Flacăra Iaşului, mai 1982 (Anul 38, nr. 11063-11087)
1982-05-01 / nr. 11063
~ PAGINA A II-A—•------------------------------------------~--------------------------- ' FlACARĂ IAȘULUI ( Marea adunare populară din Capitală in cinstea zilei de 1 Mai f' (urmare din pag- H I *ă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe, precum şi reprezentanţi ai unor cen■ trate sindicale din R.P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., Angola, Franţa, Irak şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. , In atmosfera de vibrant patriotism, au răsunat solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a celor ce muncesc s-a încheiat într-o atmosferă înălţătoare, de puternică insu- fleţire, în continuare, a avut loc spectacolul festiv consacrat zilei de 1 Mai. La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întimpinaţi cu aceleaşi sentimente de dragoste, stimă şi respect, cu îndelungi ovaţii, participanţii , reafirmîndu-şi cu tărie angajamentul de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu prietenie entuziastei manifestaţii de dragoste cu care sunt înconjuraţi. (Agerpres) Spectacol festiv In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, după încheierea adunării consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai, la Palatul sporturilor şi culturii a avut loc un spectacol festiv. In încheierea spectacolului, întreaga asistenţă intonează „Internaţionala“. Din partea conducerii de partid şi de stat, artiştilor, tuturor celor ce au contribuit la realizarea spectacolului festiv dedicat zilei de 1 Mai le-a fost oferit un frumos coş cu flori. (Agerpres) * Simfonia muncii (urmare din pag. lî ne că sudoarea muncii pe mină merită mai multă cinstire decit un inel de aur pe deget. Sudoare pe mîini şi pe frunţi a existat, există şi va mai exista multă vreme. Fără ea nu se poate, încă. Dar societatea noastră socialistă, noi toţi, preţuim cum se cuvine broboanele ivite pe frunţi şi pe mîini în urma trudei creatoare. Munca cinstită pe care milioane de oameni din patria noastră, zi de zi, o duc la cea mai înaltă tensiune, poartă în ea o înaltă demnitate emanată din demnitatea Partidului Comunist Român, din demnitatea harnicului şi neobositului nostru popor. ! Despre partid, nu mai - i Despre partid, în mai să dăm în floare ! Cîntarea palmei răsădită-n muncă — ! Oţeluri aîbe coapte în cuptoare, Pămîntul reavăn înflorit in luncă. în zi de mai, dăm patriei culture, Din om în om tot adunind refrene - Izvoare — ţară strînse în ulcioare. Păduri — speranţă în visări perene. De 1 Mai, să ne unim, popoare, In biruinţă pentru noua eră — O primăvară plină de cocoare, Izbânda păcii pe bătrîna Terra. Despre partid, poporul spune iuvne In rodul palmei şi lumina frunţii Pe chipul ţării se ridică semne De biruinţă mai presus ca munţii. V. Mi.ZP Adunarea festivă de la Iaşi (urmare din past) tean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. Arătind că cinstim ziua de 1 Mai ca zi în solidarităţii remuficitoriice de pretutindeni, a tuturor forţelor progresiste si democratice in lupta p. r. ru libertate naţională şi socială, pentru independenţă şi suveranitate, pentru pa**, progres şi colaborare între popoare, vorbitorul a subliniat că această sărbătoare are loc in condiţiile în care întregul nostru popor acţionează, sub conducerea partidului, a tovarăşului NICOLAE CEAINESCU, pentru ca, în spiritul măsurilor adoptate de plenarele C.C. al P.C.R din noiembrie 1981 şi martie 1982, să realizeze neabătut planul de stat pe acest an şi angajamentele în întrecerea socialistă, temelie s trainică a înfăptuirii cin- cinalului şi atrecerii la o nouă calitate în întreaga activitate economică şi socială. Evocîndu-se tradiţiile luminoase de luptă ale clasei noastre muncitoare, a fost evidenţiată marea importanţă, pentru procesul revoluţionar din România, a făuririi P.C.R., la 8 mai 1921. De asemenea, a fost evidenţiată semnificaţia marii demonstraţii antifasciste ■de la 1 mai 1939, desfăşurată sub semnul unităţii de acţiune a clasei noastre muncitoare, la a cărei organizare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie deosebită. In anii noştri, a arătat vorbitorul, 1 Mai a devenit o sărbătoare a muncii libere, un prilej de trecere în revistă a victoriilor de seamă obţinute sub conducerea partidului. în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului îndeosebi, cînd a avut loc o deschidere largă spre valorile socialismului, societatea românească a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Intr-un timp istoric relativ scurt, dintr-un stat slab dezvoltat, preponderent agricol, România s-a transformat într-o țară industrialagrară, cu o economie caracterizată printr-o structură modernă, dintre cele mai dinamice. Comparativ cu anul 1950, industria a crescut de 33 de ori, producţia agricolă de 3,5 ori, volumul schimburilor externe de 41 de ori, iar venitul naţional de 15 ori. In ciuda condiţiilor neprielnice determinate de criza economică mondială, anul 1981 s-a încheiat cu realizări importante, ceea ce demonstrează justeţea politicii partidului şi statului nostru. Pe această bază, s-a realizat un amplu program de transformări sociale, a înflorit viaţa spirituală a naţiunii. Judeţul Iaşi, a cărui dezvoltare impetuoasă se leagă indisolubil de numele şi activitatea lor a râsului DE OÎ .VF CEAI SES.CU, fiind expresia aplicării indi■aţiilor date cu prilejul repetatelor vizite efectuate de secretarul general al partidului pe aceste meleaguri, s-a înscris cu putere în efortul constructiv al ţării. Producţia industrială ieşeană a sporit de 60 de ori faţă de 1.950, fiind în prezent de 1,5 ori mai mare faţă de realizările întregii Românii din 1938, iar producţia agricolă a judeţului a fost anul trecut de 3 ori mai mare decât în 1905. In ansamblul său, economia ieşeană dispune de un apreciabil potenţial, capabil să răspundă dezideratului ridicării întregii activităţi economice şi sociale pe noi trepte calitative. Planul de stat pe 1982 se îndeplineşte cu succes, producţia marfă industrială pe primul trimestru fiind realizată în proporţie de 100,2 la sută. Prezentîndu-se principalele direcţii de acţiune ale oamenilor muncii ieşeni în acest an şi în întregul cincinal, s-a subliniat că obiectivul principal al întregii activităţi economice şi sociale trebuie să-l constituie sporirea accentuată a calităţii muncii în toate sectoarele, creşterea eficienţei economice, pe calea valorificării depline a posibilităţilor oferite de noul mecanism economico-financiar. Este modul comunist, muncitoresc în care trebuie săse acţioneze pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor revenite din istoricele hotăriri ale Congresului al XII-lea al partidului. Participanţii la adunarea festivă au adoptat, textul u~ni telegrame adresate C.C. al I*. ('. K., tovarăşului NICOLAE DE VbSi Si ! . care se spune printre altele: „Noi, ieşenii, asemenea unixe&ului pociT, acordăm 0 înaltă preţuire activităţii neobosite pe tare dumneavoastră, mail iubi,te tourase secretar general, o desfăşuraţi pentru dezvoltarea ascendentă a societăţii româneşti, pentru făurirea unei lumi fără arme şi fără ri, boa ie, pentru evoluţia paşnică, nestingheri tă a tu-1 iir î r p ojîoa re io r. Va asigurăm, mult iubiţi şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauş !-seta că vom munci şi cu mai multă, hotărîre pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin, onorîtulii ne integra angajamentele asumate in întrecerea socialistă pe acest an, că vom acţiona neabătut pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, sporirndu-ne astfel contribuţia la înflorirea multilaterală, materială şi spirit oala, a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. ■¥~ Cei prezenţi au urmărit apoi programul artistic „Odă muncii“, organat de Consiliul municipal al educaţiei politice şi culturii soialiste, în regia lui Ion Mînzatu. Şi-au dat concursul: corul Regionalei de căi ferate Iaşi, corul de cameră al Şcolii generale nr. 4, grupul coral .Lira“ al „ nr eprinderii Tehno lan“, brigada artistică a I.R.M.P., ansamblul folcloric „Firiceiul“ al C.F.S., formaţia de dans tematic de la Liceul industrial nr. 7, formaţiile de dans modern de la Casa de cultură a sindicatelorşi Liceul Naţional, precum şi un grup de* recitaluri. In oraşele Teri, în oraşele Paşcani, Tîrgu Frumos şi Hîrău, au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai, la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii, activişti de partid şi de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii. Despre semnificaţia „Zilei internaţionale a celor ce muncesc“ şi despre rezultatele economico-sociale obţinute în cinstea acestui eve- niment, au vorbit, la Paşcani, tovarăşul Mihai Bodoaşcă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, , la Tîrgu Frumos, tovarăşul din judeţ Aerului Răţoi. . ..-returul Comitetului orăşenesc de partid, primarul localităţii, iar la Hîrlău, tovarăşul Constantin Coman, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului. Vorbitorii au evidenţiat, cu acest prilej, hotărirea oamenilor muncii din aceste localităţi de a înfăptui neabătut politica internă și externă promovată de Partidul Comunist Român,obiectivele stabilite de cel de al Xll-lea Congres al partidu- lui. In încheierea adunărilor, formaţii artistice de amatori au prezentat programe artistice. 2 mai - Ziua tineretului Elanul creator speciile - In slujba patriei socialiste 2 mai — Ziua tineretului se asociază in acest an cu sărbătorirea a 60 de ani de la crearea U.T.C. şi a 25 de ani de la înfiinţarea U.A.S.C.R. Acest eveniment constituie un nou prilej de manifestare a ataşamentului deplin al tinerilor faţă de politica partidului, a entuziasmului creator şi a dăruirii cu care tînăra generaţie participă, alături de întregul popor, la înfăptuirea istoricelor hotăriri ale Congresului al Xll-lea al partidului. Numeroasele acţiuni tinereşti în producţie, între care organizarea „schimburilor de onoare“, „zilelor şi săptămânilor record în producţie“, participarea tinerilor de la sate la campania agrico.15, activitatea din atelierele-şcoală, precum şi de pe şantierele de muncă patriotică ale tineretului ş.a. au constituit şi constituie modalităţi concrete prin care tinerii contribuie la sporirea avuţiei naţionale. Iniţiative proprii în producţie In preajma zilei de 2 Mai, ne-am aflat în mijlocul mai multor colective de muncă din municipiul şi judeţul nostru. Pretutindeni, tinerii, organele şi organizaţiile U.T.C. desfăşoară o activitate susţinută, entuziastă. La întreprinderea de tricotaje „Moldova“ stăm de vorbă cu cîţiva dintre cei 1210 ntecişti. „întâmpinăm Ziua tineretului cu noi fapte de muncă, ne spune confecţionera Elena Masarie, din secţia confecţii. Iată, intre 20 şi 30 aprilie, a fost iniţiată, din nou, o decadă-record in producţie, la care participă toţi tinerii. Obiective ? Realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, cantitativ şi mai ales calitativa obţinerea de economii de materii prime“. Aceleaşi lucruri ni le-au spus şi confecţionerele Ana Bosie, Maria Pichiu, Virginia Bădic. La atelierul mecanic, mai aflăm, băieţii au alcătuit o echipă care să recondiţioneze (în cadrul aceleiaşi decade-record) piese de schimb. Ei au depăşit deja angajamentul luat, realizînd piese în valoare de 13100 de lei. De asemenea, în cîteva zile, tinerele din cadrul secţiei de confecţii au sortat 3 500 de ţevi. La realizările întreprinderii, tinerii utecişti şi-au adus o contribuţie substanţială. Lucrări de muncă patriotică în valoare de 180 de milioane de lei In cinstea Zilei internaţionale a muncii şi Zilei tineretului, uteciştii ieşeni raportează rezultate deosebite în domeniul muncii patriotice. Organizaţia judeţeană Iaşi a U.T.C. a realizat planul anual de muncă patriotică în proporţie de 50 la sută, efectuind lucrări în valoare de aproape 180 milioane de lei. Printre altele, s-au colectat şi predat 912 tone de metale vechi, 390 de tone de turtle, 75 de tone de textile. Organizaţia municipală Iaşi a U.T.C. se situează pe un loc fruntaş în cadrul întreuirii. Tinerii utecişti din municipiul Iaşi au participat şi participă la lucrări pe şantierele de muncă patriotică ale tineretului, la construcţii de locuinţe, la acţiuni de înfrumuseţare şi de bună gospodărire a municipiului, de colectare a materialelor refolosibile. Printre organizaţiile U.T.C. din unităţi cu rezultate meritorii în acest domeniu amintim pe cele de la C.U.G., C. F. S, U. R. C. U. M. T. I.M.M.R. şi I.T.P. Paşcani, întreprinderile mecanică „Nicotină“, metalurgică, de piese auto, de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, de antibiotice, de prelucrare a maselor plastice, de la liceele „Victoria“, industrial nr. 8, industrial nr. 3 (de chimie) etc. Primii pe ţară în luna martie aanului 1982, 9 tineri de la Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase se întorceau, de la Timişoara, cu un loc I obţinut la faza interjudeţeană a concursului „Cea mai bună formaţie de brutari“. Şi se gândeau că la faza pe ţară trebuie şi pot obţine tot un loc fruntaş. Şi l-au obţinut. Buna pregătire profesională, preocuparea continuă de autoperfecţionare, hărnicia şi alte calităţi i-au situat, recent, şi la Bucureşti, pe locul I. Merită toate felicitările, ei şi colectivul din care fac parte. Numele tinerilor cîştigători ai întrecerii : Valeriu Chelaru, Gh. Coteţ, Maricica Vargă Gal, Silvia Grigoraş, Eugenia Bilaus, Toader Ţapu, Adam Aniculăesei, AL Radu Feraru, Elena Popa. ’Ei au fost pregătiţi de inginera Geta Savin şi subinginera Maria Maxim. „Avest rezultat îl dedicăm zilei noastre", ne spune tinărul Al. Radu Feraru. Dealtfel, angajamentele colectivului de la I.M.P.P.F., asumate in întrecerea socialistă pe acest an, realizate şi depăşite pînă acum, confirmă hotărîrea oamenilor muncii de aici (mulţi tineri) de a se achita în mod exemplar de sarcinile ce le stau în faţă. PAUL PETRUŞCA La ora schimbului, revărsare de tinereţe şi la o întreprindere mai „veche“ a Iaşului, cum este întreprinderea de antibiotice. Foto : L. STRATULAT