Flacăra Iaşului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 11166-11191)

1982-09-01 / nr. 11166

A PAGINA A­ll-A Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Braşov (urmare din pag. 1) Ultimul obiectiv al vi­aţei de lucru a fost în­treprinderea „Rulmentul“. Oamenii muncii de aici , români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionali­tăţi , au făcut o primire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovară­şei Elena Ceauşescu, ex­­primindu-şi bucuria de a-i avea oaspeţi în întreprin­derea lor. Prin intermediul unor i­­lustrative grafice, este în­făţişată dinamica produc­ţiei de rulmenţi realizaţi de întreprinderea braşo­veană, volumul exportului, evoluţia productivităţii muncii, realizările obţinu­te pe linia reducerii con­sumurilor de metal, ener­gie şi combustibili. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze cîteva secţii de producţie. Sunt vizitate Fabrica de bile şi secţia de rulmenţi speciali. Felicitînd colectivul în­treprinderii pentru rezul­tatele obţinute, secretarul general al partidului a ce­rut să se acţioneze în con­tinuare pentru înfăptuirea în bune condiţii a preve­derilor de plan pe anul în curs, creşterea şi diversi­ficarea producţiei de rul­menţi speciali necesari e­­conomiei noastre naţiona­le. Mulţumind pentru apre­cierile făcute, gazdele l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că oa­menii muncii de la între­prinderea de rulmenţi Braşov vor acţiona cu toa­tă hotărîrea pentru trans­punerea în viaţă a indica­ţiilor primite cu prilejul vizitei pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan ce le revin pe acest an, pe întregul cincinal. Marea adunare populară din municipiul Braşov Vizita de lucru întreprin­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe meleagurile braşovene, s-a încheiat, marţi, printr-o impresio­nantă adunare populară, care a avut loc pe sta­dionul „Tractorul“ din Braşov. Zeci de mii de oameni ai muncii din oraşul de la poalele Timpei şi din localităţile învecinate — muncitori, tehnicieni şi in­gineri, ţărani cooperatori, intelectuali, elevi, tineri şi vîrstnici, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au fost prezenţi la această mare adunare populară. Pe sta­dion domneşte o atmosfe­ră sărbătorească, caracte­ristică întîlnirilor tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii. La sosirea pe stadion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîm­­pinaţi cu sentimente de adîncă bucurie de miile de oameni ai muncii braşoveni, care au ovaţio­nat îndelung pentru partid şi secretarul său general. S-a dat glas bucuriei tutu­ror locuitorilor acestor me­leaguri de a-l avea în mi­jlocul lor pe secretarul ge­neral al partidului, dra­gostei şi preţuirii de care se bucură conducătorul partidului şi statului nos­tru în rîndul întregului popor, pentru tot ceea ce a făcut şi face pentru pro­păşirea, bunăstarea şi fe­ricirea întregii noastre na­ţiuni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilor­­de dragoste şi trstistin­ţă ale braşovenilor. Adunarea a fost deschi­să de tovarăşul Gheorghe Dumitrache, primul secre­tar al Comitetului judeţean de partid Braşov al P­ CJEJ. In continuare au luat cuvîntul Vasile Sechel, di­rector general al Centralei industriale de tractoare Braşov, Ioan Ciocan, se­cretar al comitetului de partid al Combinatului chimic din oraşul Victoria, preşedintele consiliului oa­menilor muncii. Primul secretar al Co­mitetului judeţean de partid, exprimînd dorinţa participanţilor la adunare, a tuturor locuitorilor Bra­şovului, a adresat tovară­şului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cu­vîntul. Primit cu vii şi îndelungi aplauze, cu puternice urale şi ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit in­teres, cu deplină aproba­re de toţi participanţii la adunare, fiind subliniată în repetate rînduri de în­delungi aplauze, urale şi ovaţii ; s-a scandat cu în­flăcărare „Ceauşescu — P.Cit. !“, „Ceauşescu şi po­porul“, „Ceauşescu — pa­ce!“. In încheierea adunării, făcîndu-se ecoul sentimen­telor şi gîndurilor comu­niştilor, ale tuturor oame­nilor muncii din judeţul Braşov, a luat cuvîntul primul secretar al Comite­tului judeţean de partid.„ Adunarea s-a încheiat în aceeaşi atmosferă vibrantă, însufleţită de înălţător pa­triotism, cei prezenţi rea­­firmîndu-şi hotărîrea de nestrămutat de a da viaţă îndemnurilor şi orientărilor formulate de secretarul ge­neral al partidului, de a-şi aduce contribuţia la înfăp­tuirea marilor sarcini ce revin judeţului din mobi­lizatoarele obiective înscri­se în amplul program de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dez­voltate. La plecare, zecile de mii de participanţi la marea a­­dunare populară aclamă din nou cu însufleţire, o­­vaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său ge­neral, pentru continua în­florire a patriei noastre socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat a­­poi spre Predeal. Pe întregul traseu ce a străbătut, cîteva din arte­rele principale ale Braşo­vului, străjuit de moder­ne construcţii ridicate în ultimii ani, numeroşi lo­cuitori ai oraşului şi-au manifestat cu deosebită căldură dragostea şi stima faţă de secretarul general al partidului­, recunoştinţa faţă de grija sa statornică pentru dezvoltarea necon­tenită a judeţului lor, ca dealtfel, a tuturor zonelor ţării, pentru ridicarea per­manentă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. Imagine din depozitul de cherestea al Secţiei de Industrializare a lemnului Ciurea (I.F.E.T. Iaşi). Se observă grija cu care s-a procedat la stivuirea cherestelei. . ... ------------— .....—x .»■.«yjwi.M' iw FLACĂRA 1 IJLVSUTUM­­ilKSuit Rt Cercetarea ştiinţifică, factor dinamizator al progresului tehnico-economic In cadrul Plenarei lărgi­te a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie 1982, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, subliniind marile progrese înregistrate de cercetarea ştiinţifică românească în a­­nii puterii populare, arăta că „va trebui să asigurăm creşterea mai puternică a ştiinţei ca factor dinamiza­tor al progresului economi­­co-social, dezvoltarea mai puternică a bazei energeti­ce şi de materii prime pro­prii, a agriculturii — ca sectoare hotărîtoare pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism“. Pornind de aici, am adre­sat cîteva întrebări unor specialişti din institutele de invăţămînt şi cercetare. — Cum s-a dezvoltat cer­cetarea ştiinţifică în institu­tul dv. în ultimii ani ? Ce noutăţi au interve­nit în concepţie,­­ în or­ganizare, în baza materia­lă . Care sunt perspectivele în lumina sarcinilor stabili­te prin recentele documente de partid ? — Dr. NICOLAE REZLES­­GU, director al Centrului de fizică tehnică: Creaţie a re­gimului nostru, această uni­tate a apărut spre a răs­punde necesităţilor impuse de marea dezvoltare pe ca­re au cunoscut-o, în anii so­cialismului, cercetările în domeniul fizicii aplicate. La Iaşi există o frumoasă tra­diţie în domeniul magnetis­mului, o cunoscută şcoală creată de savantul de renu­me mondial, Ştefan Proco­­piu, tradiţii pe care le-au preluat cercetătorii noştri punînd un accent deosebit pe aplicaţiile practice în e­­conomia naţională a feno­menelor magnetice. Ca re­zultat al cercetărilor, livrăm unor întreprinderi benefi­ciare din ţară bimetale, permalloy, aliaje invar şi covar, detectoare de meta­le, magnetometre, instalaţii de ultrasunete etc. O pri­vire retrospectivă ne permi­te să evaluăm drumul par­curs de la nucleul de 20 de cadre cîte erau la început, în 1951, la 160 cite avem astăzi, fiind unitatea cea mai puternică cu profil de magnetism din ţară. Lu­crăm, începînd din 1981, prin grija partidului şi statului nostru, într-o clădire modernă şi spa­ţioasă construită anume spre a ne crea condiţii optime de cercetare, avînd satisfacţia că unele din produsele noas­tre, cum ar fi o instalaţie de prelucrare cu ultrasu­nete, un magnetometru di­gital şi altele, au fost pre­miate la Festivalul naţional „Cîntarea României“, iar a­ Interviul nostru proximativ 40 la sută din bugetul de venituri şi chel­tuieli rezultă din activita­tea de microproducţie. E de ajuns să spunem că, dacă la inceput rezultau din înca­sările din contracte doar 400 000 de lei, astăzi planul de încasări trece de 16 mi­lioane, strădania continuă fiind şi realizarea unei ca­lităţi superioare, în aşa fel încît produsele rezultate din cercetare să fie şi mai de­parte competitive pe plan mondial, înlocuind, totoda­tă, pe cele din import şi contribuind In mare măsu­ră la diminuarea efortului valutar al ţării. — Conf. univ. dr. CON­STANTIN VASILICA, deca­nul Facultăţii de agronomie de la Institutul agronomic. Ca şi alte institute de în­­văţămînt superior şi al nos­tru a cunoscut o dezvoltare fără precedent, îmbogăţin­­du-se de la o singură facul­tate, cît avea în 1948, la 3 facultăţi (agronomie, horti­­cultură, zootehnie şi medi­cină veterinară) cu clădiri proprii, construite special şi prevăzute cu amfiteatre şi laboratoare modern utilate, cărora li se adaugă ferme bine înzestrate pentru efec­­tuarea cercetărilor în con­­­­diţii optime nu numai îni laboratoare, ci şi în cîmp. Dispunînd de asemenea mi­jloace, nu este de mirare că s-au obţinut şi rezultate valoroase, mai ales în ul­timii zece ani, întregul plan tematic de cercetare fiind elaborat în lumina concep­ţiei magistrale a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu pri­vind integrarea învăţămîn­­tului cu cercetarea şi pro­ducţia. O noutate faţă de trecut este antrenarea tu­turor cadrelor didactice şi a unui însemnat număr de studenţi în activitatea de cercetare, cu realizări re­marcabile în aplicarea de procedee noi pentru elimi­narea umidităţii excesive a solului la Baia Şasea, obţi­nerea de linii valoroase la fasole, linte etc., stabili­rea — în condiţiile din cen­trul Moldovei — a desimii optime pentru hibrizii tim­purii de porumb, preciza­rea unor metode de comba­tere pe cale chimică a unor boli la floarea-soarelui, re­alizarea de agregate comple­xe care reduc simţitor con­sumul de energie, elabora­rea unei tehnologii privind creşterea păsărilor, prepa­rarea şi omologarea unor­ medicamente ce duc la re­ducerea importurilor şi al­tele. In lumina recentelor indi­caţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind cercetarea în agricultură* sarcinile ce ne revin In perspectiva imediată sun­t concretizate In introducerea şi generalizarea în practici unităţilor din zonă a rezul­ tatelor obţinute în institut. In acest scop îndrumăm­­ 8 unităţi agricole, străduindu­- ne să le transformăm lim staţiuni-pilot pentru cerce­tarea ştiinţifică din zonă. ELENA PIETRARU Pregătiri pentru noul an de învăţămînt Practic, viaţa universitară n-a cunoscut vacanţă după încheierea anului de învăţă­­mînt 1981—1982. După exa­menele studenţeşti a urm­at concurs de admitere în în­­văţămîntul superior , de as­tăzi — un nou concurs de admitere, precum şi exame­ne de diplomă în învăţă­­mîntul economic, medical şi agronomic. Universitatea şi Politehnica găzduiesc şi o serie de cursuri de perfec­ţionare a unor cadre didac­tice care predau la treapta I de liceu din mediul rural etc. In paralel se apropie de finalizare o intensă activita­te de pregătire a noului an de învăţămînt, pentru ca studenţii şi cadrele didacti­ce universitare să aibă cre­ate cele mai bune condiţii de activitate. La Institutul politehnic „Gh. Asachi“ s-au finalizat ori sunt în curs de finaliza­re importante investiţii me­nite să contribuie la perfec­ţionarea procesului de învă­ţămînt. Despre unele dintre acestea, spaţiile destinate Facultăţii de construcţii, am scris în ziarul nostru. Pro­iectul clădirii a fost reali­zat de către cadrele didacti­ce şi studenţii facultăţii ca­re, de altfel, au muncit şi la ridicarea construcţiei. Insă nu numai acestea sunt spaţii noi. Pe platforma institutu­lui apar alte şi alte unităţi de integrare a învăţămîntu­­lui cu cercetarea, proiecta­rea şi producţia. Este vorba despre cele de la facultăţile de electrotehnică, hidroteh­nică şi mecanică ş.a. In a­­ceste unităţi cu funcţii po­livalente, studenţii vor putea să-şi însuşească cunoştinţe inginereşti, să desfăşoare ac­tivitate de cercetare şi pro­iectare şi să contribuie la producţia unor bunuri ma­teriale rezultate din cerce­tarea proprie. Vom prezenta separat aceste noi obiective de învăţămînt din cadrul Institutului politehnic. La Universitatea „Al. I. Cuza“, anul acesta nu sunt investiţii noi. In schimb, ce­lor existente li s-a făcut „toaleta“, astfel incit des­chiderea anului de învăţă­­mînt să găsească totul în ordine. Am fost informaţi că lucrările de renovare, curăţenia s-au încheiat la toate cele opt cămine stu­denţeşti, care au o capacita­te de peste 3 500 de locuri, ca şi la cele două cantine cu o capacitate corespunză­toare necesităţilor. In aceste zile, se lucrează la înfru­museţarea interioarelor, îm­bogăţirea propagandei vizu­ale ş.a. Harnice, adminis­traţiile cantinelor au şi în­­silozat importante cantităţi de cartofi, rădăcinoase şi al­te produse agroalimentare. In cadrul Institutului a­­gronomic „Ion Ionescu de la Brad", a fost terminată construcţia complexului so­­cial-studenţesc de la ferma Ezăreni al Facultăţii de a­­gronomie, încheindu­-se a­st­,­fel acţiunea de creare a ba­zei materiale necesare inte­grării procesului instructiv- educativ cu activitatea pro­ductivă la această facultate.­­Complexul cuprinde un că­min studenţesc cu 200 de locuri şi o cantină cu ace­eaşi capacitate. Merită re­liefat faptul că o contribu­ţie importantă la ridicarea acestui complex au adus-o studenţii institutului. SILVIU COSTINESCU Un colţ din hala de cultăţii de mecanică maşini-unelte şi scule a­pa«

Next