nerea de economii de ma­terii prime“. Aceleaşi lu­cruri ni le-au spus şi con­­fecţionerele Ana Bosie, Ma­ria Pichiu, Virginia Bădic. La atelierul mecanic, mai aflăm, băieţii au­ alcătuit o echipă care să recondiţio­neze (în cadrul aceleiaşi de­cade-record) piese de schimb. Ei au depăşit deja angaja­mentul luat, realizînd piese în valoare de 13100 de lei. De asemenea, în cîteva zile, tinerele din cadrul secţiei de confecţii au sortat 3 500 de ţevi. La realizările în­treprinderii, tinerii utecişti şi-au adus o contribuţie substanţială. Lucrări de muncă patriotică în valoare de 180 de milioane de lei In cinstea Zilei interna­ţionale a muncii şi Zilei ti­neretului, uteciştii ieşeni raportează rezultate deose­bite în domeniul muncii patriotice. Organizaţia jude­ţeană Iaşi a U.T.C. a reali­zat planul anual de mun­că patriotică în proporţie de 50 la sută, efectuind lu­crări în valoare de aproape 180 milioane de lei. Prin­tre altele, s-au colectat şi predat 912 tone de metale vechi, 390 de tone de tur­tle, 75 de tone de textile. Organizaţia municipală Iaşi a U.T.C. se situează pe un loc fruntaş în cadrul între­­uirii. Tinerii utecişti din municipiul Iaşi au partici­pat şi participă la lucrări pe şantierele de muncă pa­triotică ale tineretului, la construcţii de locuinţe, la acţiuni de înfrumuseţare şi de bună gospodărire a mu­nicipiului, de colectare a materialelor refolosibile. Printre organizaţiile U.T.C. din unităţi cu rezultate me­ritorii în acest domeniu a­­mintim pe cele de la C.U.G., C. F. S­, U. R. C. U. M. T. I.M.M.R. şi I.T.P. Paşcani, întreprinderile mecanică „Ni­cotină“, metalurgică, de pie­se auto, de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, de an­tibiotice, de prelucrare a maselor plastice, de la li­ceele „Victoria“, industrial nr. 8, industrial nr. 3 (de chimie) etc. Primii pe ţară­ ­în luna martie a­­anului 1982, 9 tineri de la Între­prinderea de morărit, pa­nificaţie şi produse făinoa­se se întorceau, de la Ti­mişoara, cu un loc I obţi­nut la faza interjudeţeană a concursului „Cea mai bu­nă formaţie de brutari“. Şi se gândeau că la faza pe ţară trebuie şi pot obţine tot un loc fruntaş. Şi l-au obţinut. Buna pregătire pro­fesională, preocuparea con­tinuă de autoperfecţionare, hărnicia şi alte calităţi i-au situat, recent, şi la Bucu­reşti, pe locul I. Merită toate felicitările, ei şi co­lectivul din care fac parte. Numele tinerilor cîştigători ai întrecerii : Valeriu Che­­laru, Gh. Coteţ, Maricica Vargă Gal, Silvia Grigoraş, Eugenia Bilaus, Toader Ţa­­pu, Adam Aniculăesei, AL Radu Feraru, Elena Popa. ’Ei au fost pregătiţi de in­ginera Geta Savin şi subin­­ginera Maria Maxim. „A­­v­est rezultat îl dedicăm zi­lei noastre", ne spune ti­­nărul Al. Rad­u Feraru. De­altfel, angajamentele colec­tivului de la I.M.P.P.F., a­­sumate in întrecerea socia­listă pe acest an, realizate şi depăşite pînă acum, con­firmă hotărîrea oamenilor muncii de aici (mulţi tineri) de a se achita în mod e­­xemplar de sarcinile ce le stau în faţă. PAUL PETRUŞCA La ora schimbului, revărsare de tinereţe şi la o întreprindere mai „veche“ a Iaşu­lui, cum este întreprinderea de antibiotice. Foto : L. STRATULAT

Next