Flacăra Iaşului, iulie 1982 (Anul 38, nr. 11114-11140)
1982-07-01 / nr. 11114
înnoirea şi modernizarea producţiei — factori hotărîtori in reducerea consumului de materii prime şi materiale Interviu cu ing. AUREL ZVONARU, director tehnic al Centralei industriale a bumbacului — Iaşi ■— Se ştie că Centrala industrială a bumbacului, înfiinţată la Iaşi, are o vechime de 3 luni. Totuşi, cred că putem vorbi despre preocupările centralei pentru înnoirea şi modernizarea producţiei. — Anual se creează 70 de articole noi, în 300 de desene şi in peste 2 000 de poziţii coloristice, în sprijinul înnoirii produselor vin si preocupările pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie. Ca urmare, în planul, de cercetare sînt prevăzute 34 de teme noi. In 1982, în unităţile centralei noastre, peste 27 la sută din producţia marfă va fi înnoită şi modernizată. Prin modernizarea tehnologiilor se urmăreşte conferirea unor funcţii noi de portabilitate la fiecare produs, care conduce, desigur, la creşterea gradului de competitivitate. Avînd în vedere că rata modernismului în domeniul textilelor pe piaţa externă este de circa 4 luni, produsele noi sau modernizate ajung foarte repede la partenerii noştri. Experienţa noastră Pe piaţa externă demonstrează că, de la o comandă la alta, se înnoiesc integral desenele şi culorile, ceea ce ne obligă la permanente preocupări şi în acest domeniu. — Care sunt dimensiunile activităţii centralei în domeniul exportului ? — Peste 80 la sută din producţia întreprinderilor din Centrala industrială a bumbacului este destinată exportului direct sau prin confecţii. Exportăm în peste 20 de ţări, din patru continente. De remarcat că 70 la sută din producţia pentru export este rodul creaţiei proprii a specialiştilor din întreprinderile centralei. — Înnoirea şi modernizarea producţiei sînt factori hotărîtori în reducerea consumului de materie primă şi materiale. Ne-ar interesa citeva preocupări în aceste direcţii. — Ne străduim să realizăm o simbioză între înnoirea şi modernizarea producţiei, pe de o parte, şi sarcina de reducere a consumurilor de materii prime şi materiale, în special a celor din import, pe de altă parte. Ne preocupă lărgirea gamei de coloranţi şi produşi chimici indigeni, descoperirea de noi resurse tehnologice, în primul semestru din 1982, numai la întreprinderea „Ţesătura“ Iaşi s-au redus consumurile specifice cu 1,5 tone la coloranţi şi cu 50 de tone la produşi chimici, ceea ce a condus la diminuarea cheltuielilor materiale cu 1,5 milioane lei. In continuare, corpul tehnico-ingineresc din întreprinderi acţionează energic pentru „uşurarea“ ţesăturilor. Pornim, de la faptul că, începînd din 1983, greutatea medie a ţesăturilor trebuie să fie de 135 grame/ mp., iar în prezent, în structura sortimentelor contractate, în special cu partenerii externi, predomină ţesăturile cu o greutate medie de 147 grame/m.p. — Ce joc ocupă, în această acţiune, întreprinderea „Ţesătura“ Iaşi, unitate pe care este grefată Centrala industrială a bumbacului? ■— Pentru anul viitor au fost reproiectate 14 produse, cu ponderi mari în activitatea unităţii ieşene. Din acestea, patru au fost deja introduse în fabricaţie, în noua structură, ceea ce a condus, în trimestrul al II-lea, la o reducere a consumului de materii prime de 20 de tone, iar pentru trimestrul al III-lea se prelimină o economie de 98 de tone. Interviu consemnat de EUGENIU ZIDARIŢA Totul este să nu se piardă nici o clipă bună de lucru în cîmp In unităţile Consiliului unic agroindustrial Ciurea Viteză de lucru maximă se cere de la începutul secerişului . Mecanizatorii de la G.A.P. Ciurea recoltează astăzi ultimele 10 hectare de orz EE In primele rînduri sînt şi combinerii din ferma de stat Galata ■ La Mogoşeşti, tocmai cei ce răspund de organizarea muncii nu s-au prezentat la program ■ Şi la Voineşti şi Horleşti locul fiecărui specialist, combiner trebuie să fie în cîmp ! Printre primii care au declanşat secerişul orzului sunt şi lucrătorii ogoarelor din unităţile Consiliului unic agroindustrial Ciurea. Şi dacă n-ar fi plouat , astăzi, , această acţiune ar fi fost practic încheiată. Spunem aceasta, deoarece, aşa cum aprecia tov. Iulian Creţu, preşedintele consiliului unic, raportate la numărul combinelor, cele 1400 de hectare ocupate cu orz ar fi putut fi recoltate în maximum patru zile, aşa cum a indicat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. „Avem un program de lucru bun, ne-a spus interlocutorul. Toţi combinerii sunt hotărîţi să-şi facă în mod exemplar datoria, incit să nu irosească nici un bob din recolta acestui an“. Şi, se înţelege, forţele care nu sunt mobilizate la seceriş corzi şi* întfrările de întreţinere a culturilor. In întrecerea ce se desfăşoară pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a orzului, pe primul joc se situează mecanizatorii de la C.A.P. Ciurea. Inginerul Ştefan Vişoianu, preşedintele cooperativei agricole de aici, ne-a precizat că secerişul orzului se desfă- DUMITRU GRINEANU (continuare în pag. a 3-a) Cantităţi sporite de furaje Crescătorii de animale de la Complexul zootehnic intercooperatist din Trifeşti se numără printre fruntaşi în ceea ce priveşte strîngerea şi depozitarea nutreţurilor. Astfel, pină acum, pe lingă 30 de tone de fin de lucernă, în partul de furaje se mai află şi 1250 de tone de siloz. Medicul veterinar Constantin Aruştei, directorul complexului, ne-a precizat că această cantitate de siloz este realizată din ierburile de pe marginea digurilor, drumurilor, bălţilor şi paralelor. Din asemenea surse se vor mai Instoza încă 200 de tone de furaje. i-a fost cmferita^^H distincţia „Om al anului 1981^ de către un juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmînată, miercuri, 30 iunie, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc la staţiunea Neptun, înalta distincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost conferită de an juriu al Adunării pentru Integrare Naţională din India (N.I.A.) — organizaţie internaţională pentru pacea mondială —, pentru serviciile aduse omenirii şi securităţii internaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîndul conducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de dezastrul unei catastrofe nucleare. La solemnitate au participat tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Erau prezenţi membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, sosiţi in România pen(continuare in pag. a 4-a) Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU s-a reintîlnit cu fostul preşedinte al S. U. A., Richard Nixon Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reintîlnit, miercuri, in staţiunea Neptun, cu fostul preşedinte al Statelor Unite ale America, Richard Nixon, în cadrul unei ultime runde de convorbiri. S-a apreciat că întîlnirea şi convorbirile — sincere şi deschise — dintre preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, reprezintă o contribuţie de seamă la evoluţia mereu, ascendentă a raporturilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, serveşte cauza păcii, colaborării şi înţelegerii între naţiuni. I Astăzi, la posturile noastre de radio şi televiziune ? Cu prilejul vizitei de lucru în Judeţul Botoşani a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, astăzi va avea loc în municipiul I Botoşani o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct în jurul orei 10. Ieri, la Iaşi, a avut loc o adunare festivă consacrată tradiţionalei sărbători a cadrelor didactice din România, „Ziua învăţătorului“. Au fost prezenţi membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, membri ai Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămîntului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unor întreprinderi şi instituţii, cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, studenţi, elevi, alţi invitaţi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Alecu Floareş, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al educaţiei şi invăţămîntului, care a dat apoi citire salutului Comitetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean adresat slujitorilor ieşeni ai şcolii. în continuare, tovarăşa Dobriţa Ţigăran, preşedintele Uniunii sindicatelor din învăţămînt, ştiinţă şi la Iaşi Adunare festivă consacrată „Zilei învăţătorului“ cultură, a citit mesajul adresat de Ministerul Educaţiei şi învăţământului şi Uniunea sindicatelor pe ramură. A urmat un emoţionant moment pionieresc, cu care prilej, în numele purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor, pioniera Caria Tompea, de la Şcoala generală nr. 7 Iaşi, a adus vibrante cuvinte de recunoştinţă celor care-i călăuzesc spre cunoaştere, pentru a deveni cetăţeni multilateral pregătiţi ai României socialiste. Raportul privitor la rezultatele obţinute de personalul didactic din judeţul Iaşi în anul şcolar 1981 — 1982, în lumina hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei şi învăţământului, a fost prezentat de prof. Domnica Murgoci, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. In continuare, au luat cuvântul prof. univ. dr. ing. Mihai Gafiţanu, preşedintele Consiliului rectorilor din Centrul universitar Iaşi, rectorul Institutului Politehnic, prof. Rodica Luca, directoarea Liceului „D. Cantemir“, învăţătoarea Ma(continuare în pag. a 3-a) — Aspect din sală în timpul adunării festive Iluminatul economic Electricienii din secţia filatură pieptănată a întreprinderii „Ţesătura“ ne arată, cu justificată mîndrie, o lucrare simplă, dar care le-a dat multă bătaie de cap — coborîrea iluminatului la distanţa optimă deasupra maşinilor. Scopul: reducerea consumului de energie fără a înrăutăţi cu nimic condiţiile de muncă. Numărăm, calculăm şi observăm că pe o linie unde erau plasate şapte lămpi cu cite două tuburi a 40 w fiecare, sunt acum 4 lămpi cu numai un tub de aceeaşi capacitate. Deci, acolo unde ardeau tuburi totalizînd o putere H. PETRESCU (continuare în pag. a 3-a) ^ — R