Flacăra Iaşului, august 1982 (Anul 38, nr. 11141-11165)

1982-08-01 / nr. 11141

în întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale Adaptarea la nou — un test promovat cu notă maximă Au trecut numai patru ani de cînd, la întreprinde­rea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii, a in­trat în funcţiune turnătoria de fontă. Noua secţie apă­rea după ce, din anul 1970 încoace, unitatea şi-a sporit continuu zestrea tehnică, ceea ce a permis colecti­vului de aici să realizeze o producţie marfă de 14 ori mai mare în acest an, în comparaţie cu anul intrării sale în funcţiune. „In 12 ani, de cînd ne-am mutat aici, din nişte barăci impro­vizate, îşi aminteşte econo­mistul Valentin Chirilă, şeful biroului plan-dezvoltare, u­­nul dintre „veteranii“ între­prinderii, unitatea noastră a devenit o firmă de pres­tigiu, aşa cum politica de indus­trializare, promo­vată de partid în cei 17 ani de la Con­gresul al IX-lea al P.C.R., a ridicat întreaga e­­conomie românească la cote nicicînd visate pînă acum“. O marcă de prestigiu, dintr-o modestă secţie de reparaţii. Un lucru obişnuit azi, pe întregul teritoriu al judeţului, al ţării. Cele opt tipuri de corpuri de măci­nat, necesitînd tot atîtea tehnologii de lucru, sînt a­­cum solicitate nu numai în ţară, ci şi în Dubay, Liban, Irak. Coeficientul de scoa­tere la bilele cu diametrul de 30 mm, de pildă, a fost îmbunătăţit cu 100 kg la tona de metal, întrecînd ce­le mai optimiste calcule a­­le proiectanţilor. Şeful de echipă Radu Nănescu şi muncitorii Gh. Rusu, Gh. Savin şi I. Timofte, sub­­inginerul Aurel Constantin şi alţi specialişti nu au în­cetat căutările pentru îm­bunătăţirea, în continuare, a calităţii produselor rea­lizate în turnătorie. In acelaşi spirit, al rea­lizării unor economii tot mai însemnate de metal, de alte materiale, formaţia maistrului Dan Cristu şi, în cadrul ei, echipele conduse de V. Savin, Ion Ursu şi Nicolae Vizitiu au reuşit să contribuie la cel mai recent bilanţ al unităţii cu o economie de metal esti­­mată la 150 de tone numai în primul semestru. Cum a­­nume, ne relatează un tînăr şi întreprinzător specialist, ing. Mihai Anghelache, şe­­ful secţiei de lăcătuşerie-mon­­taj. „In primul rînd, prin fe­lul cum au înţeles oamenii din acest sector să se adap­teze nu numai unui ritm mai alert de lucru, dar, mai ales, la desele schimbări şi înnoiri ale produselor noas­tre, ne relata interlocutorul. Astfel, de la utilaje desti­nate, în principal, industri­ei prelucrării lemnului, con­siderate „tradiţionale“, am trecut şi la altele, aşa cum este instalaţia pentru extracţia esenţei de cetină, adaptabilă şi la alte tehnologii de extracţie. Ne-am diversificat, în acelaşi timp, producţia de ferăstraie, a­­jungînd cu miniaturizarea lor pînă la dimensiunile li­nei maşini de cusut“. Intr­­adevăr, un asemenea utilaj, pregătit pentru livrare în mai multe ţări ale lumii, între care Egipt, India, Franţa, Iugoslavia, micul ferăstrău F.P.­4 a devenit „vedeta“ de ultimă oră a secţiei. Conceput multifunc­ţional, el poate fi utilizat nu numai pentru tăierea lemnului, ci şi pentru sec­ţionarea maselor plastice, a cauciucului, ba chiar şi pentru tranşarea cărnii, pu­ţind fi folosit cu succes în gospodării individuale sau în unităţi meşteşugăreşti. Obişnuiţi cu succesele, pe care le-au meritat Pe de­plin, muncitorii şi specia­liştii de la I.U.P.S.R. au ştiut să lupte însă­­­şi cu greutăţile, apărute uneori. Iar dacă au reuşit aceasta, este pentru că sentimentul lor de producători, de pro­prietari şi beneficiari ai bu­nurilor încredinţate le-a fost întotdeauna îndemn. MARIA CIOBOTARU La I.U.P.S.R. l. La întreprinderea de mătase „Victoria“ Reducerea efortului valutar ţesut, folosind plăci cu cir­-—­­ cuite imprimate de fabri­caţie indigenă, în locul celor care se aduceau pînă acum din import. La rîndul său, maistrul Petru Chirilă, din aceeaşi secţie, a reali­zat un bloc de programa­tor, de concepţie proprie, necesar pentru schema de automatizare a maşinii de uscat­ termofixat, subansam­­blu care, de asemenea, se importa. Cele două creaţii tehnice ale specialiştilor de la „Victoria“ vor contribui la o importantă economie anuală de valută. Preocupaţi de reducerea efortului valutar al ţării, prin asimilarea, cu forţe proprii, a unor piese şi subansamble ale utilajelor din dotare, specialiştii de la întreprinderea de măta­se „Victoria“ Iaşi au obţi­nut în acest sens realizări notabile. Astfel, subing. Gh. Harhas, şeful secţiei me­­cano-energetice a unităţii, a conceput şi realizat un bloc de comandă pentru încărca­rea canetelor, necesar func­ţionării unor războaie de m­u ■ ■ Imagine din strada 30 Decembrie din Iași Foto : P. Todică In toate sectoarele agriculturii ieșene Operativitate maximă la executarea lucrărilor de sezon, grijă deosebită pentru calitatea acestora ! Tot mai multe unități cu recolta de grîu­ la adăpost Bătălia pentru strîngerea griului este în faza finală. Dovadă că tot mai multe unităţi raportează termi­narea acestei lucrări. Ieri şi-au înscris numele în rîndurile fruntaşilor din campania de vară şi me­canizatorii şi cooperatorii din Leţcani, Băiceni, Cos­­teşti, Ciurea, Horleşti, Mo­­goşeşti, Oţeleni, Prisăcani, Erbiceni, Probota, Trifeşti, Vînători (comuna Popri­­cani), Totoiești, Drăguşeni, Mironeasa. Se seceră ultimele supra­fețe, în marea majoritate a cooperativelor agricole. Şi după seceriş, întrecerea de pe ogoarele Leţcanilor este la fel de animată ■ Recoltatul a fost încheiat pe întreaga suprafaţă de 600 de hectare ■ Livrările la fondul de stat, îndeplinite la nivelul planificat ■ Peste 5 000 de tone de îngrăşăminte naturale transportate pe tarlale şi acţiunea continuă ■ Cu hotărîrea de a termina repede şi de calitate şi arăturile Vineri seara, combineri! de la C.A.P. Leţcani au terminat secerişul. Recol­ta de grîu de pe cele 600 de hectare a fost pusă la adăpost de capriciile vre­mii. îi felicităm şi noi pentru eforturile depuse, pentru grija purtată pîinii acestui an şi fruntaşilor le inserăm şi numele în coloanele ziarului. Ei sunt V. Mihai, Al. Roman, V. Enache, Gh. Răileanu. Ieri, conducătorii auto Gh. Lăzăreac, D. Tănase, Pa­vel Postolache, Gh. Dami­an făceau ultimele trans­porturi spre baza de re­cepţie pentru a se finali­za şi livrările la fondul de stat, la nivelul planifi­cat. Acum, toate forţele au fost îndreptate la gră­birea celorlalte lucrări de sezon. In timpul în care se recolta griul, coopera­torii, cu sprijinul secţiei de mecanizare, au muncit cu nădejde la eliberarea miriştilor. S-a lucrat cu patru baletiere, cu o ma­şină de adunat şi căpitat şi cu 32 de atelaje. O tre­ime din cele 450 de hec­tare de mirişte eliberată s-a realizat cu mijloacele C.A.P. De multă hărnicie au dat şi dau dovadă şi în prezent la căratul pa­ielor ţăranii cooperatori GN­. STEJARU (continuare în pag. a 3-a) TOT FINUL TREBUIE CARAT GRABNIC IN PARCUL DE FURAJE! ■ După o săptămînă-record, nu trebuia să mai fi rămas căpiţe pe cîmp ■ Unii, şi nu puţini la număr, mai au şi de cosit ■ E bine să se reţină că vremea se anunţă, în continuare, ploioasă n-a fost deloc bogată in realizări la acest capitol. Plutonul restanţierilor la cositul fîneţelor naturale este încă numeros, cu toate că această lucrare trebu­ia să fi fost terminată de mult. O astfel de situa­ţie există la A.E.I. Mirceşti, Al. I. Cuza, la C.A.P. Mogoşeşti-Siret, He­­leşteni, Butea, unde cositul se desfăşoară foarte ane­voios. Cit despre coopera­torii din Mirosloveşti, pî­nă vineri seara ei nu de­clanşaseră această acţiune cu toate că au fost criti­caţi şi în coloanele ziaru­lui nostru. Conducerea u­­nităţii se menţine pe po­ziţia de a recolta finul mai tîrziu, poziţie cu care, din cite cunoaştem, conducerea consiliului unic nu este de acord. Poate că de da­ta aceasta cei din Miroslo­veşti vor înţelege că şi fînul trebuie cosit la timpul potrivit. Şi nu nu­mai cosit, ci şi transpor­(continuare în pag. a 3-a) Scriem din nou despre recoltarea şi depozitarea furajelor pentru că săptă­­mîna pe care o încheiem ■Ilii I Autori anonimi?) Edilii, proiectanţii, constructorii se strădu­iesc să realizeze, în condiţiile revoluţiei şti­inţifice şi tehnice con­temporane, construcţii durabile, cu o înaltă siguranţă în exploatare şi o bună funcţionali­tate, precum şi îmbu­nătăţirea permanentă a calităţii acestora, în strictă concordanţă cu nevoile generale ale dezvoltării societăţii AL. ATANASE ( Un aspect cotidian de muncă de la Întreprinderea metalurgică din Iaşi Foto : S. LEONIC­ontinuare în pag. a 3-a) .

Next