Flacăra Iaşului, noiembrie 1982 (Anul 38, nr. 11219-11243)

1982-11-02 / nr. 11219

Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P. C. R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 1 noiembrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, a fost examinat şi aprobat proiectul de lege privind asigurarea calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. Luînd în dezbatere acest act normativ, Comitetul Politic Executiv a relevat că Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede realizarea unor importante investiţii în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. S-a subliniat că înfăptuirea acestor investiţii face necesară construirea şi exploatarea obiectivelor nucleare în concordanţă cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, precum şi la un înalt nivel de calitate specific domeniului nuclear, asigurîndu-se astfel securitatea instalaţiilor şi utilizarea lor cu eficienţă economică ridicată, protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător. O atenţie deosebită trebuie să se acorde calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. In acest scop, a fost întocmit proiectul de lege care reglementează autorizarea realizării produselor şi serviciilor în domeniul nuclear, stabileşte măsuri pentru asigurarea calităţii la nivelul impus de cerinţele specifice obiectivelor nucleare, pentm participarea cu eficienţă maximă a sectoarelor economiei naţionale ce concură la înfăptuirea obiectivelor nucleare. S-a indicat ca prin lege să se stabilească responsabilităţi concrete privind sarcinile cercetării ştiinţifice, asigurarea proiectelor, materialelor şi utilajelor necesare, îndatoririle constructorului, ale serviciilor de exploatare, transport şi depozitare, precum şi atribuţiile organelor de control. Comitetul Politic Executiv a hotărît ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii şi adoptării Marii Adunări Naţionale. In continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat un raport cu privire la valorificarea complexă a resurselor naturale din Delta Dunării, elaborat, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de ministerele şi organele de resort. Raportul cuprinde studii de specialitate privind folosirea cit mai deplină şi eficientă a terenului, accentul punîndu-se pe dezvoltarea puternică a activităţilor economice, prin exploatarea integrală şi complexă a tuturor resurselor din această zonă. Programul prevede extinderea agriculturii, îndeosebi în delta fluvială, de la 60 050 hectare în prezent, la 144 000 hectare, prin diverse lucrări ameliorative complexe. In cadrul acestui program, paralel cu sporirea producţiei de cereale, un loc deosebit îl va ocupa amenajarea de orezării. O atenţie prioritară se va acorda pomiculturii şi viticulturii, inclusiv organizării plantaţiilor de smochini, pentru care există bune condiţii pedoclimatice. Creşteri substanţiale sunt prevăzute în domeniul zootehniei, prin sporirea considerabilă, pînă în 1990, a numărului de oi, al păsărilor şi, în special, al raţelor şi gîştelor. S-a indicat să se acorde o atenţie specială dezvoltării pisciculturii, prin amenajarea şi exploatarea intensivă şi semiintensivă a celor 240 000 de hectare bălţi şi lacuri, astfel incit să se obţină o producţie de cel puţin 130 000—150 000 tone peşte anual. Se au în vedere, de asemenea, exploatarea mai intensă a biomasei (stuf, papură, rogoz, vegetaţie acvatică), creşterea fondului forestier prin dezvoltarea plantaţiilor de specii repede crescătoare şi de mare eficacitate economică, atît din soiurile interne, cît şi prin aclimatizare, recoltarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, extinderea vînatului. S-a hotărît ca, în raport de dezvoltarea producţiei agricole şi zootehnice, să se treacă la crearea de noi unităţi ale industriei alimentare, în vederea valorificării complexe, eficiente, a tuturor posibilităţilor oferite de Delta Dunării. Programul cuprinde, de asemenea, măsuri pentru trecerea la exploatarea minieră a nisipurilor din Deltă şi extinderea cercetărilor în aceste domenii. Se preconizează, totodată, intensificarea — pe baza unor măsuri speciale — a activităţii turistice în Delta Dunării. Vor fi efectuate lucrări de sistematizare, dotare şi apărare a localităţilor, de dezvoltare cu prioritate a transporturilor pe apă, îmbunătăţire a sistemelor de telecomunicaţii, de alimentare cu energie electrică. Se prevăd măsuri de protecţie a naturii. In înfăptuirea întregului program se porneşte de la principiul finanţării celei mai mari părţi a investiţiilor din veniturile realizate în acelaşi an. Complexul de lucrări, menit să asigure exploatarea integrală, cu mare eficienţă, a resurselor naturale ale Deltei urmează a fi executat pînă in anul 1990. In vederea ducerii la îndeplinire a programului de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor şi organelor locale de resort să treacă la elaborarea actelor normative privind aplicarea măsurilor organizatorice propuse, extinderea cercetărilor şi studiilor de teren şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii. S-a hotărît ca, pe baza acestei documentaţii, Programul de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării să fie aprobat prin Decret al Consiliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în perioada 12—14 octombrie, în Republica Populară Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat, de asemenea, despre vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R. S. F. Iugoslavia, în perioada 25—27 octombrie. Aprobînd in unanimitate înţelegerile şi concluziile la care s-a ajuns cu prilejul vizitelor în Bulgaria şi Iugoslavia, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, altor organe centrale de stat să ia toate măsurile pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor convenite, pentru dezvoltarea tot mai intensă a colaborării multilaterale dintre România şi aceste ţări vecine şi prietene. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut, de asemenea, o informare cu privire la vizita efectuată în ţara noastră de preşedintele Comitetului Execu (continuare în pag. a 4-a) Imagine din secția fibră I de la C.F.S. Constantin David, muncitor la banda 1 A trastălpuit-finisat, de la Fabrica de încălţăminte „Aurora“ din Tîrgu Frumos, munceşte bine şi constituie un bun exemplu printre muncitorii de aici. Foto : Gh. Onofrei Un colectiv mic, cu realizări mari în staţia de cale ferată Scînteia, lucrează un colectiv mic de oameni al muncii, dar care are realizări mari. Astfel, colectivul staţiei a îndeplinit planul de transportat mărfuri pe luna octombrie, în numai două decade. De asemenea, a depăşit şi indicatorii calitativi. Sarcina statică (tone pe osie) a fost îmbunătăţită cu 18 kg, iar timpul la încărcaredescărcare a fost redus cu o oră-vagon. S-au evidenţiat impiegaţii de mişcare Emil Butnaru, Neculai CSudin şi C. Burlacu, acarii B. Jitărescu, C. Tagarcea şi Sh. Radu şi, bineînţeles, şeful staţiei — Ştefan Prodalea. Ion Bîrsan tehnician ■ ■ în întîmpinarea alegerilor de deputaţi pentru consiliile populare Au început întîlnirile dintre candidaţi şi alegători Ieri a Început şi In judeţul nostru o nouă şi importantă etapă a campaniei electorale in vederea alegerilor de deputaţi de la 21 noiembrie, etapă ce cuprinde întllniri între candidaţi şi alegătorii lor din circumscripţiile electorale municipale, orăşeneşti şi comunale. După ce, în însufleţite adunări cetăţeneşti, oamenii muncii au aprobat înscrierea pe listele de candidaţi pentru circumscripţiile municipale, orăşeneşti şi comunale a 3 528 de oameni, exemplu în muncă. In viaţa obştească, în familie, propuşi de către Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, începlnd împreună cu ei în chiar aceste adunări dezbateri despre problemele actuale privind progresul localităţilor lor , vom asista acum la amplificarea acestor dezbateri, la transformarea lor într-un fructuos dialog de lucru privind dezvoltarea ţării în anul 1983 şi în anii următori. Alegătorii cunosc din documentele Plenarei C.G. al P.G.R. din 7—8 octombrie a. c., din cuvîntările tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostite la această plenară, la şedinţa de lucru de la C.G. al P.G.R., cu activul din industrie şi cu prilejul „Zilei recoltei“ obiectivele deosebite ale acestui trimestru de sfîrşit de an şi ale anului 1983. Candidaţii şi alegătorii, deopotrivă, vor dezbate cu înalt simţ de răspundere civică, cu profund devotament patriotic, felul în care se rezolvă aspectele concrete ale dezvoltării vieţii economice şi sociale din comune, oraşe şi municipiul unde locuiesc, pentru a contribui, prin învăţămintele desprinse, la perfecţionarea cadrului general de înfăptuire a măreţelor sarcini de dezvoltare trasate de partid. „Trebuie să folosim campania electorală, aceste alegeri, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea in condiţii mai bune a diferitelor probleme de ordin gospodăresc, edilitar, a problemelor de autoaprovizionare, pentru întărirea legăturilor dintre consiliile populare şi oamenii muncii, în vederea participării active a maselor populare la soluţionarea tuturor problemelor dezvoltării noastre economico-sociale“. Cuvintele secretarului general al partidului subliniază limpede caracterul de lucru al campaniei electorale, faptul că, tocmai pentru ca patria să progreseze rapid, aceasta trebuie să ofere oamenilor muncii un prilej de analiză exigentă a stadiului atins de fiecare localitate în parte, un prilej de stabilire fermă, pe baza programelor concrete existente în fiecare localitate, a unor măsuri hotărîte pentru realizarea planurilor în profil teritorial, a sarcinilor de autoconducere și autoaprovizionare. Tematica adunărilor cetăţeneşti va acoperi, astfel, practic, întreaga sferă de activitate, prezentă şi viitoare, a consiliilor populare, pe care, fără îndoială, candidaţii şi alegătorii o vor analiza în întreaga ei complexitate şi vor stabili împreună măsurile ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de partid, pentru fiecare municipiu, oraş şi comună. Informaţiile sosite ieri la redacţie evidenţiază faptul că în aceste condiţii s-au şi desfăşurat întâlnirile care au avut loc deja în municipiul Iaşi, în oraşele Paşcani, Hirlău, Tg. Frumos şi în comunele judeţului. Intrunirile dintre candidaţi şi alegători, adevăra- te forumuri democratice, sînt, totodată, prilejuri de manifestare a hotărîrii tuturor oamenilor muncii de a înfăptui în mod exemplar politica internă şi externă a partidului nostru, pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. ALEGATORI ! Verificaţi dacă sînteţi înscrişi în listele de alegători. Aceasta constituie o îndatorire pentru fiecare cetăţean, în vederea prezentării la urne şi a votului de la 21 noiembrie ! A fi singurul producător şi exportator întreprinderea de piese de schimb şi reparaţii (I.U.P.S.R.) are un sector de turnătorie, unde se realizează bile turnate din fontă înalt aliată cu crom, pentru morile de ciment. Nicăieri în ţară nu se mai fabrică asemenea bile. S-au făcut şi se fac în continuare, în mai multe întreprinderi, bile din oţel, dar acestea, după un anumit timp, se deformează, iau înfăţişarea unor cartofi, cum se exprima plastic un inginer de aici. Cele din fontă nu, pentru că, spre deosebire de oţel, fonta nu se deformează. Facem cunoştinţă cu turnătoria şi oamenii ei, de la sectorul de pregătire a şarjelor şi pînă la livrarea bilelor, ambalate în butoaie metalice, cu capacele sudate şi pe care scrie „Made in Romania“ şi alte precizări, dintre care, fireşte, nu lipseşte numele întreprinderii ieşene (I.U.P.S.R.). Cuptoare cu inducţie, matriţe, maşini de format, conveetul de turnare, instalaţii de răcire, de tratament termic, de încercări, de sortare. Nu-i nimic spectaculos, iar complexitatea muncii trebuie mai mult ghicită. Aflăm că, de vreo doi ani, de fapt imediat după intrarea în funcţiune, turnătoria aceasta a fost supusă unor modernizări, de unde se vede că proiectanţii, avînd de-a face cu un unicat In industria noastră, nu s-au descurcat aşa cum ar fi fost de dorit. După intrarea în funcţiune, proiectanţii au primit numeroase sugestii de la producători — munci- Insemnări de la I.U.P.S.R. tori, maiştri, ingineri — şi au trebuit să revină asupra unor soluţii tehnice. Astfel, s-a reproiectat întreaga tehnologie de turnare a bilelor mari, obţinîndu-se un coeficient de scoatere sporit cu 17 la sută, adică o producţie mai mare de bile de bună calitate. Alte măsuri au vizat călirea — şi ea foarte importantă pentru calitatea bilelor. Pentru cele cu diametrul de 50—100 mm, s-a construit o instalaţie de călire cu „aer forţat“, adică cu aer suflat de un ventilator (nu la întîmplare, ci după un calcul minuţios), procedeu care, pe lingă îmbunătăţirea unor parametri calitativi, scurtează şi timpul de călire. Pentru călirea bilelor cu un diametru de 30—40 mm, s-a trecut la folosirea unei soluţii speciale pe baza unui produs chimic livrat de fabricile de hîrtie, înlocuindu-se astfel uleiul care este scump, emană noxe şi mai na şi foc în contact cu bilele înroşite la 1 000 de grade C. Ar mai trebui să vorbim despre instalaţiile de încercare, de rupere (de la turnare bilele ies în ciorchine), despre proiectele care animă colectivul turnătoriei pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Să nu uităm însă oamenii care au dat viaţă unor idei atît de fertile pentru producţie şi care sunt preocupaţi de elaborarea unor noi proiecte. Ei se numesc Corneliu Velişcu, şeful secţiei, şi adjunctul său, Viorel Braia, ambii ingineri, mai- H. PETRESCU (continuare in pag. a 3-a)