Flacăra Iaşului, februarie 1983 (Anul 39, nr. 11295-11318)

1983-02-01 / nr. 11295

PAGINA A II-A ------------------­ ü r/icf*g|g. icÍBaBuB+im i*usiuBjndÍGM+i\ Angajare fermă pentru realizarea sarcinilor de producţie şi a acţiunilor de muncă patriotică In ultimii doi ani, perioadă analizată de recenta conferin­ţă de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti de ti­neret Paşcani, producţia in­dustrială realizată în unităţile oraşului a depăşit 6 miliarde de lei, iar volumul mărfurilor exportate se ridică la circa 140 de milioane de lei. Numai în 1982, producţia netă supli­mentară se ridică la 76,8 mi­lioane lei. Au fost puse in funcţiune, în această perioadă, noi capacităţi de producţie, la I.T.R.D., I.T.P., I.M.M.R., I.S.A.S., creîndu-se astfel po­sibilitatea ca, pe lingă impor­tantul detaşament muncitoresc pe care Îl reprezintă tinerii, să mai apară peste 5 000 de locuri de muncă — majorita­tea ocupate, de asemenea, de oameni foarte tineri, de vîrstă utecistă. Sînt astfel justificate mîndria tinerilor, cărora le a­­parţine majoritatea succeselor obţinute în aceşti ani, deplina lor satisfacţie, recunoştinţa pentru conducerea partidului şi statului nostru care, în ca­drul politicii sale ştiinţifice, profund realiste, de dezvolta­re armonioasă a tuturor zone­lor ţării, a alocat, pentru noi Investiţii, în aceşti doi ani, peste 750 de milioane de lei. Aşa cum spuneam, frumoa­sele realizări, al căror bilanţ l-a făcut conferinţa organiza­ţiei orăşeneşti U.T.C., reflectă şi eforturile celor peste 10 000 de tineri care muncesc în u­­nităţile industriale, cooperatis­te, comerciale, în şcoli etc. Realizări frumoase, pentru că, celor deja amintite li se pot adăuga altele, la fel de valo­roase, săvîrşite în domeniul muncii patriotice — unde a­­nual realizările au depăşit un milion de Iei. In 1982, de pil­dă, uteciştii de la I.T.P. au o­­cupat primul loc pe­ judeţ la acest capitol, fiind urmaţi, în­deaproape, de cei de la alte unităţi păşcănene (I.T.R.D., I.M.M.R., Integrata de in, I.S.A.S.). Relevînd toate aceste reuşi­te, atît darea de seamă prezen­tată, cît şi participanţii la dis­cuţiile din cadrul conferinţei au subliniat interesul crescînd al majorităţii tinerilor pentru perfecţionarea pregătirii pro­fesionale, pentru respectarea Conferinţe de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile U.T.C. disciplinei tehnologice şi in muncă, pentru creşterea cali­tăţii, pentru realizarea produc­ţiei în condiţii de eficienţă sporită, întrecerea „Tinere­tul — factor activ în realizarea obiectivelor deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“ s-a dovedit un veritabil cata­lizator al acţiunilor din pro­ducţie, conducînd — prin an­trenarea întregului tineret păşcănean — la sporirea şi di­versificarea producţiei, în con­diţiile reducerii costurilor. Nu-i mai puţin adevărat, s-a arătat, că rezultatele puteau fi şi mai bune, dacă nu se mai constatau destule abateri de la ordine şi disciplină, în pri­mul rând. Mai sunt destui cei care efectuează lucrări de sla­bă calitate, cei care încalcă normele tehnologice, cei care nu se preocupă — pe măsura posibilităţilor create — pentru perfecţionarea lor profesională. De asemenea, nu este de negli­jat nici faptul că mai bine de jumătate din totalul absenţe­lor nemotivate înregistrate a­­parţin tot tinerilor, ceea ce ridică în faţa organizaţiilor, a organelor nou alese, imperati­vul întăririi muncii educative, al ordinii şi disciplinei. Sarcini­le majore ce stau în faţa unităţi­lor social-economice din oraş în perioada ce urmează fac necesară dispariţia oricăror manifestări ce pot afecta re­zultatele viitore, şi este dato­ria uteciştilor să acţioneze în aşa fel incit — sub îndruma­rea comuniştilor — să consti­­tuie un model demn de ur­mat de către toţi oamenii muncii. Dealtfel, analiza criti­că şi autocritică din cadrul conferinţei, opiniile expuse de vorbitori cum au fost Tereza Blăjuţ, secretarul co­mitetului U.T.C. de la I.T.P., Viorel Enea, secretarul comi­tetului U.T.C. de la I.S.A.S., prof. Al. Ivanovici, directorul Liceului industrial „C. Burcă“, ing. Gh. Firnea, secretarul co­mitetului U.T.C. de la I.T.R.D., ş.a. au exprimat elocvent an­gajamentul tinerilor păşcăneni de a munci şi învăţa în aşa fel incit contribuţia lor la rea­lizarea sarcinilor economice şi a acţiunilor de muncă patrio­tică să fie la înălţimea cerin­ţelor actuale. La punctul al doilea al or­dinii de zi, a fost ales Comi­tetul orăşenesc U.T.C. în func­ţia de prim-secretar , a fost reales tovarăşul Dumitru Hre­­ţu. C. Enea E­xam­ e laşul universitar trăieşte cu Intensitate la această oră e­­moţia şi tensiunea sesiunii de iarnă. „Ce examene ai ?“, „Ce notă ţi-a dat ?“, „Cind ter­mini sesiunea ?“, sunt întrebă­rile cele mai frecvente în di­alogurile studenţilor de la Po­litehnică, Medicină, Conserva­tor, Agronomie şi Universita­te. Fiecare dintre cei care se află astăzi în băncile amfitea­­trelor ieşene încearcă să dea o adevărată măsură a valorii, să sintetizeze cunoştinţele complexe acumulate pe par­cursul semestrului la cursuri, seminarii şi în laboratoare. Zilele trecute ne-am oprit la Facultatea de construcţii, unde studenţii din anii II şi III se aflau deja în miezul se­siunii. Grupa 2311 susţinea, cu to­varăşul conf. dr. ing. Sergiu Corobceanu, examenul la dis­ciplina „Beton armat şi pre­­comprimat". Gabriel Breabăn expune subiectele de pe bilet cursiv, concis, cu siguranţă, fapt care lasă o frumoasă im­presie. Două ezitări şi califi­cativul maxim se diminuează cu un punct. „îmi pare rău ne spunea el — că nu am reeditat rezultatul de la „Sta­tica şi stabilitatea construcţii­lor", la care am primit nn Sper să mă „revanşez" la ur­mătorul examen, pentru care mă voi pregăti cu mai mare atenţie". Colega lui, Ligia Barcă, a primit nota 8. Cu toate acestea, bilanţul general nu a avut darul să-l mulţumească pe examinator şi nici pe cei care nu au reuşit să se situeze prin cunoştinţe­le lor la nivelul aşteptat. e n­e... „Este un examen greu, cu materie multă şi complexă“ — încercau o scuză cîţiva din­tre cei în cauză. Aceasta insă nu explică necunoaşterea unor noţiuni de bază de Rezistenţa materialelor, Materiale de con­strucţii etc., discipline studia­te în anii anteriori. Atît la grupa 2311, cît şi la altele cu rezultate mediocre, organizaţiile A.S.C. vor trebui să acţioneze energic în direc­ţia dinamizării şi mobilizării studenţilor pentru o pregătire de calitate superioară, la ni­velul posibilităţilor şi condi­ţiilor existente. Un exemplu în acest sens este grupa 2307, care a în­cheiat examenul de „Statica şi stabilitatea construcţiilor" (titular al disciplinei, prof. dr. ing. Nicolae Orlovschi) cu re­zultate bune. Printre „perfor­meri", studentele Mihaela Po­pic şi Irina Buhăescu. Ele au primit nota 10 şi speră ca ştacheta să nu coboare la ur­­­mătoarele discipline. Cu un frumos bilanţ s-au încheiat şi examenele grupelor 2201 (la Mecanica construcţiilor), 2203 (Analiză matematică), 2313 (Beton armat). Sunt doar cîteva exemple care argumentează că tinere­tul universitar ieșean depune eforturi pentru însuşirea u­­nor temeinice cunoştinţe de specialitate, care vor sta la temelia viitoarei profesiuni. Sesiunea este de fapt un ba­rometru al calităţii pregătirii de astăzi, al valorii profesio­nale de mîine. Sesiunea con­tinuă. .. Lucian Vlad Spectacol de teatru Formaţia de teatru a Spita­lului pentru studenţi şi elevi a pus in scenă o nouă piesă a lui Mircea Alexandrescu, me­dic în cadrul spitalului, inti­tulată „Acasă“. Spectacolul, pre­gătit sub îndrumarea actorului Virgiliu Costin, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri", a fost prezentat la Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor şi s-a bucurat de succes. Angela Karion, medic Şezătoare literară TG. FRUMOS (de la subre­­dacţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui“) Centrul judeţean de îndru­mare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă şi Casa orăşenească de cultură Tg. Frumos au organizat o reuşită şezătoare literară, la care au fost antrenaţi membri ai cenaclurilor „Ion Creangă“ din Iaşi şi „Garabet Ibrăilea­­nu“ din Tg. Frumos. S-a reali­zat cu acest prilej un fructuos schimb de experienţă privind rolul cenaclurilor literare în educaţia estetică a tineretului, în promovarea valorilor artis­tice. Cenacliştii au susţinut, în în­cheiere, un spectacol de mu­zică şi poezie dedicat împlini­rii a 50 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi aniversă­rii zilei sale de naştere. Dumitru Păpuşoiu ---------------------------------— FLACĂRA IADULUI Dezvoltarea forţelor de producţie (urmare d­in pag. 1) de ansamblu a forţelor de producţie. Evidenţiind aceste interdependenţe, documentele partidului nostru subliniază că, în dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, esenţială nu este scoa­terea in evidenţă a importan­ţei uneia sau alteia dintre ra­muri, ci asigurarea dezvoltă­rii ascendente şi echilibrate a tuturor şi a întregii economii naţionale. Pornind de aici şi sintetizînd gîndirea strategică a secreta­rului general al partidului în domeniul dezvoltării forţelor de producţie ale ţării, putem rezuma astfel coordonatele de bază ale acestei strategii : dezvoltarea susţinută a indus­triei socialiste şi orientarea ei fermă spre ramurile şi sub­­ramurile de inaltă tehnicitate, care valorifică superior resur­sele de materii prime şi ener­getice, precum şi munca so­cială a oamenilor ; dezvoltarea armonioasă, proporţională a tuturor ramurilor economiei naţionale şi asigurarea, în a­­cest cadru, a unui raport co­respunzător între industrie şi agricultură ; amplasarea ra­ţională a forţelor de producţie pe teritoriu şi dezvoltarea pro­porţională a tuturor zonelor ţării ; participarea puternică şi eficientă a ţării la diviziunea internaţională a muncii. Pe baza acestei orientări a dez­voltării forţelor de producţie se asigură realizarea ţelului suprem al politicii partidului şi statului — ridicarea permanentă a gradului de civilizaţie şi a nivelului de trai al întregu­lui popor. Strategia dezvoltării forţelor de producţie cunoaşte particu­larităţi de la o etapă la alta. In această ordine de idei, avîn­­du-se în vedere că în ultimele trei cincinale, îndeosebi în de­ceniul 1971—1980, ţara noastră a înaintat pe un front larg în dezvoltarea economică, par­­curgînd mai multe etape. Con­gresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului au stabilit ca, în perioada urmă­torilor ani, să se acorde prio­ritate consolidării marilor rea­lizări obţinute şi să se asigure dezvoltarea armonioasă şi echi­librată, în continuare, a eco­nomiei naţionale, prin realiza­rea unei noi calităţi superioa­re, în toate sectoarele, şi so­luţionarea pozitivă a contra­dicţiilor care au apărut în construcţia economică şi socia­lă. Pe baza condiţiilor interne şi a situaţiei economice inter­naţionale, sarcini deosebite sunt stabilite pentru dezvolta­rea şi perfecţionarea mijloa­celor de muncă, pentru asi­mi­larea bazei proprii de mate­rii prime şi resurse energeti­­ce, înfăptuirea noii revoluţii agrare, ridicarea calităţii şi creşterea eficienţei economice în toate sectoarele. Dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie se va înfăptui concomitent cu per­fecţionarea relaţiilor de pro­ducţie, a organizării şi condu­cerii vieţii economico-sociale,­­ceea ce va conduce la trece­rea ţării la un nou stadiu de dezvoltare, la sporirea poten­ţialului său economic si creş­terea prestigiului României in rîndul naţiunilor lumii. / Adunările generale ale oamenilor muncii (urmare din pag. 1) cetare, prestări de servicii, cul­turale etc., şi este datoria a­­dunărilor generale de a urmări îndeplinirea acestora în cit mai bune condiţii, aşa cum cer pre­vederile de plan, hotărîrea re­centei plenare a Comitetului judeţean de partid. In toate unităţile economice, adunările generale au datoria să imprime o maximă răspun­dere îndeplinirii producţiei fi­zice, cu prioritate a producţiei destinată exportului, astfel ca economia naţională să dispună de un fond valutar cit mai mare pentru a se putea plăti datoriile externe şi a se a­­sigura importurile de care a­­vem nevoie. Ordinea de zi a adunărilor generale este bogată; ea cu­prinde multe aspecte ale acti­vităţii economico-sociale (anga­jamentele in întrecerea socia­listă, contractul colectiv de muncă, alegerea reprezentanţi­lor oamenilor muncii în consi­liul oamenilor muncii şi a unui reprezentant muncitor di­rect în producţie în funcţie de vicepreşedinte al consiliului, a­­naliza activităţii comisiilor de judecată şi alegerea noilor co­misii etc.). De aceea, este ne­cesar ca dezbaterile să se axe­ze pe problemele principale, sa facă din îndeplinirea planului centrul de interes al întregii adunări. Organizaţiile de partid, sub conducerea cărora se­ des­făşoară pregătirea adunărilor generale, isi vor intensifica ac­tivitatea în această perioadă pentru a răspunde cu compe­tenţă marilor sarcini ce le re­vin, contribuind astfel la creş­terea rolului conducător al par­tidului in dezvoltarea democra­ţiei muncitoreşti, socialiste.­­ I Hîrlău „Zilele educaţiei politice şi culturii socialiste“ Duminică s-au încheiat, la Hîrlău, manifestările cuprinse în cadrul „Zilelor educaţiei po­litice şi culturii socialiste“, or­ganizate sub egida Consiliului orăşenesc al educaţiei politice şi culturii socialiste. în acest context au avut loc simpozioa­ne, dezbateri, expuneri, întîl­­niri cu activişti de partid şi de stat, au fost prezentate ex­poziţii de cărţi social-politice, spectacole ale Teatrului popu­lar „Petru Rareş“, ale altor formaţii artistice din întreprin­deri şi instituţii. In centrul acţiunii s-au aflat manifestî­ rile dedicate împlinirii a 73 de ani de activitate revoluţio­­nară a tovarăşului Nicoae Ceauşescu şi aniversării zilei sale de naştere. Au fost relie-» fate contribuţia secretarului general al partidului la elabo-­ rarea strategiei şi tacticii revo­luţionare în opera de făurite a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, aportul tova­răşului Nicolae Ceauşescu la soluţionarea marilor probleme ale epocii contemporane. Paul Iancu O acţiune de mare importantă pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare a zootehniei, pentru sporirea producției animaliere (urmare din pag. I) prietate sau deţin animale din categoria celor care fac obiec­tul recensămîntului, au obliga­ția să declare corect numărul acestora, pentru a fi recenzate şi să dea concursul recenzori­­lor, precum şi organelor de control, prezentate pentru veri­ficarea datelor declarate. Ani­malele găsite fără proprietar, pe drum, în cîmp, în pădure, bălţi, în deplasare şi în alte situaţii, sînt considerate pro­prietatea statului şi se înregis­trează ca atare. In situaţia în care numărul animalelor rezultat din verifi­care, prin numărare, este iden­tic cu cel înscris în declaraţia de recenzare, şeful echipei de verificare va înscrie pe ver­soul declaraţiei de recenzare „datele sunt conforme cu reali­tatea“. Când se constată exis­tenţa unui număr mai mare de animale decit cel înscris în de­claraţia de recenzare, ca urma­re a nedeclarării întregului e­­fectiv deţinut de către o per­soană fizică, potrivit art. 2 din Decretul nr. 1/1982, se consideră că nu-i aparţin şi se preiau fără plată în proprietatea sta­tului. De asemenea, animalele găsite în plus faţă de declara­ţia de recensămînt, la unităţile socialiste şi la alte unităţi, vor atrage după sine preluarea lor fără plată la fondul centralizat, urmind ca persoana vinovată de încălcarea obligaţiei de de­clarare să suporte contravaloa­rea pagubei aduse unităţii. Pre­cizăm totodată că şi declararea unui număr mai mare de ani­male decit cel deţinut efectivi constituie infracţiune care, i se pedepseşte potrivit legii penale. Experienţa anilor precedenţi a demonstrat că majoritatea covirşitoare a deţinătorilor de animale a înţeles importanţa pe care o prezintă recensămîn­­tul şi a acordat tot sprijinul solicitat. Reamintirii totuşi , tu­turor conducerilor de Unităţi şi cetăţenilor că este de datoria lor să contribuie şi de aceasta­ dată la desfăşurarea exemplară­ a recensămîntului știind că ast­fel își sporesc aportul la fun­damentarea măsurilor ce vizea­ză progresul mai rapid al zoo­tehniei.

Next