Flacăra Iaşului, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 11244-11270)
1982-12-01 / nr. 11244
Pînâ cinci am ajuns în secţia de ambreiaje, am trecut prin alte 5—8 sectoare. Cînd mă tot muta conducerea dintr-un loc în altul, bombăneam eu năduf : oare de bun sau de rău mă tot trimit de colo-colo ? De la turnătorie am încercat să mi eschivez, dar n-am reuşit. Acum ştiu însă cum arată la microscop fonta nobiară. Trecerea prin alte sectoare m-a ajutat enorm, chiar dacă pentru cunoașterea fiecăruia mi-au trebuit cite 5—5 luni de acomodare, adică multe ziletulpină petrecute în întreprindere". Că maistrul Alexandru Ionea, actualul șef al atelierului de ambreiaje, nu era mutat de ici-colo de râu, ci pentru calităţile sale politice şi organizatorice, o dovedesc rezultatele obţinute aici : la ambreiajele fabricate nu s-a înregistrat pină în prezent nici un refuz din partea beneficiarilor, subansamblele în cauză fiind, totuşi, unele dintrecele mai complexe produse, livrate de întreprinderea de lncee auto Iaşi pentru producţia de autovehicule, multe destinate pieţei externe. Pe tema pregătirii profesionale, care este, după părerea unanimă a interlocutorilor noştri, esenţială pentru oroducţie de calitate, am discutat cu maistrul Fronea, cu controlorul de calitate Const. Rădulescu, unul dintre „veteranii“ unităţii, cu ing. Marieta Rădulescu, şefa compartimentului C.T.C., cu ing. Vladi La întreprinderea depiese auto mir Abălăi, şeful atelierului de proiectare S.D.V. şi tehnologică. Am înţeles, din spusele lor, că această pregătire presupune nu numai o categorie mai mare de încadrare, dobândită la un moment dat, ci cu mult mai mult : un grad superior de înţelegere a sarcinilor întreprinderii, o integrare perfectă în disciplina de muncă şi tehnologică, ordinea şi curăţenia, pe care fiecare înţelege să o facă şi să o întreţină la locul de muncă. In însuşirea acestor calităţi , tot atîtea laturi ale conştiinţei muncitoreşti, maistrul are un rol esenţial. Cum anume ? Prin metode adecvate locului de muncă al fiecăruia. De pildă, odată cu instructajul N.T.S., care se face lunar, în atelierul de ambreiaje se discută şi noutăţile de ultimă oră ale producţiei. Altădată, prin punerea în discuţia colativului a unor muncitori care din neglijenţă au executat prost o lucrare, cum a fost un caz recent : 100 de discuri de ambreiaj nu au putut fi montate fiindcă operaţia de nituţie se executase prost. Dacă nu observa cetecistul.. . Asemenea caruri sînt rare. .după cum ni se spune. _ Dar dacă nu s-ar lua măsuri pe loc, inclusiv notă de plată pentru remanieri pe numele celor care au greşit, oamenii ar putea considera firească o greşeală ca aceasta. Dacă sînt noutăţi ? Desigur. Se află în organizare, după un proiect unicat în ţară, liniile de montaj pentru discuri şi plăci, elaborat de Institutul de cerce- MARIA CIOBOTARI (continuare in pag. a 2-a) «TOISIHIMpfflMtfdMhMM Calitatea ireproșabilă a produselor -o cauză a întregului colectiv Dosarul energiei in pas cu exigenţele actuale . In, intervalul 26—29 noiembrie, judeţul Iaşi s-a încadrat in cotele de energie electrică acordate, reuşind şi reducerea acestora cu 281 de MWh. In ziua de 29 noiembre nici o unitate nu a depăşit consumul prevăzut. Au existat unele neajunsuri la I. M. „Nicolina", dar, prin restricţiile aplicate de furnizor, s-a încadrat în cota aprobata şi aceasta unitate industrială. „ Printre unităţile cu cele mai bune rezultate în utilizarea energiei electrice se numără întreprinderea de ulei „Unirea" şi întreprinderea de mătase „Victoria", unde se manifestă spirit gospodăresc şi receptivitate la observaţiile şi sugestiile furnizorului de energie. In ultimul timp, are rezultate bune şi întreprinderea de materiale de construcţii, unde schimbul de după-amiaza a fost trecut sa lucreze în schimb de noapte, contribuind astfel la aplatizarea vîrfului de sarcină dintre orele 18—22. Mai sînt şi neglijenţe BS la controlul din 26 noiembrie, nu întreprinderea .Textila" era iluminată inutil secţia preparaţie filatură la casa^ scării. Ml Foloseau radiatoare electrice unitatea „Igiena" nr. 22 și Florăria (ambele din Copou) si Florăria *•**. P(,(l" Iloaicî. ■ in ziua.de 27 noiembrie, ia' I.M.A.I.A. lași s-a constatat că 14 convertizoare pentru sudură nu erau dotate cu limitatoare de mers în gol. §1 Controlul '' noiembrU* a gfisit 1‘* unitatea lî a întreprinderii de tricotaje „Moldova" patru proiectoare cu becuri cu vapori de mercur care luminau fără nici o noimă (unitatea lui lucra). Iluminare nejustificată s-a constatat şi la grupurile sociale, magazia de cartoane, magazia de ţevi goaie etc. Iluminatul de siguranţă funcţiona în timpul zilei da multe unităţi ale cooperativei meşteşugăreşti, ale I.C.S.M.T., I.C.S.M.A., unităţi C.E.C., PECO etc. ■ La anii în teama întreprinderii „Ţesătura“ s-a găsit, în ziua de noiembrie, multă risipă de energie prin iluminat excedentar sau de-a dreptul inutil. La rampa de control, iluminatul nu este sector inrert (iluminat general si iluminat local). 7 Consumatori frauduloşi ■ Unii cetăţeni au fost prinşi sustrăgînd energie electrica in mod fraudulos, prin dereglarea contoarelor de înregistrare. Tuturor li s-a întrerupt furnizarea energiei pee timp de trei luni, fiind obligaţi şi la plata unei amenzi de 1 000 de lei. De asemenea, li s-a recalculat plata energiei consumate pe ultimii 3 ani in regim pauşal, minus suma plătită pe baza contorului. lată cîţiva autori de furt de energie şi cantităţile ce le au de plată: Petrică Ţaga, str. Bradului 23 — 11 072 Kwh ; Const. Atodiresei, b-dul Dacia 13 — 2 051 Kwh ; Petru Prunaru, b-dul Alexandru cel Bun 7 — 4 038 Kwh ; Vasile Ştefan, comuna Moţca — 2 041 Kwh ; Dumitru I.Jitiu, comuna Belceşti, Satul nou — 16 353 Kwh. în atenţia unor foruri tutelare , mai laultă vreme se constată că întreprinderea de prelucrare a lemnului şi Combinatul de fibre sintetice depăşesc consumul de energie termică cu mii de Gcal. Sugerăm centralelor industriale respective să reanalizeze consumul de energie termică din aceste unităţi şi să stabilească măsurile necesare, avîndu-se în vedere îndeplinirea planului de producţie, în condiţii cit mai eficiente. (informaţii furnizate de colectivul energetic judeţean) In pagina a 2-a ieşenii aprobă din toată inima rezultatele noii solii româneşti de pace şi prietenie Telegrame adresate G.C. al P.C R, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Economii de metal Utilizind tehnologii moderne în sectoarele de prelucrare şi asigurînd o bună gospodărire, colectivul întreprinderii de elemente de automatizare din Paşcani a reuşit să economisească suplimentar 136 de tone de metal, din care 31 de tone de profile. Aceste economii, la care se adaugă buna utilizare a maşinilor-unelte (indice de utilizare 90,8 la sută), au condus la reducerea cheltuielilor materiale cu peste 100 de lei la 1 000 de lei producţie marfă. I «decembrie l<M8 MAREA UNIRE înfăptuirea unităţii naţionale, dobîndirea şi consolidarea independenţei de stat au constituit, în întreaga epocă modernă, obiective fundamentale ale luptei poporului român. în condiţii internaţionale favorabile, in cursul anului 1998 s-a desăvîrşit unitatea naţionalstatală, rezultat al unui îndelungat proces istoric şi victorie strălucită a mişcării de eliberare a românilor de peambele versante ale Carpaţilor, de la Dunăre şi Marea Neagră. Momentul culminant al acestui proces l-a constituit marea adunare naţională de la Alba lulia din 1 decembrie, care hotăra, intr-o atmosferă de mare entuziasm, unirea Transilvaniei cu patria mamă ..Desfăşurarea evenimentelor istorice — subliniază tovarăşul NICOLAE. CEAUŞESCU — demonstrează în modul cel mai categoric faptul că unirea nu a fost efectul unei întîmplări, rodul unei simple conjuncturi favorabile sau al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor, ci rezultatul luptei hotărîtoare a celor mai largi mase ale poporului, un act de profundă dreptate naţională, realizarea unei concordanţe logice între realitatea obiectivă şi drepturile inalienabile ale poporului, pe de o parte, şi cadrul naţional cerut cu stringenţă de aceste realităţi. Tratatul de pace încheiat ulterior n-a făcut decât să consfinţească starea de hapt existentă, situaţie creată ca urmare a luptei maselor populare din Romănia şi din Transilvania, a întregului nostru popor". Desăvirşirea unităţii de stat a marcat intrarea societăţii româneşti intr-o nouă etapă a evoluţiei sale istorice; a fost impulsionată — in anumite limite — dezvoltarea forţelor de producţie, au sporit considerabil forţele revoluţionare şi democratice care s-au pronunţat — uneori cu rezultate pozitive — pentru transformări de structură, s-au înregistrat rezultate remarcabile în domeniul ştiinţei şi culturii. Apărarea independenţei naţionale, a integrităţii teritoriale a reprezentat obiectivul fundamental al diplomaţiei române, al largilor forţe sociale şi politice, în condiţiile intensificării acţiunilor statelor revizioniste, fasciste. Izolată pe plan extern, România întregită a fost supusă, la sfîrşitul deceniului al IV-lea, unor presiuni tot mai puternice, care au culminat cu Dictatul de la Viena (30 august 1940). S-au rostit şi s-au scris atunci cuvinte pline de mihnire, dar şi de speranţă intr-un viitor mai bun : „Ardealul este al nostru, a fost şi rămîne al nostru (. . .)»■ Nu încercaţi să ne devastaţide pildele strămoşeşti, nu încercaţi niciodată să ne înstrăinaţi codrii noştri, să ne furaţi podoaba cîntecelor noastre, căci noi nu vom cînta decit ceea ce ne-au învăţat părinţii noştri ; să privim cu ochii noştri jocul norilor şi să mîngîiem capul copiilor noştri, cum au mîngîiat capul nostru părinţii şi bunicii noştri cînd eram noi copii“. * Insurecţia din August 1944 marchează începutul revoluţiei de eliberare socială şi naţională, începutul unei perioade de profunde transformări în istoria contemporană a României. Marile realizări obţinute în toate domeniile de activitate sînt rodul eforturilor, al muncii creatoare depuse de întregul nostru popor sub conducerea Partidului Comunist Român. Toate clasele şi categoriile sociale — oameni ai muncii indiferent de naţionalitate — acţionează intr-un ritm susţinut pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al XII-lea, și întîmpină cu noi succese Conf. univ. dr. ION AGRIGOROAIEI (continuare în pag. a 2-a) Trei tinere muncitoare, fruntaşe în producţie de la secţia de confecţii din Hîrlău a întreprinderii de tricotaje ,,Moldova“ din Tasi : Ghena Curcă, în stînga, Tatiana Petraş şi Elena Zurbagiu. Foto :s. leonid In prag de iarnă, cu adăposturile pentru animale încă nepuse la punct ■ Hunii gospodari au terminat demult pregătirile pentru noua perioadă de stabulafie ■ La C.A.P. Scînteia, grajdurile arată tot ca astă-vară ■ Constructori care nu-şi onorează obligaţiile Sânteiii in pragul iernii. Adevăraţiioptiimişti au luat din vreme măsurile necesare pentru ca adăposturile să fie puse la punct, asigurîndu-se astfel in anotimpul friguros condiţii din cele mai bune de cazare pentru toate categoriile de animale, încă de la început trebuie evidenţiat faptul că, spre deosebire de anii trecuţi, în marea majoritate a unităţilor de stat şi cooperatiste cu ferme zootehnice pregătirea spaţiilor de cazare pentru iarnă a început încă din vară, în prezent acestea fiind în bună stare. De altfel, aceste preocupări au fost evidenţiate şi la recenta şedinţă de lucru cu activul din zootehnia judeţului nostru. Un exemplu grăitor în acest sens ni-l oferă crescătorii de animale de la I.A.S. Tg. Frumos. Şi aici, construcţiile au fost reparate din vreme, s-au verificat instalaţiile de apă şi cele electrice, s-au revizuit uşile şi ferestrele pentru a asigura în grajduri un microclimat adecvat. Cu multă grijă s-au pregătit pentru perioada de stabulaţie şi zootehnişti de la I.A.S. Miroslava. Medicul veterinar Dan Podaru, şeful fermei de vaci de la Scînteia a întreprinderii mai sus-menţionate, ne spunea ca acţiunea de pregătire a adăposturilor pentru iarnă s-a încheiat cu o lună de ziua în urmă, în prezent făcîndu-se mici reparaţii la aleile de deservire exterioare. La fel au procedat şi conducerile asociaţiilor economice intercooperatiste pentru creşterea şi ingrăşarea tineretului taurin de la Paşcani, Holboca şi Gropniţa, ale celor pentru creşterea vacilor cu lapte din Dumeşti, Rodiu şi altei*. Din păcate, sînt şi unităţi in car* pregătirii* da iarnă n-au fost încă încheiate. Mai grav este faptul că asemenea neajunsuri am intîlnit tocmai in unităţile care se înscriu şi în acest an cu rezultate slabe în ceea ce priveşte producţia zootehnică, dovadă ca atît conducerile acestora, cit şi specialiştii n-au tras învăţămintele necesare din necazurile de pînă acum. La C.A.P. Scînteia, DAN VALERIU (continuare in pag. a 2-a) de Pornind la un caz minor Luni, 15 noiembrie a.c. ) în jurul orei 15, în tram- ivaiul de pe traseul nr. 4, care circula, în acel mo- ment, între staţiile „Cu- uza Vodă“ şi „Ateneu“ e- tra o aglomeraţie mare. La mijloc, însă, însoţiţi de doi colegi sau prie- teni, aflaţi, ca şi cel în în cauză, în ultimele clase ■ I de liceu, un elev purtînd V uniforma Liceului „C. ţ i Negruzzi" mînca de mai tre zor seminţe, iar cojile I le scuipa jos, printre I călători, fără să se sinchisească cituşi de puţin la cei aflaţi în jurul său. . Bine intenţionat, un cetăţean i-a atras, în mod civilizat, atenţia că nu ' i este frumos ceea ce face pentru fapta sa, rui ar putea suporta o amendă usturătoare.Profitând de anonimatul în care se afla, elevul i-a răspuns insolent : „Şi I ce, mă rog ! Unde ai î vrea atunci, să mănînci seminţe ?“, după care, ? întoreîndu-î spatele, a continuat să scuipe coji- le mai departe printre I picioarele călătorilor. ţ Observînd această lipsă de bun simţ din partea elevului, cetăţeanul resl pectiv a reacţionat prompt 1 şi a încercat să vadă numărul matricol pe care tînârul îl purta (dacă-1 * avea 1) la uniformă, (la ţ scurta de fîş cu care era îmbrăcat lipsea). Atît i-a ţ trebuit. Dintr-un spirit de solidaritate, rău interes, cei doi colegi şi cîţi- i va călători din preajmă ( DIMITRIE CAI VRAŞI I (continuare in pag. a 3-a) / ieste fi ( W că, ■ |tinărul