Flacăra Iaşului, iulie 1982 (Anul 38, nr. 11114-11140)

1982-07-01 / nr. 11114

înnoirea şi modernizarea producţiei — factori hotărîtori in reducerea consumului de materii prime şi materiale Interviu cu ing. AUREL ZVONARU, director tehnic al Centralei industriale a bumbacului — Iaşi ■— Se ştie că Centrala in­dustrială a bumbacului, în­fiinţată la Iaşi, are o ve­chime de 3 luni. Totuşi, cred că putem vorbi despre preocupările centralei pentru înnoirea şi modernizarea producţiei. — Anual se creează 70 de articole noi, în 300 de de­sene şi in peste 2 000 de poziţii coloristice, în spriji­nul înnoirii produselor vin si preocupările pentru mo­dernizarea tehnologiilor de fabricaţie. Ca urmare, în planul, de cercetare sînt prevăzute 34 de teme noi. In 1982, în unităţile cen­tralei noastre, peste 27 la sută din producţia marfă va fi înnoită şi modernizată. Prin modernizarea tehnolo­giilor se urmăreşte confe­rirea unor funcţii noi de portabilitate la fiecare pro­dus, care conduce, desigur, la creşterea gradului de competitivitate. Avînd în vedere că rata modernismu­lui în domeniul textilelor pe piaţa externă este de circa 4 luni, produsele noi sau modernizate ajung foar­te repede la partenerii noştri. Experienţa noastră Pe piaţa externă demon­strează că, de la o comandă la alta, se înnoiesc integral desenele şi culorile, ceea ce ne obligă la permanente preocupări şi în acest do­meniu. — Care sunt dimensiunile activităţii centralei în do­meniul exportului ? — Peste 80 la sută din producţia întreprinderilor din Centrala industrială a bumbacului este destinată exportului direct sau prin confecţii. Exportăm în pes­te 20 de ţări, din patru con­tinente. De remarcat că 70 la sută din producţia pen­tru export este rodul crea­ţiei proprii a specialiştilor din întreprinderile centralei. — Înnoirea şi moderniza­rea producţiei sînt factori hotărîtori în reducerea con­sumului de materie primă şi materiale. Ne-ar intere­sa citeva preocupări în a­­ceste direcţii. — Ne străduim să reali­zăm o simbioză între în­noirea şi modernizarea producţiei, pe de o parte, şi sarcina de reducere a consumurilor de materii prime şi materiale, în spe­cial a celor din import, pe de altă parte. Ne preocupă lărgirea gamei de coloranţi şi produşi chimici indigeni, descoperirea de noi resurse tehnologice, în primul se­mestru din 1982, numai la întreprinderea „Ţesătura“ Iaşi s-au redus consumurile specifice cu 1,5 tone la co­loranţi şi cu 50 de tone la produşi chimici, ceea ce a condus la diminuarea chel­tuielilor materiale cu 1,5 milioane lei. In continuare, corpul tehnico-ingineresc din întreprinderi acţionează e­­nergic pentru „uşurarea“ ţesăturilor. Pornim, de la faptul că, începînd din 1983, greutatea medie a ţesăturilor trebuie să fie de 135 grame/ m­p., iar în prezent, în structura sortimentelor con­tractate, în special cu par­tenerii externi, predomină ţesăturile cu o greutate me­die de 147 grame/m.p. — Ce joc ocupă, în aceas­tă acţiune, întreprinderea „Ţesătura“ Iaşi, unitate pe care este grefată Centrala industrială a bumbacului? ■— Pentru anul viitor au fost reproiectate 14 produ­se, cu ponderi mari în ac­tivitatea unităţii ieşene. Din acestea, patru au fost de­ja introduse în fabricaţie, în noua structură, ceea ce a condus, în trimestrul al II-lea, la o reducere a con­sumului de materii prime de 20 de tone, iar pentru trimestrul al III-lea se pre­­limină o economie de 98 de tone. Interviu consemnat de EUGENIU ZIDARIŢA Totul este să nu se piardă nici o clipă bună de lucru în cîmp In unităţile Consiliului unic agroindustrial Ciurea Viteză de lucru maximă se cere de la începutul secerişului . Mecanizatorii de la G.A.P. Ciurea recoltează astăzi ultimele 10 hectare de orz EE In primele rîn­­duri sînt şi combinerii din ferma de stat Galata ■ La Mogoşeşti, tocmai cei ce răspund de organi­zarea muncii nu s-au prezentat la program ■ Şi la Voineşti şi Horleşti locul fiecărui specialist, combiner trebuie să fie în cîmp ! Printre primii care au declanşat secerişul orzu­lui sunt şi lucrătorii ogoa­relor din unităţile Consi­liului unic agroindustrial Ciurea. Şi dacă n-ar fi plouat , astăzi, , această ac­ţiune ar fi fost practic în­cheiată. Spunem aceasta, deoarece, aşa cum aprecia tov. Iulian Creţu, pre­şedintele consiliului unic, raportate la numărul com­binelor, cele 1400 de hec­tare ocupate cu orz ar fi putut fi recoltate în maxi­mum patru zile, aşa cum a indicat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. „Avem un program de lucru bun, ne-a spus interlocutorul. Toţi combinerii sunt hotă­rîţi să-şi facă în mod e­­xemplar datoria, incit să nu irosească nici un bob din recolta acestui an“. Şi, se înţelege, forţele ca­re nu sunt mobilizate la seceriş corzi­ şi* întfrările de întreţinere­ a culturi­lor. In întrecerea ce se des­făşoară pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a or­zului, pe primul joc se si­tuează mecanizatorii de la C.A.P. Ciurea. Inginerul Ştefan Vişoianu, preşedin­tele cooperativei agricole de aici, ne-a precizat că secerişul orzului se desfă- DUMITRU GRINEANU (continuare în pag. a 3-a) Cantităţi sporite de furaje Crescătorii de animale de la Complexul zootehnic intercooperatist din Tri­­feşti se numără printre fruntaşi în ceea ce priveşte strîngerea şi depozitarea nutreţurilor. Astfel, pină acum, pe lingă 30 de tone de fin de lucernă, în­ part­­ul de furaje se mai află şi 1250 de tone de siloz. Medicul veterinar Constan­tin Aruştei, directorul com­plexului, ne-a precizat că această cantitate de siloz este realizată din ierburile de pe marginea digurilor, drumurilor, bălţilor şi pa­­ralelor. Din asemenea sur­se se vor mai Instoza încă 200 de tone de furaje. i-a fost cmferita^^H distincţia „Om al anului 1981^ de către un juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republi­cii Socialiste România, i-a fost înmînată, miercuri, 30 iunie, în cadrul unei solem­nităţi care a avut loc la staţiunea Neptun, înalta dis­tincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost conferită de an ju­riu al Adunării pentru In­tegrare Naţională din India (N.I.A.) — organizaţie inter­naţională pentru pacea mon­dială —, pentru serviciile aduse omenirii şi securită­ţii internaţionale, pentru faptul de a fi creat un pu­ternic curent în rîndul con­ducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de de­zastrul unei catastrofe nu­cleare. La solemnitate au parti­cipat tovarăşi din condu­cerea de partid şi de stat. Erau prezenţi membrii de­legaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din In­dia, sosiţi in România pen­(continuare in pag. a 4-a) Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU s-a reintîlnit cu fostul preşedinte al S. U. A., Richard Nixon Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reintîlnit, miercuri, in staţiunea Neptun, cu fostul preşedinte al Statelor Unite ale Ameri­ca, Richard Nixon, în cadrul unei ultime runde de con­vorbiri. S-a apreciat că întîlnirea şi convorbirile — sincere şi deschise — dintre preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, reprezintă o contribuţie de seamă la evoluţia mereu, ascendentă a ra­porturilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, serveşte cauza păcii, colaboră­rii şi înţelegerii între naţiuni. I Astăzi, la posturile noastre­­ de radio şi televiziune ? Cu prilejul vizitei de lucru în Judeţul Botoşani a­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general a­­l Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii­­ Socialiste România, astăzi va avea loc în municipiul I Botoşani o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct în jurul orei 10. Ieri, la Iaşi, a avut loc o adunare festivă consa­crată tradiţionalei sărbători a cadrelor didactice din România, „Ziua învăţătoru­lui“. Au fost prezenţi membri ai birourilor comitetelor ju­deţean şi municipal de partid, ai comitetelor exe­cutive ale consiliilor popu­lare judeţean şi municipal, alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educa­ţiei şi Invăţămîntului, mem­bri ai Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămîntu­­lui, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de masă şi ob­şteşti, ai unor întreprin­deri şi instituţii, cadre di­dactice din învăţămîntul de toate gradele, studenţi, elevi, alţi invitaţi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­ţean, preşedintele Consiliu­lui judeţean al educaţiei şi invăţămîntului, care a dat apoi citire salutului Comi­tetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean adresat slujitorilor ieşeni ai şcolii. în continuare, tovarăşa Dobriţa Ţigăran, preşedin­tele Uniunii sindicatelor din învăţămînt, ştiinţă şi la Iaşi Adunare festivă consacrată „Zilei învăţătorului“ cultură, a citit mesajul a­­dresat de Ministerul Edu­caţiei şi învăţământului şi Uniunea sindicatelor pe ra­mură. A urmat un emoţionant moment pionieresc, cu care prilej, în numele purtători­lor cravatelor roşii cu tri­color, pioniera Caria Tom­­pea, de la Şcoala generală nr. 7 Iaşi, a adus vibrante cuvinte de recunoştinţă ce­lor care-i călăuzesc spre cunoaştere, pentru a deve­ni cetăţeni multilateral pre­gătiţi ai României socialis­te. Raportul privitor la re­zultatele obţinute de per­sonalul didactic din jude­ţul Iaşi în anul şcolar 1981 — 1982, în lumina hotărâri­­lor Congresului al XII-lea al partidului şi ale Congre­sului educaţiei şi învăţă­mântului, a fost prezentat de prof. Domnica Murgoci, inspector general al Inspec­toratului şcolar judeţean. In continuare, au luat cu­vântul prof. univ. dr. ing. Mihai Gafiţanu, preşedinte­le Consiliului rectorilor din Centrul universitar Iaşi, rectorul Institutului Poli­tehnic, prof. Rodica Luca, directoarea Liceului „D. Cantemir“, învăţătoarea Ma­(continuare în pag. a 3-a) —­ Aspect din­ sală în timpul adunării festive Iluminatul economic Electricienii din sec­ţia filatură pieptănată a întreprinderii „Ţesă­­tura“ ne arată, cu justi­ficată mîndrie, o lucra­re simplă, dar care le-a dat multă bătaie de cap — coborîrea ilumi­natului la distanţa op­timă deasupra maşini­lor. Scopul: reducerea consumului de energie fără a înrăutăţi cu ni­mic condiţiile de mun­că. Numărăm, calculăm şi observăm că pe o linie unde erau plasate şapte lămpi cu cite două tuburi a 40 w fie­care, sunt acum 4 lămpi cu numai un tub de a­­ceeaşi capacitate. Deci, acolo unde ardeau tu­buri totalizînd o putere H. PETRESCU (continuare în pag. a 3-a) ^ — R

Next