Flacăra Iaşului, martie 1983 (Anul 39, nr. 11319-11345)
1983-03-01 / nr. 11319
l ELI UTCA K university MI\?ESCU* Eroefari din toate ţările, mnîji^vSfr. Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr 11 319 Marti, 1 martie 1983 4 pagini — 50 bani înainte de a alege importul, am căutat „valuta forte“ a propriei inteligențe ? Relatam, zilele trecute, că la întreprinderea mecanică „Nicotină“ s-a deschis o expoziție cumostre de materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble etc., pentru procurarea cărora se recurgea, sau se recurge încă, la importuri. Organizarea, bine gîndită — şi în acest sens o contribuţie specială a avut Cabinetul judeţean de organizare economico-socială — a trasat un astfel de cadru acţiunii, care să permită întîlnirea organizată, pe zile, a unor specialişti grupaţi pe domenii de activitate identice sau înrudite. în ziua revenirii noastre aici, de pildă, erau invitaţi reprezentanţi ai unor unităţi din cadrul ministerelor energiei electrice, industriei metalur- ■' r gice, construcţiilor de maşini, precum şi de la Institutul politehnic şi Centrul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru maşini şi utilaje din industria uşoară. I-am abordat pe unii dintre ei, pentru a le afla părerea în legătură cu utilitatea manifestării, cu intenţiile viitoare. Prof. dr. ing. Vitalie Belousov, decanul Facultăţii de mecanică de la I.P.I., ne-a relatat : „Expoziţia ne-a prilejuit un contact mai strîns şi cu alte unităţi, pe lingă cele cu care avem deja foarte strînse relaţii (I. M. „Nicolina“, C.U.G., I.M.A.M.U.S., I.U.P.S.R. , etc.), în unele unităţi de industrie uşoară, de pildă, nu se cunoştea faptul că producem la Iaşi roţi dinţate cu dantură curbilinie, acestea aflîndu-se încă pe lista importurilor. Au aflat şi vor acţiona în consecinţă. Evident, nu pentru toate reperele s-au găsit soluţii. Ideal ar fi ca, pentru cele neasimilate, comenzile de cercetare-realizare să ne fie emise de la nivelul ministerelor sau centralelor, costurile de realizare a unor serii mai mari fiind mai avantajoase deicît pentru cîteva repere, unele unicat, cite ne pot solicita întreprinderile din județ“. Din cîte ne informa ing. Petre Martinas, din cadrul Cabinetului judeţ-----------— ţean de organizare economico—socială, şi alte unităţi ieşene au găsit în standurile expoziţiei repere despre care nu ştiau că se fabrică la Iaşi. In standul Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii, de pildă, banda adezivă (necesară 400 de mii de bucăţi pe an, în valoare de 58 de mii de dolari) se afla pe lista produselor cerute la import, în timp ce în standul Institutului de chimie macromoleculară „P. Poni“, acelaşi produs, realizat la cererea unei întreprinderi din... Tg. Mureş, figura cu „lu- MARIA CIOBOTARU (continuare în pag. a 2-a) însemnări de la o expoziţie care reflectă forţa industriei ieşene La I.M.M.R. Paşcani Rezultate ale recondiţionării matriţelor PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Sarcinile privind recondiţionarea pieselor de schimb, a subansamblelor i-au mobilizat pe oamenii muncii de la I.M.M.R. Paşcani la acţiuni concrete. Astfel, în secţia sculărie au fost create noi tehnologii de recondiţionare a matriţelor care conferă acestora parametrii funcţionali iniţiali. De la începutul anului şi pînă în prezent, aici s-au recondiţionat peste 100 de matriţe, realizîndu-se o economie de circa 50 tone de oţeluri speciale, reducîndu-se totodată costurile de producţie cu aproape 1 milion de lei. V. Zaharia I. M. „NICOLINA“. Linia de montaj a punţilor motoare pentru autoscrepere şi dumpere, punţi care, pînă nu demult, se importau, în imagine , controlorul decalitate ^ FiorinHriscu, lăcătuşul Ioan Asăvoaiei şi frezorul Radu Hogea, destoinici muncitori din această formaţie de lucru a secţiei utilaj tehnologic. Foto : L. sibatulat S \ { | In paginile 2-3__ I Viaţa de partid | I Cronica lunii februarie ^ I Viaţa culturală ( I Sport | I Răspundem scrisorilor trimise redacţiei \ _________________________________] L —IFA în fabricate — un nou produs de mare complexitate La întreprinderea de piese auto a fost asimilat în fabricaţie un nou produs de mare complexitate, care atestă gradul tot mai înalt de tehnicitate şi specializare a producţiei unităţii ieşene. Este vorba despre cabestanul care va echipa autocamioane grele, fabricate şi pentru piaţa externă, subansamblu compus dintr-o tobă de metal cu axă de rotaţie verticală, pe care se înfăşoară cablul de tracţiune al autovehiculului. Meritul deosebit al colectivului de muncitori şi specialişti de la unitatea ieșeană constă în faptul că atît proiectarea, cît şi execuţia produsului s-au realizat aici cu forţe proprii, la acest succes aducîndu-şi o importantă contribuţie atît proiectanţii — inginerii Vladimir Abălăi şi Mihai Minea — cît şi executanţii — inginerul Ionel Chipăruş, şeful secţiei prelucrări mecanice, şi maiştrii Petru Brînză şi Gh. Perian. Zootehnişti fruntaşi Ferma de porcine a C.A.P. Ciurea, condusă de ing. Lucia Turcu, a livrat la fondul de stat în anul trecut cu peste 85 de tone de carne peste prevederile planului. După cum ne-a informat tovarăşa Ecaterina Sîrbu, contabila şefă a unităţii, şi în acest an zootehniştii de aici se numără printre fruntaşi. Această afirmaţie are la bază faptul că de la începutul anului şi pînă în prezent s-au livrat la fondul de stat aproape 70 de tone de carne, depăşindu-se substanţial sarcinile pentru această perioadă. Rezervele de apă scăzute din fac mai actuală ca oricînd problema irigaţiilor Bilanţul deficitar al acumulărilor de umiditate în sol din perioada toamnă-iarna, după o vară relativ secetoasă, creează o situaţie destul de critică pentru agricultură. O analiză sumară a regimului pluviometric din zonă duce la concluzia că rezerva actuală de apă a solului este foarte redusă. Iată, de exemplu, ce arată determinările de umiditate efectuate înaintea ultimelor zăpezi în sistemele de irigaţie de pe terasa Bivolari şi din incinta indiguită Trifeşti-Sculeni. Pe terasă, în lucernierele irigate în vară deficitul de umiditate faţă de capacitatea de înmagazinare durabilă pentru apă a solului este de 1 342 m.c./ha pe stratul de 1,0 m şi de 2 116 m.c./ha pe stratul în grosime de 1,5 m. Rezerva existentă reprezintă numai 40 la sută şi, respectiv, 36 la sută din umiditatea accesibilă plantelor. Pe stratul de 1,0 m rezerva actuală este cu circa 300 m.c./ha sub plafonul minim de umiditate. La griul de toamnă pe aceleași adîncimi deficitul de apă este de 1 273 m.c./ha și, respectiv, 1 776 m.c./ha, rezerva actuală reprezentînd 45—46 la sută din apa accesibilă plantelor. In stratul de înrădăcinare a griului de 0,60 m grosime, deficitul faţă de capacitatea de reţinere a solului este de 700 m.c./ha şi rezerva existentă se află sub plafonul minim de umiditate permis în sol pentru asigurarea unor producţii mari. La arăturile de toamnă după culturi recoltate tîrziu, deficitul este mai mare, datorită pierderilor exagerat de mari prin evaporaţie de pe suprafaţa neuniformă a solului în perioada de toamnă-iarnă neobişnuit de călduroasă, în incinta indiguită Trifeşti- Sculeni, pe zona centrală a luncii cu nivelul freatic la o adîncime mai mare de 3 m, deficitul faţă de capacitatea de reţinere pentru apă în cîmp este mai mic decit cel de pe terasă. , Conf. dr. E. ALBINEŢ Institutul agronomic (continuare în pag. a 2-a) sol MARTIŞOR Fenomen repetabil şi totuşi mereu altul, marele miracol al genezei primăvăratice ne uimeşte de fiecare dată, făcindu-ne părtaşi de la primul sunet de filigran al dezgheţurilor, la fantasticul proces al metamorfozelor înnoitoare. Ne înfiorăm în faţa tainelor renaşterii din atîtea izvoare nesecate, sonorităţile armonice şi culorile intense invadîndu-ne stările de suflet şi inoculîndu-ne, odată cu explozia vegetală, un plus de speranţă şi optimism. Pentru cei porniţi de mult pe drumul prefacerilor, primăvara este anotimpul semnificaţiilor majore, ale certitudinilor că din mugurii încă firavi vor izbucni noianul de frunze şi că plămada vieţii noi va încolţi şi spori înzecit, asemenea mirificei seminţe sădite intr-un pămint darnic şi fertil, întocmai cum ceea ce nu era vecit o nădejde, un zimbet sfios de ghiocel, a învins omăturile grele, făcîndu-ne martori la desfășurarea, unică în splon- ELENA PIETRARU (continuare în pag, a 3 a)