Flacăra Iaşului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 11166-11191)
1982-09-01 / nr. 11166
A PAGINA All-A Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Braşov (urmare din pag. 1) Ultimul obiectiv al viaţei de lucru a fost întreprinderea „Rulmentul“. Oamenii muncii de aici , români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , au făcut o primire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, exprimindu-şi bucuria de a-i avea oaspeţi în întreprinderea lor. Prin intermediul unor ilustrative grafice, este înfăţişată dinamica producţiei de rulmenţi realizaţi de întreprinderea braşoveană, volumul exportului, evoluţia productivităţii muncii, realizările obţinute pe linia reducerii consumurilor de metal, energie şi combustibili. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva secţii de producţie. Sunt vizitate Fabrica de bile şi secţia de rulmenţi speciali. Felicitînd colectivul întreprinderii pentru rezultatele obţinute, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze în continuare pentru înfăptuirea în bune condiţii a prevederilor de plan pe anul în curs, creşterea şi diversificarea producţiei de rulmenţi speciali necesari economiei noastre naţionale. Mulţumind pentru aprecierile făcute, gazdele l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că oamenii muncii de la întreprinderea de rulmenţi Braşov vor acţiona cu toată hotărîrea pentru transpunerea în viaţă a indicaţiilor primite cu prilejul vizitei pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan ce le revin pe acest an, pe întregul cincinal. Marea adunare populară din municipiul Braşov Vizita de lucru întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe meleagurile braşovene, s-a încheiat, marţi, printr-o impresionantă adunare populară, care a avut loc pe stadionul „Tractorul“ din Braşov. Zeci de mii de oameni ai muncii din oraşul de la poalele Timpei şi din localităţile învecinate — muncitori, tehnicieni şi ingineri, ţărani cooperatori, intelectuali, elevi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au fost prezenţi la această mare adunare populară. Pe stadion domneşte o atmosferă sărbătorească, caracteristică întîlnirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii. La sosirea pe stadion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi cu sentimente de adîncă bucurie de miile de oameni ai muncii braşoveni, care au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general. S-a dat glas bucuriei tuturor locuitorilor acestor meleaguri de a-l avea în mijlocul lor pe secretarul general al partidului, dragostei şi preţuirii de care se bucură conducătorul partidului şi statului nostru în rîndul întregului popor, pentru tot ceea ce a făcut şi face pentru propăşirea, bunăstarea şi fericirea întregii noastre naţiuni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilorde dragoste şi trstistinţă ale braşovenilor. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Dumitrache, primul secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov al P CJEJ. In continuare au luat cuvîntul Vasile Sechel, director general al Centralei industriale de tractoare Braşov, Ioan Ciocan, secretar al comitetului de partid al Combinatului chimic din oraşul Victoria, preşedintele consiliului oamenilor muncii. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid, exprimînd dorinţa participanţilor la adunare, a tuturor locuitorilor Braşovului, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvîntul. Primit cu vii şi îndelungi aplauze, cu puternice urale şi ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit interes, cu deplină aprobare de toţi participanţii la adunare, fiind subliniată în repetate rînduri de îndelungi aplauze, urale şi ovaţii ; s-a scandat cu înflăcărare „Ceauşescu — P.Cit. !“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu — pace!“. In încheierea adunării, făcîndu-se ecoul sentimentelor şi gîndurilor comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov, a luat cuvîntul primul secretar al Comitetului judeţean de partid.„ Adunarea s-a încheiat în aceeaşi atmosferă vibrantă, însufleţită de înălţător patriotism, cei prezenţi reafirmîndu-şi hotărîrea de nestrămutat de a da viaţă îndemnurilor şi orientărilor formulate de secretarul general al partidului, de a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea marilor sarcini ce revin judeţului din mobilizatoarele obiective înscrise în amplul program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La plecare, zecile de mii de participanţi la marea adunare populară aclamă din nou cu însufleţire, ovaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru continua înflorire a patriei noastre socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat apoi spre Predeal. Pe întregul traseu ce a străbătut, cîteva din arterele principale ale Braşovului, străjuit de moderne construcţii ridicate în ultimii ani, numeroşi locuitori ai oraşului şi-au manifestat cu deosebită căldură dragostea şi stima faţă de secretarul general al partidului, recunoştinţa faţă de grija sa statornică pentru dezvoltarea necontenită a judeţului lor, ca dealtfel, a tuturor zonelor ţării, pentru ridicarea permanentă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. Imagine din depozitul de cherestea al Secţiei de Industrializare a lemnului Ciurea (I.F.E.T. Iaşi). Se observă grija cu care s-a procedat la stivuirea cherestelei. . ... ------------— .....—x .»■.«yjwi.M' iw FLACĂRA 1 IJLVSUTUMilKSuit Rt Cercetarea ştiinţifică, factor dinamizator al progresului tehnico-economic In cadrul Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din 12 iunie 1982, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, subliniind marile progrese înregistrate de cercetarea ştiinţifică românească în anii puterii populare, arăta că „va trebui să asigurăm creşterea mai puternică a ştiinţei ca factor dinamizator al progresului economico-social, dezvoltarea mai puternică a bazei energetice şi de materii prime proprii, a agriculturii — ca sectoare hotărîtoare pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism“. Pornind de aici, am adresat cîteva întrebări unor specialişti din institutele de invăţămînt şi cercetare. — Cum s-a dezvoltat cercetarea ştiinţifică în institutul dv. în ultimii ani ? Ce noutăţi au intervenit în concepţie, în organizare, în baza materială . Care sunt perspectivele în lumina sarcinilor stabilite prin recentele documente de partid ? — Dr. NICOLAE REZLESGU, director al Centrului de fizică tehnică: Creaţie a regimului nostru, această unitate a apărut spre a răspunde necesităţilor impuse de marea dezvoltare pe care au cunoscut-o, în anii socialismului, cercetările în domeniul fizicii aplicate. La Iaşi există o frumoasă tradiţie în domeniul magnetismului, o cunoscută şcoală creată de savantul de renume mondial, Ştefan Procopiu, tradiţii pe care le-au preluat cercetătorii noştri punînd un accent deosebit pe aplicaţiile practice în economia naţională a fenomenelor magnetice. Ca rezultat al cercetărilor, livrăm unor întreprinderi beneficiare din ţară bimetale, permalloy, aliaje invar şi covar, detectoare de metale, magnetometre, instalaţii de ultrasunete etc. O privire retrospectivă ne permite să evaluăm drumul parcurs de la nucleul de 20 de cadre cîte erau la început, în 1951, la 160 cite avem astăzi, fiind unitatea cea mai puternică cu profil de magnetism din ţară. Lucrăm, începînd din 1981, prin grija partidului şi statului nostru, într-o clădire modernă şi spaţioasă construită anume spre a ne crea condiţii optime de cercetare, avînd satisfacţia că unele din produsele noastre, cum ar fi o instalaţie de prelucrare cu ultrasunete, un magnetometru digital şi altele, au fost premiate la Festivalul naţional „Cîntarea României“, iar a Interviul nostru proximativ 40 la sută din bugetul de venituri şi cheltuieli rezultă din activitatea de microproducţie. E de ajuns să spunem că, dacă la inceput rezultau din încasările din contracte doar 400 000 de lei, astăzi planul de încasări trece de 16 milioane, strădania continuă fiind şi realizarea unei calităţi superioare, în aşa fel încît produsele rezultate din cercetare să fie şi mai departe competitive pe plan mondial, înlocuind, totodată, pe cele din import şi contribuind In mare măsură la diminuarea efortului valutar al ţării. — Conf. univ. dr. CONSTANTIN VASILICA, decanul Facultăţii de agronomie de la Institutul agronomic. Ca şi alte institute de învăţămînt superior şi al nostru a cunoscut o dezvoltare fără precedent, îmbogăţindu-se de la o singură facultate, cît avea în 1948, la 3 facultăţi (agronomie, horticultură, zootehnie şi medicină veterinară) cu clădiri proprii, construite special şi prevăzute cu amfiteatre şi laboratoare modern utilate, cărora li se adaugă ferme bine înzestrate pentru efectuarea cercetărilor în condiţii optime nu numai îni laboratoare, ci şi în cîmp. Dispunînd de asemenea mijloace, nu este de mirare că s-au obţinut şi rezultate valoroase, mai ales în ultimii zece ani, întregul plan tematic de cercetare fiind elaborat în lumina concepţiei magistrale a tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. O noutate faţă de trecut este antrenarea tuturor cadrelor didactice şi a unui însemnat număr de studenţi în activitatea de cercetare, cu realizări remarcabile în aplicarea de procedee noi pentru eliminarea umidităţii excesive a solului la Baia Şasea, obţinerea de linii valoroase la fasole, linte etc., stabilirea — în condiţiile din centrul Moldovei — a desimii optime pentru hibrizii timpurii de porumb, precizarea unor metode de combatere pe cale chimică a unor boli la floarea-soarelui, realizarea de agregate complexe care reduc simţitor consumul de energie, elaborarea unei tehnologii privind creşterea păsărilor, prepararea şi omologarea unor medicamente ce duc la reducerea importurilor şi altele. In lumina recentelor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind cercetarea în agricultură* sarcinile ce ne revin In perspectiva imediată sunt concretizate In introducerea şi generalizarea în practici unităţilor din zonă a rezul tatelor obţinute în institut. In acest scop îndrumăm 8 unităţi agricole, străduindu- ne să le transformăm lim staţiuni-pilot pentru cercetarea ştiinţifică din zonă. ELENA PIETRARU Pregătiri pentru noul an de învăţămînt Practic, viaţa universitară n-a cunoscut vacanţă după încheierea anului de învăţămînt 1981—1982. După examenele studenţeşti a urmat concurs de admitere în învăţămîntul superior , de astăzi — un nou concurs de admitere, precum şi examene de diplomă în învăţămîntul economic, medical şi agronomic. Universitatea şi Politehnica găzduiesc şi o serie de cursuri de perfecţionare a unor cadre didactice care predau la treapta I de liceu din mediul rural etc. In paralel se apropie de finalizare o intensă activitate de pregătire a noului an de învăţămînt, pentru ca studenţii şi cadrele didactice universitare să aibă create cele mai bune condiţii de activitate. La Institutul politehnic „Gh. Asachi“ s-au finalizat ori sunt în curs de finalizare importante investiţii menite să contribuie la perfecţionarea procesului de învăţămînt. Despre unele dintre acestea, spaţiile destinate Facultăţii de construcţii, am scris în ziarul nostru. Proiectul clădirii a fost realizat de către cadrele didactice şi studenţii facultăţii care, de altfel, au muncit şi la ridicarea construcţiei. Insă nu numai acestea sunt spaţii noi. Pe platforma institutului apar alte şi alte unităţi de integrare a învăţămîntului cu cercetarea, proiectarea şi producţia. Este vorba despre cele de la facultăţile de electrotehnică, hidrotehnică şi mecanică ş.a. In aceste unităţi cu funcţii polivalente, studenţii vor putea să-şi însuşească cunoştinţe inginereşti, să desfăşoare activitate de cercetare şi proiectare şi să contribuie la producţia unor bunuri materiale rezultate din cercetarea proprie. Vom prezenta separat aceste noi obiective de învăţămînt din cadrul Institutului politehnic. La Universitatea „Al. I. Cuza“, anul acesta nu sunt investiţii noi. In schimb, celor existente li s-a făcut „toaleta“, astfel incit deschiderea anului de învăţămînt să găsească totul în ordine. Am fost informaţi că lucrările de renovare, curăţenia s-au încheiat la toate cele opt cămine studenţeşti, care au o capacitate de peste 3 500 de locuri, ca şi la cele două cantine cu o capacitate corespunzătoare necesităţilor. In aceste zile, se lucrează la înfrumuseţarea interioarelor, îmbogăţirea propagandei vizuale ş.a. Harnice, administraţiile cantinelor au şi însilozat importante cantităţi de cartofi, rădăcinoase şi alte produse agroalimentare. In cadrul Institutului agronomic „Ion Ionescu de la Brad", a fost terminată construcţia complexului social-studenţesc de la ferma Ezăreni al Facultăţii de agronomie, încheindu-se ast,fel acţiunea de creare a bazei materiale necesare integrării procesului instructiv- educativ cu activitatea productivă la această facultate.Complexul cuprinde un cămin studenţesc cu 200 de locuri şi o cantină cu aceeaşi capacitate. Merită reliefat faptul că o contribuţie importantă la ridicarea acestui complex au adus-o studenţii institutului. SILVIU COSTINESCU Un colţ din hala de cultăţii de mecanică maşini-unelte şi scule apa«