Flacăra Iaşului, iunie 1982 (Anul 38, nr. 11088-11113)

1982-06-01 / nr. 11088

. FLACARA IAȘULUI . mm y...iini ifin ii­­g j mmm­m t 9 mmm 3 CRONICA LUNII MAI latre evenimentele politi­ce ale lunii mai un loc dis­tinct , ocupă Şedinţa de lucru a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, care a adoptat o­ se­rie de măsuri organizatori­ce. După cum sublinia tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU în încheierea lucrărilor, a­­ceste măsuri au în vedere îmbunătăţirea activităţii gu­vernului în soluţionarea pro­blemelor economice, întă­rirea ordinii şi răspunderii aparatului de stat privind aplicarea riguroasă a hotă­­rîrilor partidului şi legilor ţării, mai buna cuprindere a problemelor, întărirea controlului şi activităţii de coordonare a diferitelor sectoare de muncă. În acest context se înscriu, de altfel, şi lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, care au avut loc în ziua de 21 mai. Aşa cum se ştie, Marea A­­dunare Naţională a aprobat depunerea mandatului Con­siliului de Miniştri şi, pe baza propunerilor Comite­tului Central al Partidului Comunist Român şi ale Bi­roului Executiv al Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a ales Consiliul de Miniştri şi a adoptat unele modificări in componenta Consiliului de Stat. O mare însemnătate o are Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 15 mai, în ca­drul căreia au fost analiza­te unele aspecte ale acti­vităţii economice. Exami­ning Raportul privind utili­zarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din industrie, construcţii şi transporturi In trimestrul I 1982, Comi­tetul Politic Executiv a a­­preciat că, deşi Intr-o se­rie de sectoare au fost ob­ţinuţi indici superiori, pe ansamblul industriei repu­blicane se înregistrează u­­nele rămîneri în urmă. Mă­surile adoptate vizează în­cărcarea maşinilor şi utila­jelor la capacităţile optime, redistribuirea celor nefolo­site şi utilizarea cît mai ju­dicioasă a suprafeţelor pro­ductive construite , efectu­area la timp şi în bune con­diţii a reparaţiilor, asigu­rarea pieselor şi subansam­­blelor de schimb necesare reintroducerii în circuitul productiv a tuturor utila­jelor nefolosite. Analizînd situaţia protecţiei muncii in anul trecut, Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele pozitive obţi­nute ca urmare a grijii fa­ţă de om pe care o acordă partidul şi statul nostru nu au fost pe măsura efortu­rilor făcute, inregistrîndu-se încă un număr ne­justificat de accidente datorate ne­­respectării tehnologiilor de Evenimente interne , producţie, indisciplinei, ne­glijenţei şi lipsei de răs­pundere în îndeplinirea a­­tribuţiilor de serviciu etc. Tuturor celor implicaţi în problemele protecţiei mun­cii li se cere să se ocupe cu cea mai mare responsa­bilitate de elaborarea şi a­­plicarea măsurilor organiza­torice, tehnice şi tehnologice necesare, care să asigure cele mai bune condiţii de mun­că, un climat de desăvîrşi­­tă ordine şi disciplină, per­fecţionarea continuă a pre­gătirii profesionale a per­sonalului. Şi contextul evenimente­lor lunii expirate reţine a­­tenţia Consfătuirea de lu­cru de la C.C. al P.C.R., din zilele de 14—15 mai, în cadrul căreia s-a analizat. In spiritul sarcinilor izvo­­rfte din cuvîntările tovară­şului Nicolae Ceauşescu, modul în care s-a realizat planul de stat in industrie şi agricultură în primele patru luni şi felul cum se acţionează în continuare pentru îndeplinirea planu­lui pe primul semestru al anului. Au fost dezbătute pe larg probleme ce vi­zează extinderea bazei de materii prime, reducerea consumului de materii pri­me, materiale, combustibili şi energie, creşterea pro­ductivităţii muncii şi a e­­ficienţei economice, realiza­rea integrală a plănuită de Investiţii etc. Un loc impor­tant în cadrul dezbaterilor l-au ocupat problemele pri­vind realizarea planului pro­ducţiei agricole, dezvoltarea producţiei de legume şi a zootehniei, precum şi cele­lalte aspecte ale înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noastră. După cum se ştie, sarcinile reieşite din cuvîntarea rostită cu acest prilej de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU au fost dezbătute în cadrul u­­nei consfătuiri de lucru cu activul de partid din eco­nomia judeţului, prilej cu care au fost stabilite noi măsuri care să conducă la realizarea întocmai a pla­nului pe acest an. Noua întîlnire de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut-o, pe te­renurile Institutului de cer­cetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fun­­dulea, ilustrează Încă o dată preocuparea constantă a secretarului general al partidului in direcţia reali­zării unor maşini agricole multifuncţionale şi de mare randament, cerute de ac­tuala etapă de dezvoltare a agriculturii noastre, în con­formitate cu obiectivele fundamentale ale noii revo­luţii agrare. Noile observa­ţii şi indicaţii date cu a­­tîta generozitate de către secretarul general al parti­dului au fost urmărite cu deosebită atenţie de către cadrele de conducere din ministerele de resort şi specialiştii prezenţi la a­­ceastă întîlnire, care s-au angajat să facă totul pentru realizarea grabnică a unor maşini şi utilaje complexe îşi de mare productivitate necesare­­ modernizării agri­culturii, în vederea obţine­rii unor recolte tot mai bo­gate, premisă a creşterii a­­vuţiei naţionale şi a ridică­rii nivelului de trai al po­porului. A. DELEANU Dezbateri temeinic pregătite, sub semnul înaltelor exigenţe de formare a omului nou (urmare din pag. 1)­ganizaţii de partid, a U.T.C., de sindicat sau a democra­ţiei şi unităţii socialiste, de specificul locului de muncă. A rezultat un plus de inte­res din partea cursanţilor, în studiu şi la dezbateri, o mai bună frecvenţă. Legă­tura cu viaţa unităţilor a determinat o creştere a e­­fectului mobilizator al cursu­rilor, o mai mare angajare a cursanţilor în soluţionarea problemelor din unităţi. S-au evidenţiat îndeosebi cercu­rile de la I.M.M.R., I.T.P., întreprinderea integrată de ţesături subţiri tip in. I.T.R.D., din licee unde, sub îndrumarea şi cu sprijinul organelor de partid, propa­gandişti ca prof. Agripina Iancu şi Gh. Bălăiasa, Ma­ria Avătăjiţei, Aurica Băd­­ros, Ion Petreanu, Corneliu Merschi ş.a. au dovedit com­petenţă, spirit de abnegaţie. Desigur, nu peste tot — în învăţămîntul politic organi­zat de O.D.U.S., de sindica­te, U.T.C. îndeosebi, dar şi în unele organizaţii de partid — calitatea activită­ţii din cercuri a­ fost cea dorită. S-au mai semnalat restanţe, frecvenţă slabă, participare scăzută la dez­bateri şi alte neajunsuri. Iată de ce, biroul Comitetu­lui orăşenesc de partid, în cadrul măsurilor luate în vederea încheierii anului de studiu, a organizat cîteva colective de control şi în­drumare în unităţi care, în luna mai, au fost prezente în mijlocul a 27 de organi­zaţii de bază. Primele con­cluzii au fost utile şi cu pri­lejul instruirii propagandiş­tilor, ţinută în ziua de 26 mai, cînd s-a dat atenţie sporită indicaţiilor metodice pentru desfăşurarea celor două convorbiri finale, pla­nificate pentru luna iunie. De asemenea, s-a acţionat pentru parcurgerea întregii tematici, acolo unde sunt res­tanţe urmînd să fie folosite şi primele zile din iunie. O altă măsură, menită să con­tribuie la asigurarea condi­ţiilor bunei desfăşurări a convorbirilor recapitulative este cea a activizării punc­telor de documentare politi­­co-ideologică (inclusiv prin prezentarea de consultaţii, expuneri etc. de către grupul de propagandişti al Comite­tului orăşenesc de partid), şi prin asigurarea materia­lelor bibliografice, mai ales acolo unde, datorită lipsei sprijinului material din par­tea conducerilor de unităţi (I.T.R.D., întreprinderea de prelucrare a sfeclei de za­hăr, Cooperativa „Munca colectivă“ etc.), comitetele de partid n-au amenajat în­că asemenea puncte.. In continuare, biroul Co­mitetului orăşenesc de partid va urmări modul în care se aplică măsurile luate pen­tru respectarea strictă a gra­ficelor stabilite pentru ţi­nerea convorbirilor recapitu­lative, pentru buna lor pre­gătire, asigurarea unui bogat conţinut de idei şi a unui spirit mobilizator în direc­ţia înfăptuirii sarcinilor ce revin organizaţiilor de partid din oraş, tuturor oamenilor muncii păşcăneni, în lumi­na sarcinilor date de tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta Consfătuire de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din 14—15 iunie a.c. RUGBI, DIV­­A Emoţiile s-au risipit... Ultima apariţie, la Iaşi, în acest sezon, a rugbişti­­lor Politehnicii a coincis cu o victorie extrem de pre­ţioasă : 18—3 (9—3)) în faţa Rulmentului din Bîrlad, suc­ces care le asigură, indife­rent de rezultatele ultimei etape a campionatului, în continuare, un loc pe pri­ma „scenă“ rugbistică a ţă­rii. (Dar, cum de a ajuns Politehnica, de la o aspi­rantă, în toamnă, la locurile 5—6 sau chiar mai în... faţă, la o candidată de re­trogradare, cu vreo trei e­­tape mai înainte, vom arăta cu alt prilej). Jocul de duminică, cu o miză deosebită pentru ie­şeni, a fost dominat, de la un capăt la altul, de for­maţia gazdă, care, chiar dacă n-a mai reeditat evo­luţiile deosebite din parti­dele cu Griviţa Roşie sau Sportul studenţesc, a mani­festat o evidentă superio­ritate atât la nivelul înain­tării (Nemesniciuc, în spe­cial, a jucat foarte bine), cât şi al treisferturilor. în­vingătorii au menţinut jo­cul în apropierea liniei de „22“ a bîrlădenilor, specu­­lînd fiecare greşeală a a­­cestora prin Mititelu (a transformat trei lovituri de pedeapsă) şi Bălan (lovitu­ră de picior căzută). In­ plus, în final, ieşenii au realizat şi citeva frumoase „şarje“, una dintre ele fi­ind concretizată printr-o În­cercare la centru (autor : Andrei, transformarea apar­­ţinînd lui Mititelu). In ge­neral, aflat sub semnul mi­zei şi influenţat de un vint puternic, meciul nu s-a ri­dicat la un nivel deosebit, el reţinînd atenţia mai degra­bă prin angajament, prin dîrzenie. A arbitrat, corect, Gh. Voinea (Buzău), GH. VASUIU ge reuşită A lll-a ediţie a Festivalului ieşean de gimnastică pentru şoimii patriei Vinerea trecută s-a des­făşurat, în Sala sporturilor, într-un nemeritat anonimat, ediţia a IlI-a a Festivalu­lui de gimnastică pentru şoimii patriei — manifesta­re (din cite ştim) unică în ţară. Importanţa festivalu­lui nu mai trebuie sublinia­tă : ea constă nu numai în simplul fapt că, pentru a fi prezenţi aici, copiii din mai toate grădiniţele ieşene fac gimnastică, ci mai ales că — fiind in primul rind vorba de gimnastică ritmi­că modernă — creează o largă bază de selecţie pen­tru echipele mai mari, pînă la cele două, „de vîrf“, pre­gătite de prof. Constantin Radu, şi care, se ştie, re­prezintă Iaşul cu cinste, de mulţi ani, in competiţiile republicane. Ediţia ’82 a festivalului a fost o reuşită, dat fiind nivelul tehnic ridicat la care s-au prezentat micuţe­le sportive (fetele domină în acest sport!), ceea ce denotă că gimnastica „a prins“, că educatoarele s-au specializat şi ele, că părin­ţii copiilor insistă ca acest sport să fie intens practicat. Şi nu e rău ! Iată clasamentul final: gimnastică artistică — 1. Şc. gen. nr. 8 (de notat că, sub îndrumarea prof. e. Radu, fetiţele au fost pre­gătite de trei colege­ mai mari­ din echipa­ reprezen­tativa a şcolii, care este şi campioană judeţeană : Ga­briela Todireanu, Cristina Leonte şi Rodica Gavrilă). 2. Casa pionierilor şi şoi­milor patriei Iaşi ( gimnas­tică ritmică — 1. Grădiniţa cu orar prelungit nr. 3, 2. Grădiniţa cu orar prelungit nr. 27 ; gimnastică sportivă : 1. Grădiniţa cu orar pre­lungit nr. 23 ; dans tematic — 1. Grădiniţa cu orar pre­lungit nr. 15, 2. Grădiniţa cu orar prelungit nr. 41 dans clasic — 1. Şc. gen. nr. 24, 2. Grădiniţa cu orar prelungit nr. 25 ; dans mo­dern — 1. Grădiniţa nr. 19, individual — Daniela Bîrzu (Şc. gen. nr. 19), Oana Pu­rice (Grădiniţa cu orar pre­lungit nr. 23), Raluca Dră­­goi (Grădiniţa cu orar pre­lungit nr. 27). P. CONSTANTIN FOTBAL, DIV. B C.S. Botoşani—Politehnica Iaşi 3-1 (1-1) (De la trimisul nostru spe­cial) Teoretic, miza jocului nu era atit de mare , şi totuşi s-a jucat cu ambiţie şi dă­ruire, rezultînd un meci frumos, cu goluri frumoase, partida mulţumindu-i pe cei peste 8 000 de spectatori. Formaţia ieşeană, puţin obosită şi uzată la finele unui dificil an de stagiu în divizia secundă, a dorit să-şi onoreze pe măsură „fo­toliul“ de lider şi să cîşti­­ge jucînd energic pe con­traatac, cu un Cioacă ire­zistibil, care a produs de­seori panică în defensiva adversă. Şi poate şi-ar fi împlinit dezideratul, dacă nu ar fi apărut cîteva e­­rori în apărare, prompt spe­culate de gazde, care au deschis scorul, din penalti, prin Cojocaru (min. 31), în urma unui c­lient al lui A­­gachi. Golul egalizator „ca­de“ repede (min. 38), fiind „semnat“ de Cioacă (acesta, plecat din propriul teren, fructifică o bună deschide­re a lui Burdujan). După pauză, pe fondul unui echi­libru în joc, gazdele se desprind . Cojocaru mai în­scrie încă două goluri (în min. 72, din interiorul ca­reului, șutează imparabil, la vinclu, iar în min. 75, transformă o a doua lovi­tură de pedeapsă, acordată la un fault gratuit al lui Florean, în careu), contu­­rînd o victorie meritată, chiar dacă puţin exagerată ca scor. Studenţii, dintre care mai remarcăm pe Burdujan (participare activă în ambe­le faze ale jocului) şi pe Ursu, au mai ratat cîteva ocazii clare : Simionaş, în min. 34, loveşte bara după un „un-doi" cu Nemţeanu, iar Cioacă (min. 67 şi 88) are, de asemenea, două mari oca­zii. Deşi mai mult încurcat de unul dintre tuşieni, ar­bitrul FI. Popescu (Ploieşti) s-a achitat bine de sarcini, neinfluenţînd rezultatul. Gabriel Michiu Constructorul—Gloria Buzău 1-1 (0-0) De ce ne-am temut, de-aia n-am scăpat ! Adică, de a mai pierde puncte pe teren propriu , la cele „1 4“ din tur, în clasamentul adevă­rului, constructorii au mai adăugat, duminică, încă u­­nul, „consolidîndu-şi“ astfel poziţia din coada clasamen­tului. .. Partida cu Gloria Buzău era socotită ca fiind una din puţinele dificile, din re­tur, şi duminică am văzut că n-am greşit : oaspeţii au prezentat o echipă care a ştiut să se „ţină pe picioa­re“, cu jucători bine pre­gătiţi fizic, care au practi­cat un joc în viteză, şi mai ales, cu un portar (Tănase) de excepţie. Ei s-au apărat bine, au respins cu calm (uneori şi peste tribune !) fiecare minge şi au atacat periculos, astfel că golul lui Marin, din min. 50, nu a constituit o surpriză. De cealaltă parte, gazde­le au practicat un joc mai mult la întîmplare, nu prea inspirat în fazele de atac, dat fiind şi aportul scăzut al liniei de mijloc. Singu­rul şut mai periculos, din prima repriză, a fost cel al lui Sachelarie (min. 36). Go­lul egalizator avea să „cadă“ în min. 61, înscris de Ban­­dac. Ieșenii au alergat mult pentru a forţa victoria, do­­minînd finalul partidei. Cea mai mare ocazie a fost ra­tată de Mihalcea II. Aşadar, un punct preţios pierdut pe teren propriu va mai reu­şi antrenorul C. Jamaischi să refacă din terenul pier­dut ? Nu credem... CONSTANTIN SECU Invitaţie­i la o expoziţie! Mâine se va deschide, lingă Sala sporturilor, o expoziţie. Una cum nu prea s-au văzut pe la noi, motiv pentru care şi credem că cei intere­saţi o vor vizita şi... nu se vor mulţumi doar cu vizita ! Mîine, lingă Sala spor­turilor, se va deschide o expoziţie de materiale sportive realizate, prin autodotare, de către lu­­­­crătorii Administraţiei a bazelor sportive din Iaşi:­­ porţi de handbal, pa­­t­nouri de baschet, marca- t toare de terenuri, stîlpi­­ de volei şi tenis de­­ efang, module de tribu-­­ ne, aparate de forţă t etc., realizate ingenios (f stecialiştii vor descope­ri multe lucruri intere­­sante, soluţii inedite ş­.m.d.), vor sta, timp de două săptămîni, la în­­demîna celor interesaţi. 51, cunoscută fiind difi­cultatea procurării unor asemenea materiale, cre­dem că profesorii de e­­ducaţie fizică, membrii conducerilor de şcoli, de asociaţii sportive din în­treg judeţul vor şti să folosească prilejul pen­tru a şi comanda ce le tre­buie. Este intr-adevăr un prilej pentru ca —­ pornind de la o dotare mai bună — sportul de masă să urce noi cote valorice. De la tovarăşul Gică Kraus, directorul A.B.S., aflăm că este in pregă­tire şi o altă expoziţie de materiale sportive ce pot fi folosite la domi­ciliu , o altă surpriză plăcută, o altă cale spre mişcare şi spre sănăta­te. Iniţiativa A.B.S., din­colo de aspectul său strict material, de efi­cienţa ei economică, este bună, dar trebuie com­pletată de iniţiativa noastră, a beneficiarilor, căci, dacă nu solicităm materialele respective, ea rămîne fără ecoul aş­teptat. Aşadar, la acţiu­ne­a CONST. PALADUŢA Pe scurt ■ Handbal, div. B. Uni­versitatea a pierdut, pe te­ren propriu, partida cu Tractorul Braşov (scor, 19 —24). Cauzele principale — exasperantele ratări, pri­peala în fazele de finaliza­re (N. Alexandru). ■ Desfăşurată la Deva, la sfîrşitul­ săptămînii tre­cute, „Cupa Voinţa", ajun­să la a IV-a ediţie, a pro­gramat întreceri de aeromo­­delism şi rachetomodelism, la care au participat peste o sută de concurenţi. Pe echipe, la rachetomodelism, proba S . A, ieşenii au o­­cupat locul I, iar la indi­vidual, la aceeaşi probă, V. Maxim şi A. Aniţei au o­­cupat locul I şi, respectiv, locul II. La aeromodelism, pe echipe, Voinţa Iaşi s-a clasat pe locul V (C. Adu­­mitresei). ■ In finala, la fotbal, din cadrul Ministerului Indus­triei Chimice, desfăşurată la Timişoara, în cadrul competiţiei naţionale „Da­­ciada“, echipa antrenată de prof. C. Stoleru, a Liceului înd. nr. 3 (director Victoria Scarlat), a obţinut un fru­mos rezultat, clasîndu-se pe locul III. ■ la cadrul returului pri­mei etape a campionatului de calificare, echipa mascu­lină de popice de la Voinţa a întrecut formaţia din Va­ma (Suceava) cu scorul de 4 382—4136 p.d.,­­calificîn­­du-se pentru turul II. E­­chipa de fete, evoluînd la Bacău, a fost întrecută cu o diferenţă de 203 p.d. de Voinţa, din localitate, fiind eliminată din competiţie. ■ Din iniţiativa comitetu­lui comunal al U.T.C., în comuna Al. I. Cuza s-au desfăşurat ample întreceri sportive, în ultima perioadă. Astfel, pe terenul din Vo­­lintireşti, peste 60 de elevi s-au întrecut la cros. Au cîştigat M. Filip, V. Nechi­ta şi C. Macovei — la bă­ieţi, Carmen Purghel, Li­liana Iacob şi Daniela Ar­­deleanu — la fete. In con­cursul de tenis de masă, cei mai buni s-au dovedit a fi C. Corduban, C. Zaha­­ria și V. Moraru. (N. Stro­­escu).

Next