Flacăra Iaşului, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 11192-11218)
1982-10-01 / nr. 11192
□ PAGNA A II-A — Producţia agricolă de toamnă «instituie o avuţie Mobilizare generală, ritm şi calitate atît la strînsul recoltei, cit şi la semănat - iată ce se cere acum din partea fiecărui agricultor ieşean Să dispară „greierii“ care mai stau printre zecile de mii de „furnici“ harnice de pe câmpurile judeţului! (turnare din pag. 1) ■re porumbul, mai ales că după această cultură, Însemnate suprafeţe urmează a fi Insămînţate cu gnu. Dacă în judeţul nostru porumbul se află aproape în totalitate în glugi, nu la fel se prezintă şi stadiul depănuşării recoltei. Ritmul la depănuşat nu este satisfăcător, dovadă că nu se depun eforturi susţinute, că nu se lucrează peste tot pe întreg parcursul zilei-lumină. Când facem această apreciere, avem în vedere faptul că rezultatele de la depănuşat diferă de la un consiliu unic la altul, de la o unitate la alta. Dealtfel, aceasta se poate vedea şi de pe harta pe care o publicăm în numărul de astăzi al ziarului nostru, în timp ce în consiliile unice agroindustriale Vlădeni, Tg. Frumos, Beleaşti, Popiccani, Scînteia şi Podu Iloaiei s-a depănuşat porumbul de pe mai bine de 50 la sută din suprafaţa cultivată, în consiliile unice Ţibăneşti, Mirceşti, Holboca şi Paşcani această acţiune este cu mult sub jumătatea planului. Iată de ce se impune ca peste tot organele şi organizaţiile de partid şi de stat să desfăşoare o mai intensă muncă politică şi organizatorică îheit nimic din recolta acestui an să nu se piardă, să nu se deprecieze. (urmare din pag. 1) pot pentru a căra totul rapid şi fără pierderi pe drum. Exemplele de conştiinciozitate sînt atît de numeroase, incit nici nu le mai consemnăm, ele vădind o stare de spirit, un mod general de înţelegere şi acţiune. Şi, tocmai de aceea, puţinele abateri întilnite ne-au mirat şi, cum e şi firesc, vom cere — concret — eliminarea indisciplinei care se favorizează, pentru că nu putem admite ca neglijenţa unora să ne afecteze pe toţi! La ce oră pleacă primele curse ? ! Mult după ora 9, pe şosele încă mai întîlneam mijloace de transport Indreptindu-se spre locurile de încărcare. Fie că ,acum m-a trimis revizorul tehnic“ (C. Roman, 31—IŞ— 3173, I.A.I.), fie că ,,am avut nişte defecţiuni“ (J. Andruşca, 21—IŞ—G.390, I.T.A. — Autobaza 2), fie din alte motive, maşinile aşteptate de încărcători întirziau. Fapt confirmat şi de cei de la bazele de recepţie, care ne spuneau că abia de pe la orele 10-—11 încep să vină primele transporturi. Fapt confirmat şi de puţinele curse (două sau trei) efectuate de destul de multe autovehicule în ziua respectivă. Fapt care trebuie să dea de gîndit celor care organizează transporturile. Dar întîrzieri se mai produc (e drept, mai rar) și datorită încărcării greoaie. La ora T0, pe o tarta a C.A.P. Rediu stăteau mijloace de transport cu o capacitate însumată de aproape 30 de tone .Stăteau, unele, de la ora 7, pentru că nu avea cine să te încarce. Nu avea ? Ba da, pe cîmp erau cîteva sute de oameni ai muncii de la Trustul de construcţîi-montaj , majoritatea depănuşa de zor, doar cîţiva desemnaţi să încarce recolta mîncau sau... îşi vedeau de autoturismele proprii ! Şi totul, sub ochii ing. N. Gavrilă, preşedintele C.A.P., care, recunoscîndu-şi vina de a nu fi insistat pentru organizarea temeinică a treburilor, ne declara că-l putem critica în ziar, el fiind obişnuit cu asta. Poate-l vor convinge cooperatorii că nu-i o bună obişnuinţă ! Ce se inttmplă pe şosele Pe şosele, cele mai multe autovehicule destinate transportului recoltei aleargă cu folos. Altele insă... La Larga Jijia, oprim două maşini (dintr-un şir) încărcate cu porumb. Le oprim, fiindcă pierdeau ... cam mulţi ştiuleţi (dealtfel, un ţăran întreprinzător îi şi culegea, cu o căruţă, şi avea destui !). Din prima coboară, sigură de importanţa ei, Va ferica Irimia, economista fermei Coasta Mare, a I.A.S. Iaşi. „Sînt desemnată să însoţesc transporturile", ne declară ea cînd o întrebăm ce caută în cabina autocamionului. La întrebarea „de ce nu vedeţi risipa ?“însă, nu mai are replică. O va avea, desigur, conducerea I.A.S. ! în rest, pierderi (aşa de vizibile) n-am mai îitîinit. Am găsit, în schimb, risipă de carburanţi. La C.A.F. Tansa, patru tractoare cărau porumb, fiecare cu cite o remorcă. La intervenţia noastră, două au preluat şi celelalte remorci, rămînînd libere două tractoare, pentru alte lucrări. Dealtfel, am întîlnit neaşteptat de multe autovehicule cu cita o singură remorcă, fără remorcă, sau fără supraînălţătoare, deşi un recent ordin emis pe plan central, transmis consiliilor populare şi altor organe cu atribuţiuni în acest sens, interzice cu desăvârşire acest lucru. Şi totuşi ... Din destul de multele (din păcate) exemple care demonstrează slabă organizare şi crasă indisciplină din partea unor conducători de unităţi sau de formaţii, ca şi din partea şoferilor, consemnăm sumar . ■ Tractoristul I. Acrîşmăriţei (A.E.I. Gropniţa) mergea, cu doi colegi şi o colegă, fără nici o forată, după cîteva fioi de arc, undeva „destul de aproape“... ■ Fără bon de lucru circula şi tractoristul I. Lupu, de la A.E.I. Deleni (director, Victor Neagu, care a mai fost atenţionat de noi pentru proasta urmărire a mijloacelor de transport din unitate) * De necrezut, dar o maşină a Autobazei 5 Bîrlău a I.T.A. transporta ... lemne unui particular, cri toate formele, legale, eliberate de conducerea autobazei (şef, I. Fodor) ■ Tractoristul !... Crăciun (S.M.A. Vlădeni, scoţia Şipote) nu efectuase, pînă seara, decît două transporturi de recoltă. In schimb, avea grijă să-şi care acasă propria sa ‘recoltă de struguri şi porumb ! ■ La Şipote, tractoristul C. Acatrinei, deşi avea încărcătură, era acasă via tanti, să iauun sac CU gogoşari şi să beau un pahar“ ! ni iţiativă fermă Aşa cum spuneam, aspecte la cete de mai sus sînt izolate şi necaracteristice. La Fotingeni, la.oara d o G apaiei, la Belceşti, la Cotnari, la. Ce pieliiea, la Focuri, la Plugari, în toate locurile prin care au un trecut, paginile carnetelor noastre s-au umplut de exemplificări positive, de nume de oameni harnici — cooperatori, mecanizatori, şoferi — care, mobilizaţi de organizabile de partid, acţionează fără să se menajeze pentru ca ţara să primească fiecare bob al acestei toamne ce încununează Un an de muncă» Merită evidenţiată, ca avînd o deosebită importanţă, o iniţiativă a comitetului comunal de partid Plugari. Aici, ne spunea tov. Aurel Moisa, secretarul adjunct, cu propagandă, apare în fiecare zi, la gazeta de perete; o ediţie specială care cuprinde realizările zilei, sarcinile pînă la sfirşitul săptăntînii, fruntaşii zilei şi, fir-dşte, codaşei. Ediţia (bitte realizată; chipă emit aim constatat) estie cititei cu mult interes de toţi şi arc, ni se spune (şi o credem) o deosebită influență mobilizatoare. Ar fi cazulca ideea să fie preluată este tot. SITUATIA DEPAINSARII PORUMBULUI, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, IN SEARA ZILEI DE 30 Septembrie a.c. (î.1 procente față de plan). Colaborarea cu meşteşugarii este reciproc avantajoasă şi, totodată, perfectibilă O scurtă retrospectivă asupra activităţii desfăşurate de colectivul de meşteşugari ieşeni, din cadrul Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti, arată că anul 1982 a început cu dreptul, rezultatele de pînă acum, înregistrate in acest sector, confirmînd o justă înţelegere a menirii sale, în ansamblul economiei judeţului nostru. Oprindu-ne doar la cîteva dintre datele pe care ni le oferă ing. Radu Jianu, şeful compartimentului producţiei al U.J.C.M., reţinem că, din totalul activităţilor industriale şi de prestări de servicii, 15 la sută îl reprezintă prelucrarea superioară a materialelor recuperabileşi refolosibile din unităţile proprii şi din întreprinderile industriale. Ce probleme ridică dezvoltarea activităţii de industrie mică în cooperaţia meşteşugărească în contextul colaborării cu industria mare? Este o primă întrebare la care ne răspunde tov. Mihai Niţă, preşedintele Cooperativei „Prestaţiunea“. „Colaborarea noastră cu industria republicană, ne relata interlocutorul, se desfăşoară pe două planuri. Primul, construcţia şi livrarea, pe bază de contracte, a unor produse pe care industria republicană nu le fabrică. Este vorba despre confecţii metalice de dimensiuni şi complexitate diferite, începînd cu schelele metalice simple pentru trusturile de construcţii industrilc şi locale, şi terminînd cu boilerele şi instalaţiile de dedurizare a apei şi cu platformele metalice pentru C.U.G. Iaşi. Avem, de asemenea, comenzi pentru linguri din plastic, cuşti pentru transportul păsărilor vii, pungi din plastic pentru scobitori, feronerie şi ornament din mase plastice pentru industria mobilei etc. In al doilea rînd, colaborarea noastră cu unităţile economice se referă la livrarea de către acestea a unor materiale recuperate şi refolosibile. In ambele privinţe avem relaţii bune, cu mici excepţii, cu multe unităţi din judeţul Iaşi“. Un sondaj prin unităţi industriale ieşene ne-a confirmat că, intr-adevăr, colaborarea dintre acestea şi unităţile meşteşugăreşti s-a statornicit pe baze tot mai trainice, îndeosebi în privinţa asigurării unor materiale, „în onorarea comenzilor făcute de noi cooperaţiei meşteşugăreşti, ne relata tov. Ion Blate, directorul întreprinderii de industrializare a laptelui, am apreciat îndeosebi mobilitate şi operativitatea. Atunci cînd le-am- fceut• comandă şi au avut tinere greutăţi în procurarea materialelor, ne-am oferit să-i sprijinim. Şi alte exemple atestă buna noastră colaborare. Când ne-am convins practic de calitatea staţiei de dedurizare a apei, de pildă, pe care ne-a construit-o Cooperativa „Prestaţiunea“, am recomandat-o şi altor unităţi din ţară, în vederea obţinerii de către partenerii noştri a noi comenzi“, întreprinderea metalurgică este unul dintre furnizorii mai mari de metal — ştraifuri de bandă, capete de ţevi etc., livrate unităţilor meşteşugăreşti. Alături de aceasta se află U.R.C.U.M.T., I.M.M.R. Paşcani, „Tehnoton“ etc. Cum este posibilă creşterea gradului de valorificare a materialelor recuperabile — în special a metalului — de către industria mică ? Adresînd întrebarea ing. Gh. Mocanu, șeful compartimentului aprovizionare, fie la întreprinderea metalurgică, acesta ne-a răspuns : „Consider că formalităţile de obţinere a deşeurilor de «Mitul iinic pr«e complicate. «Sei «ar» au nevoie de metal, »fire exemplu, în vederea refolosirii, trebuie să fucă mai întii un necesar, pe baza căruia se Întocmeşte un plan de aprovizionare. Planul se trimite forului central respectiv, care cere aprobarea ministerului nostru. Acesta se adresează centralei, care analizează disponibilul şi decide furnizorul, care putem fi noi, dar şi oricine altcineva din ţară“. Filiera aceasta ar putea fi simplificată, permiţînd dezvoltarea iniţiativei locale. Ar fi bine ca această observaţie să se afle în atenţia organelor interesate. Totodată, se impun cîteva moduri de lucru, în vederea creşterii mobilităţii, pe care o reclamă, de altfel, orice activitate eficientă. în primul rînd, considerăm necesară o mai bună aprovizionare a cerinţelor populaţiei prin sondaje, expoziţii şi alte mijloace specifice. In funcţie de aceasta, colectivele de creaţie din cadrul U.J.C.M. trebuie să-şi intensifice preocupările pentru acoperirea unei game cit mai variate de bunuri, îndeosebi a acelora care se pot obţine cu materii prime şi materiale procurate pe plan local. Cunoaşterea resurselor materiale locale impune o colaborare mai strînsă dintre compartimentele de producţie ale unităţilor meşteşugăreşti şi cele ale industriei republicane, astfel incit ponderea valorificării materialelor recuperate și refolosibile să ereartă mai mult. MARIA CIOBOTARU I imn vppijină întreprinderile imin.vteîube ile/ioltarea imbivtriei miei? (II) flacara IADULUI . ,[0€UItI Ca la carte! ORIZONTAL : 1. Text ales dintr-o... culegere ; 2. Istoria literaturii ; 3. Emoţia debutantului — Spaţiu poetic ; 4. Poeme de H. Bonciu. (1893—1950) — Cântăresc mult.; 5. înşirate, uneori, de la-nceput (în cuneiforme !) ; 6. Exemplar tipărit Intre anii 1445—1500 (carte rară) ; 7. Total bunuri ; 8. Activitatea scriitorului ; 9. Final de epistolă — Liric, epic, dramatic ,etc. ; 30. Corectură de carte — Descriere 1. VERTICAL: 1. Text tipărit deasupra titlului unei lucrări, care indică sub ce auspicii a fost elaborată ; 2. Captează inspiraţia ; 3. Interpret de operă în limbi »,trăine ; 4. Sus pe coastă! — Pui de roman ! ; 5. Literal şi liteorîtS! — Creat in «priat «. Baciul moldovean — Terminaţie literară ! 7. Marele GensCleisch, tipograful care, inspirat de metoda chinezului Pi-Seng (cea 1040), a inventat tiparul «ru litere mobile ; 8. Cel al Nibelungilor completează titlul tetralogiei lui R. Wagner — Rapsod elen ; 9. Mirabilă sămînţă — Nota redacţiei. Dicţionar: EAD, INE, OAC, AED. JELEN'KTttm ICI DEZLEGAREA JOIcCLUJ APĂRUT IN NR. 1 1.191. ORIZONTAL : 1. Franklin ; 2. Luria — Ulm ; 3. Ebermen — A ; 4. Mes — B- doux ; 5. N — Ani — Ci ; 6. N — Ag — Sa- — M ; 7. Garamond; 8. Balandin; 9. Mares — Asa.