Flacăra Iaşului, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 11244-11270)

1982-12-01 / nr. 11244

­Pînâ cinci am ajuns­ în secţia de ambreiaje, am tre­cut prin alte 5—8 sectoare. Cînd mă tot muta condu­cerea dintr-un loc în altul, bombăneam eu năduf : oare de bun sau de rău mă tot trimit de colo-colo ? De la turnătorie am încercat să mi­ eschivez, dar n-am reu­şit. Acum ştiu însă cum a­­rată la microscop fonta no­b­­­iară. Trecerea prin alte sectoare m-a ajutat enorm, chiar dacă pentru cunoaș­terea fiecăruia mi-au tre­buit­ cite 5—5 luni de aco­modare, adică multe zile­­tulpină petrecute în­­ între­prindere". Că maistrul Ale­xandru­­ Ionea, actualul șef al atelierului de ambreiaje, nu era mutat de ici-colo de râu, ci pentru calităţile sa­le politice şi organizatorice, o dovedesc rezultatele obţi­nute aici : la ambreiajele fabricate nu s-a înregistrat pină în prezent nici un re­fuz din partea beneficiari­lor, subansamblele în cauză fiind, totuşi, unele dintre­­cele mai complexe produse, livrate de întreprinderea de ln­cee auto Iaşi pentru pro­ducţia de autovehicule, mul­te destinate pieţei externe. Pe tema pregătirii profe­sionale, care este, după pă­rerea unanimă a interlocu­torilor noştri, esenţială pen­tru o­r­oducţie de calitate, am discutat cu maistrul Fronea, cu controlorul de calitate Const. Rădulescu, unul dintre „veteranii“ uni­­tăţii, cu ing. Marieta Rădu­­lescu, şefa compartimentu­lui C.T.C., cu ing. Vladi­ La întreprinderea de­­piese auto m­ir Abălăi, şeful atelieru­lui de proiectare S.D.V. şi tehnologică. Am înţeles, din spusele lor, că această pre­gătire presupune nu numai o categorie mai mare de în­cadrare, dobândită la un mo­ment dat, ci cu mult mai mult : un grad superior de înţelegere a sarcinilor între­prinderii, o integrare per­fectă în disciplina de mun­că şi tehnologică, ordinea şi curăţenia, pe care fie­care înţelege să o facă şi să o întreţină la locul de muncă. In însuşirea acestor calităţi , tot atîtea laturi ale conştiinţei muncitoreşti, m­aistrul are un rol esenţial. Cum anume ? Prin metode adecvate locului de muncă al fiecăruia. De pildă, oda­tă cu instructajul N.T.S., care se face lunar, în ate­lierul de ambreiaje se dis­cută şi noutăţile de ultimă oră ale producţiei. Altă­dată, prin punerea în dis­cuţia col­a­tivului­ a unor muncitori care din negli­jenţă au executat prost o­ lucrare, cum a fost un caz recent : 100 de discuri de ambreiaj nu au putut fi montate fiindcă operaţia de nituţie se executase prost. Dacă nu observa cetecis­­tul.. . Asemenea caruri sînt rare. .după cum ni se spune. _ Dar dacă nu s-ar lua măsuri pe loc, inclusiv notă de plată pentru rema­nieri pe numele celor care au greşit, oamenii ar putea considera firească o greşeală ca aceasta. D­acă sînt noutăţi ? Desi­gur. Se află în organizare, după un proiect unicat în ţară, liniile de montaj pen­tru discuri şi plăci, elabo­rat de Institutul de cerce- M­A­RIA CIOBOTARI (continuare in pag. a 2-a) «TOISIHIMpfflM­tfdMh­MM Calitatea ireproșabilă a produselor -o cauză a întregului colectiv Dosarul energiei in pas cu exigenţele actuale . In, intervalul 26—29 noiembrie, judeţul Iaşi s-a încadrat in cotele de energie electrică acordate, reuşind şi reducerea acestora cu 281 de MWh. In ziua de 29 no­­iem­bre nici o unitate nu a depăşit consumul prevăzut. Au existat unele neajunsuri la I. M. „Nicolina", d­ar, prin restricţiile aplicate de furnizor, s-a încadrat în cota apro­­bata şi aceasta unitate industrială. „ Printre unităţile cu cele mai bune rezultate în uti­lizarea energiei electrice se numără întreprinderea de ulei „Unirea" şi întreprinderea de mătase „Victoria", un­de se manifestă spirit gospodăresc şi receptivitate la ob­servaţiile şi sugestiile furnizorului de­ energie. In ultimul timp, are rezultate bune şi întreprinderea de materiale de construcţii, unde schimbul de după-amiaza a fost tre­cut sa lucreze în schimb de noapte, contribuind astfel la aplatizarea vîrfului de sarcină dintre orele 18—22. Mai sînt şi neglijenţe BS la controlul din 26 noiembrie, nu întreprinderea .Textila" era iluminată inutil secţia prepa­raţie filatură la casa^ scării. Ml Foloseau radiatoare electrice unitatea „Igiena" nr. 22 și Florăria (ambele din Copou) si Florăria *•**. P(,(l" Iloaicî. ■ in ziua.de 27 noiembrie, ia' I.M.A.I.A. lași s-a constatat că 14 convertizoare pentru sudură nu erau dotate cu limitat­oare de mers în gol. §1 Controlul '' noiembrU* a gfisit 1­‘* unitatea lî a întreprinderii de tricotaje „Moldova" patru proiectoare cu becuri cu va­pori de mercur care luminau fără nici o noimă (unitatea lui lucra). Iluminare nejustificată s-a constatat şi la gru­purile sociale, magazia de cartoane, magazia de ţevi goa­­ie etc.­­ Iluminatul de siguranţă funcţiona în timpul zilei da multe unităţi ale cooperativei meşteşugăreşti, ale I.C.S.M.T., I.C.S.M.A., unităţi C.E.C., PECO etc. ■ La anii în tea­m­a întreprinderii „Ţesătura“ s-a găsit, în ziua de noiembrie, multă risipă de energie prin iluminat exce­dentar sau de-a dreptul inutil. La rampa de control, ilu­minatul nu este sector inrert (iluminat general si iluminat local). 7 Consumatori frauduloşi ■ Unii cetăţeni au fost prinşi sustrăgînd energie elec­trica in mod­­ fraudulos, prin dereglarea contoarelor de înregistrare. Tuturor li s-a întrerupt furnizarea energiei pee timp de trei luni, fiind obligaţi şi la plata unei amenzi de 1 000 de lei. De asemenea, li s-a recalculat plata ener­giei consumate pe ultimii 3 ani in regim pauşal, minus suma plătită pe baza contorului. lată cîţiva autori de furt de ener­gie şi cantităţile ce le au de plată: Petrică Ţaga, str. Bradului 23 — 11 072 Kwh ; Const. Atodiresei, b-dul Da­­cia 13 — 2 051 Kwh ; Petru Prunaru, b-dul Alexandru cel Bun 7 — 4 038 Kwh ; Vasile Ştefan, comuna Moţca — 2 041 Kwh ; Dumitru I.Jitiu, comuna Belceşti, Satul nou — 16 353 Kwh. în atenţia unor foruri tutelare , mai laultă vreme se constată că întreprinderea de prelucrare a lemnului şi Combinatul de fibre sinte­tice depăşesc consumul de energie termică cu mii de Gcal. Sugerăm centralelor industriale respective să reanalizeze consumul de energie termică din aceste unităţi şi să sta­bilească măsurile necesare, avîndu-se în vedere îndeplini­rea planului­ de producţie, în condiţii cit mai eficiente. (informaţii furnizate de colectivul energetic judeţean) In pagina a 2-a ieşenii aprobă din toată inima­­ rezultatele noii solii româneşti de pace şi prietenie Telegrame adresate G.C. al P.C R, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Economii de metal U­tilizind tehnologii mo­derne în sectoarele de pre­lucrare şi asigurînd o bu­nă gospodărire, colectivul întreprinderii de elemente de automatizare din Paş­cani a reuşit să economi­sească suplimentar 136 de tone de metal, din care 31 de tone de profile. Aceste economii, la care se adau­gă buna utilizare a maşi­­nilor-unelte (indice de uti­lizare 90,8 la sută), au con­dus la reducerea cheltuie­lilor materiale cu peste 100 de lei la 1 000 de lei producţie marfă. I «decembrie l<M8 MAREA UNIRE înfăptuirea unităţii naţio­nale, dobîndirea şi consoli­darea independenţei de stat au constituit, în întreaga e­­pocă modernă, obiective fun­damentale ale luptei poporu­lui român. în condiţii in­ternaţionale favorabile, in cursul anului 1998 s-a de­­săvîrşit unitatea naţional­­statală, rezultat al unui în­delungat proces istoric şi victorie strălucită a mişcă­rii de eliberare a românilor de pe­ambele versante ale Carpaţilor, de la Dunăre şi Marea Neagră. M­omentul culminant al a­­cestui proces l-a constituit marea adunare naţională de la Alba lulia din 1 decem­brie, care hotăra, intr-o atmosferă de mare entuzi­asm, unirea Transilvaniei cu patria mamă­ ..Desfăşurarea evenimentelor istorice — subliniază tovarăşul NICOL­AE. CEAUŞESCU — demonstrează în modul cel mai categoric faptu­l că u­­­nirea nu a fost efectul unei întîmplări, rodul unei sim­ple conjuncturi favorabile sau al înţelegerilor interve­nite la masa tratativelor, ci rezultatul luptei hotărîtoare a celor mai largi mase ale poporului, un act de profun­dă dreptate naţională, reali­zarea unei concordanţe lo­gice între realitatea obiecti­vă şi drepturile inalienabi­le ale poporului, pe de o parte, şi cadrul naţional ce­rut cu stringenţă de aceste realităţi. Tratatul de pace încheiat ulterior n-a făcut decât să consfinţească sta­rea de h­apt existentă, situa­ţie creată ca urmare a lup­tei maselor populare din Romănia şi din Transilvania, a întregului nostru popor". D­esăvirşirea unităţii de stat a marcat intrarea so­cietăţii româneşti intr-o nouă etapă a evoluţiei sale istorice; a fost impulsionată — in anumite limite — dez­voltarea forţelor de produc­ţie, au sporit considerabil forţele revoluţionare şi de­mocratice care s-au pronun­ţat —­ uneori cu rezultate pozitive — pentru transfor­m­ări de structură, s-au în­registrat rezultate remarca­bile în domeniul ştiinţei şi culturii. A­părarea independenţei na­ţionale, a integrităţii teri­toriale a reprezentat obiecti­vul fundamental al diploma­ţiei române, al largilor for­ţe sociale şi politice, în con­diţiile intensificării acţiuni­lor statelor revizioniste, fas­ciste. Izolată pe plan ex­tern, România întregită a fost supusă, la sfîrşitul de­ceniului al IV-lea, unor pre­siuni tot mai puternice, ca­re au culminat cu Dictatul de la Viena (30 august 1940). S-au rostit şi s-au scris a­­tunci cuvinte pline de mih­­nire, dar şi de speranţă in­tr-un viitor mai bun : „Ar­dealul­ este al nostru, a fost şi rămîne al nostru (. . .)»■ Nu încercaţi să ne devas­taţi­­de pildele strămoşeşti, nu încercaţi niciodată să ne înstrăinaţi codrii noş­tri, să ne furaţi podoaba cîntecelor noastre, căci noi nu vom cînta decit ceea ce ne-au învăţat părinţii noş­tri ; să privim cu ochii noş­tri jocul norilor şi să mîn­­gîiem capul copiilor noştri, cum au mîngîiat capul nos­tru părinţii şi bunicii noş­tri cînd eram noi copii“. * Insurecţia din August 1944 m­archează începutul revolu­ţiei de eliberare socială şi naţională, începutul unei perioade de profunde trans­formări în istoria contem­porană a României. Marile realizări obţinute în toate domeniile de activitate sînt rodul eforturilor, al muncii creatoare depuse de între­gul nostru popor sub con­ducerea Partidului Comunist Român. Toate clasele şi ca­tegoriile sociale — oameni ai muncii indiferent de na­ţionalitate — acţionează in­­tr-un ritm susţinut pentru îndeplinirea sarcinilor tra­sate de Congresul al XII-lea, și întîmpină cu noi succese Conf. univ. d­r. ION AGRIGOROAIEI (continuare în pag. a 2-a) Trei tinere muncitoare, fruntaşe în producţie de la secţia de confecţii din Hîrlău a întreprinderii de tricotaje ,,Moldova“ din Tasi : Ghena Curcă, în stînga, Tatiana Petraş şi Elena Zurbagiu. Foto :­s. leonid In prag de iarnă, cu adăposturile pentru animale încă nepuse la punct ■ Hunii gospodari au terminat demult pregătirile pentru noua perioadă de stabulafie ■ La C.A.P. Scînteia, grajdurile arată tot ca astă-vară ■ Con­structori care nu­-şi onorează obligaţiile Sânteiii in pragul iernii. A­­devăraţii­­optiimişti au luat din vreme măsurile necesare pentru ca adăposturile să fie puse la punct, asigurîn­­du-se astfel in anotimpul friguros condiţii din cele mai bune de cazare pentru toate categoriile de animale, încă de la început trebuie evidenţiat faptul că, spre de­osebire de anii trecuţi, în marea majoritate a u­­nităţilor de stat şi coopera­tiste cu ferme zootehnice pregătirea spaţiilor de ca­zare pentru iarnă a început încă din vară, în prezent a­­cestea fiind în bună stare. De altfel, aceste preocupări au fost evidenţiate şi la re­centa şedinţă de lucru cu activul din zootehnia jude­ţului nostru. Un exemplu grăitor în acest sens ni-l oferă crescătorii de anima­le de la I.A.S. Tg. Frumos. Şi aici, construcţiile au fost reparate din vreme, s-au ve­rificat instalaţiile de apă şi cele electrice, s-au revizuit uşile şi ferestrele pentru a asigura în grajduri un mi­croclimat adecvat. Cu multă grijă s-au pregătit pentru perioada de stabulaţie şi zootehnişti de la I.A.S. Mi­roslava. Medicul veterinar Dan Podaru, şeful fermei de vaci de la Scînteia a în­treprinderii mai sus-menţio­­nate, ne spunea ca acţiunea de pregătire a adăposturilor pentru iarnă s-a încheiat cu o lună de ziua în urmă, în prezent făcîndu-se mici re­paraţii la aleile de deservi­re exterioare. La fel au procedat şi conducerile aso­ciaţiilor economice intercoo­­peratiste pentru creşterea şi ingrăşarea tineretului taurin de la Paşcani, Holboca şi Gropniţa, ale celor pentru creşterea vacilor cu lapte din Dumeşti, Rodiu şi altei*. Din păcate, sînt şi unităţi in car* pregătirii* da iarnă n-au fost încă încheiate. Mai grav este faptul că aseme­nea neajunsuri am intîlnit tocmai in unităţile care se înscriu şi în acest an cu re­zultate slabe în ceea ce pri­­veşte producţia zootehnică, dovadă ca atît conducerile acestora, cit şi specialiştii n-au tras învăţămintele ne­cesare din necazurile de pî­­nă acum. La C.A.P. Scînteia, D­AN VALERIU (continuare in pag. a 2-a) de Pornind la un caz­ minor Luni, 15 noiembrie a.c. ) în jurul orei 15, în tram- i­vaiul de pe traseul nr. 4,­­ care circula, în acel mo-­­ ment, între staţiile „Cu- u­za Vodă“ şi „Ateneu“ e- t­ra o aglomeraţie mare.­­ La mijloc, însă, însoţiţ­i de doi colegi sau prie-­­­­ teni, aflaţi, ca şi cel în î­n cauză, în ultimele clase ■ I de liceu, un elev purtînd V­­ uniforma Liceului „C. ţ i Negruzzi" mînca de ma­­i t­re zor seminţe, iar cojile I­­ le scuipa jos, printre I călători, fără să se sin­­­­chisească cituşi de puţin l­­a cei aflaţi în jurul său. . Bine intenţionat, un cetă­­­­ţean i-a atras, în mod­­ civilizat, atenţia că nu ' i este frumos ceea ce face pentru fapta sa, rui ar putea suporta o amendă usturătoare.­­­­Profitând de anonimatul­­ în care se afla, elevul­­ i-a răspuns insolent : „Şi I ce, mă rog ! Unde ai î vrea atunci, să mănînc­i seminţe ?“, după care, ? întoreîndu-î spatele, a­­ continuat să scuipe coji-­­ le mai departe printre I picioarele călătorilor. ţ Observînd această lipsă­­ de bun simţ din partea­­ elevului, cetăţeanul res­­l pectiv a reacţionat prompt 1 şi a încercat să vadă nu­­­­mărul matricol pe care­­ tînârul îl purta (dacă-1 * avea 1) la uniformă, (la ţ scurta de fîş cu care era­­ îmbrăcat lipsea). Atît i-a ţ trebuit. Dintr-un spirit­­ de solidaritate, rău inte­­­­res, cei doi colegi şi cîţi- i va călători din­ preajmă ( DIMITRIE CAI VRAŞI I (continuare in pag. a 3-a) / ieste fi ( W că, ■ |tinărul

Next