Flacăra Iaşului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 11346-11371)

1983-04-01 / nr. 11346

PAGINA A ll-A------------------------------' CRONICA LUNII MARTIE Evenimente interne Prima lună a primăverii şi ultima din pri­mul trimestru al acestui atît de important an al cincinalului s-a constituit într-o perioadă de intensă activitate economică şi socială atît în judeţul Iaşi, cît şi în întreaga ţară, printr-o muncă susţinută, superioară calita­tiv, prin care oamenii muncii, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, dau viaţă hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Pe acest fond de intensă acti­vitate creatoare, au avut loc importante eve­nimente în viaţa politică a ţării şi a judeţu­lui, toate înscrise în eforturile conducerii de partid şi de stat, ale întregului partid şi popor de ridicare a calităţii muncii şi a vie­ţii, de stabilire şi aplicare a măsurilor care să ducă la mobilizarea şi valorificarea supe­rioară a resurselor materiale şi umane de care dispunem. Plenara C.C. al P.C.R. din 23—24 martie Principalul eveniment intern al lunii în care s-au împlinit 9 ani de la alegerea, la 28 martie 1974, de către Marea Adunare Naţională, a primu­lui preşedinte al ţârii, în persoana celui mai iu­bit şi stimat fiu al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a constituit Plenara C.C. al P.C.R. Desfăşurată în zilele de 23—24 martie, sub pre­şedinţia secretarului general al partidului, ple­nara a avut înscrise la ordinea de zi rapoarte cu privire la : situaţia economico-financiară pe an­samblul economiei naţionale în 1982 ; aplicarea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din decembrie 1982, în domeniul retribuirii muncii şi repartiţiei veniturilor oamenilor muncii ; efecti­vul, compoziţia şi structura organizatorică ale parti­­dului la 31 decembrie 1982 ; activitatea desfăşu­rată in 1982 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea po­liticii de cadre a partidului ; activitatea de rezol­vare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în 1982 , activitatea internaţională a partidului şi a statului în 1982 şi principalele orientări în politica externă în anul 1983. S-au adoptat unele măsuri organizato­rice. Analizînd şi aprobînd rapoartele prezentate, plenara a stabilit măsuri de perfecţionare a ac­tivităţii în domeniile respective. Cuvîntarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, rostită în încheierea lucrărilor plenarei, constituie pentru organele şi organizaţiile de partid, organele de stat, organ­i­­zaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi comuniştii şi oamenii muncii un nou şi foarte important do­cument programatic, care orientează eforturile naţiunii în acest an şi în întregul cincinal. Sarci­nile şi indicaţiile formulate de secretarul general al partidului vizează adîncirea prefacerilor cali­tative din viaţa ţării, amplificarea rezultatelor bune din primul trimestru al anului, indeplinirea exemplară a programelor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. O nouă sesiune a Marii Adunări Naţionale In acelaşi context de preocupări se înscriu şi lucrările in plen ale sesiunii a şaptea a celei de-a opta legislaturi a Marii Adunări Naţionale, din zilele de 25 şi 26 martie. In forumul de stat suprem, Consiliul de Miniştri a prezentat Raportul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării în tri­mestrul I 1983 şi măsurile luate pentru aplicarea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului pri­vind creşterea producţiei materiale şi a produc­tivităţii muncii, a eficienţei în toate domeniile de activitate, realizarea integrală a sarcinilor pe anul 1983. M.A.N. a dezbătut şi aprobat, de aseme­nea, o seamă de acte normative care asigură per­fecţionarea sistemului, juridic al ţării, a dezbătut şi hotărît asupra unor abateri constatate în zo­otehnie. In ziua de 26 martie, la Palatul Marii Adunări Naţionale, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a în­­mînat, în cadrul unei solemnităţi devenite tradi­ţionale, înalte distincţii ale R.S. România orga­nizaţiilor judeţene de partid, consiliilor populare şi unităţilor fruntaşe în întrecerea socialistă pe anul 1982. Nouă, ieşenilor, momentul ne-a prile­juit o satisfacţie deosebită, întrucât judeţul Iaşi a obţinut o „recoltă“ de distincţii mai bogată ca oricând. Alte momente din viaţa ţării şi a judeţului Intre evenimentele ce au avut loc la nivelul ţării în luna martie, în prim-plan se mai înscriu : — Şedinţele Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din 15 şi, respectiv, 22 martie ; — Şedinţa Consiliului de Stat, din 28 martie, care a dezbătut şi aprobat cîteva decrete, intre care şi unele vizîhd creşterea producţiei agricole şi înlăturarea oricăror tendinţe de speculă cu produse agroalimentare ; — Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi petroliere din judeţul Pra­hova şi participarea secretarului general al parti­dului­­la Consfătuirea de lucru cu cadre de con­ducere, specialişti şi alţi oameni ai muncii din industria petrolului ; — Participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la convocarea-bilanţ a activului de bază al armatei. In judeţul Iaşi au avut loc plenara Comitetu­lui judeţean de partid (s-a analizat activitatea de recuperare şi valorificare a materialelor şi ener­giei), sesiunea Consiliului popular al judeţului (dezvoltarea industriei mici în anii 1983—1985), conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii, desfacerea mărfurilor şi de credit. GH. MIHALACHE -FLACARA IASULUI Plenara Comitetului judeţean Iaşi al U. T. C. Ieri a avut loc, la Iaşi, ple­nara Comitetului judeţean al U.T.C., la care au participat, ca invitaţi, activişti de partid şi de stat, secretari de comitete de partid din unităţi economice şi social-culturale, secretari de co­mitete ale U.T.C., reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Al. Floareş, se­cretar al Comitetului judeţean de partid. Plenara a luat în dezbatere modul în care au acţionat orga­nele şi organizaţiile U.T.C. din judeţ pentru transpunerea în practică a sarcinilor ce le re­vin din orientările şi indicaţiile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, pentru înfăptuirea prevederilor actualului cincinal, a obiectivelor stabilite de Con­gresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Raportul prezentat şi vorbito­rii au evidenţiat realizările ob­ţinute în acest cincinal de oa­menii muncii din judeţ, reali­zări la care o contribuţie im­portantă au avut-o şi tinerii, precum şi alte importante reu­şite, în cadrul unor acţiuni spe­cifice organizaţiilor U.T.C. Ast­fel, a fost evidenţiat faptul că, numai în anul trecut, volumul lucrărilor efectuate prin mun­că patriotică de către tineri a depăşit 500 de milioane de lei. Organizaţia judeţeană a U.T.C. a primit, pentru activitatea în acest domeniu din anii 1980 şi 1981, diplome de onoare ale C.C. al U.T.C., iar anul trecut a ocu­pat locul I pe ţară pentru cali­tatea lucrărilor efectuate pe şantierele naţionale de muncă patriotică. Tinerii ieşeni s-au re­marcat, de asemenea, în acţiu­nile de recuperare şi valorifi­care a materialelor refolosibile, ca şi în cele culturale, sportive, de pregătire pentru apărarea pa­triei etc. S-a arătat, totodată, că tinerii se fac părtaşi şi la nea­junsurile care s-au manifestat, că există deficienţe în ceea ce priveşte grija pentru respecta­rea disciplinei în muncă, for­marea unei înalte conştiinţe so­cialiste, pentru mai buna pregă­tire profesională etc., direcţii în care organele şi organizaţiile U.T.C. sunt chemate să acţione­ze cu mai multă fermitate. Plenara a adoptat un cuprin­zător program de măsuri. Ritmul actual de lucru poate şi trebuie să fie îmbunătăţit ! (urmare din pag. 1) Penţa mai mult în mijlocul con­structorilor, la punctele de lu­cru, să coordoneze mai bine în­treaga activitate. Chiar şi cea privind cazarea în căminele de nefamilişti. In prezent, foarte puţini constructori (circa 50, din aproape 400) locuiesc în că­minele lor, preferind să facă naveta şi, astfel, să întîrzie la lucru sau să părăsească mun­ca înainte de terminarea pro­gramului. In prezenţa tovară­şului Nicolae Răţoi, prim-secre­­tar al Comitetului orăşenesc de partid, primar­ul oraşului, con­ducerea Şantierului nr. 31 s-a angajat, în numele tuturor constructorilor din Paşcani, să-şi mobilizeze toate forţele pentru îmbunătăţirea substan­ţială a actualului ritm de lu­cru, să ofere localnicilor noi şi confortabile apartamente. Con­diţii sunt: Se impune folosirea lor deplină ! Eveniment cultural (urmare din pag. 1) buie la dezvoltarea conştiinţei şi a cunoştinţelor oamenilor muncii. Astăzi au loc primele mani­festări. La Iaşi, Casa de cultu­­ră a sindicatelor va găzdui ver­nisajul unei expoziţii de cane „Din gîndirea filozofică a pre­şedintelui României socialiste, Nicolae Ceauşescu“, precum şi, de la ora 12, consfătuirea pe tema „Rolul bibliotecilor publi­ce în educaţia patriotică a citi­torilor“, urmată de un recital de muzică şi poezie patriotică. Aşadar, de astăzi începe „Luna cărţii în întreprinderi şi insti­tuţii“. Toate lucrările agricole—executate la timp şi la un înalt nivel calitativ­ (urmare din pag. 1) suprafeţe cu floarea-soarelui. Cele mai multe forţe erau mo­bilizate la pregătirea terenu­lui pentru semănatul porum­bului. Cu 7 agregate comple­xe a fost executată o lucrare pentru menţinerea apei în sol pe 400 şi, respectiv, 50 de hec­tare, care vor fi cultivate cu porumb şi soia. Grădinarii au reuşit să acopere cu polietile­nă o treime din suprafaţa de solarii, două hectare fiind şi pregătite pentru plantarea to­matelor. Tov. Nicolae Racovi­­ţan, innginerul-şef al unităţii, ne-a precizat că se acordă o mare atenţie folosirii la maxi­mum a timpului de lucru şi economisirii carburanţilor. Ast­fel, mecanizatorii servesc masa în cîmp, iar, pe timp de noap­te, tractoarele sunt parcate în apropierea punctelor de lucru. Pentru transportul mecaniza­torilor sunt folosite atelajele. Insămînţarea culturilor din prima epocă s-a terminat şi la C.A.P. Aroneanu. După ce a fost executată o lucrare pen­tru menţinerea apei în sol, o parte dintre tractoriştii a ple­­cat să ajute la pregătirea pa­tului germinativ pe mecaniza­torii de la Complexul zooteh­nic intercooperatist Holboca. As­eară, tov. Iulian Creţu, preşedintele consiliului unic, şi cooperatorii ne-a comunicat că s-a înche­iat semănatul florii-soarelui în toate unităţile. „Aşteptăm doar timpul optim, ne-a spus inter­locutorul, pentru a intra la se­mănatul porumbului. De altfel, zilnic, specialiștii controlează temperatura din sol pentru a nu pierde nici o clipă bună de lucru“. La C.A.P. Ciolboca, în ferma condusă de ing. Constantin Popa, mecanizatorii Constantin Ciobeică şi Ion Matei insămînţau, ieri, cu floarea-soarelui, ultimele suprafeţe. Foto : R. Gorun Să îţ­săm­înţăm­ grabnic şi ultimul hectar Mecanizatorii Sfecla de zahăr. Majoritatea consiliilor unice agroindustria­le a realizat suprafeţele pla­nificate. Au mai rămas de se­mănat 1000 de hectare în Consiliul unic agroindustrial Paşcani şi 95 de hectare în Consiliul unic agroindustrial Popricani, Floarea-soarelui. Insămînță­­rile pentru această cultură au fost începute in ultimele zile. Avînd pregătit patul germina­tiv, mecanizatorii au realizat o viteză de lucru sporită. De altfel, oamenii muncii din con­siliile unice Ciurea, Holboca, Scînteia, Hîrlău au semănat şi floarea-soarelui. Suprafeţe mai mari au fost realizate, de ase­menea, în consiliile unice agro­industriale Podu Iloaiei, Rădu­căneni, Vlădeni. In concluzie, acolo unde mai există restanţe la însămînţă­­rile din prima epocă, să se ia toate măsurile pentru lichida­rea grabnică a acestora. Tot­odată, să se treacă din plin la pregătirea terenului pentru culturile din epoca a doua. O mare atenţie trebuie acordată calităţii lucrărilor executate, înfăptuirii măsurilor din pro­gramul de îmbunătăţiri fun­ciare, economisirii carburan­ţilor. Sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid, să asigurăm, în continuare, succesul fiecărei lucrări agri­cole. (urmare din pag. 1) Boni, Răducăneni, Hîrlău, Scîrt­­eia. Cu restanţe mai mari se înscriu consiliile unice agroin­dustriale Paşcani şi Ciorteşti. Dacă lucrătorii ogoarelor din Consiliul unic agroindustrial Paşcani au însămînţat 3 500 de hectare din 4 735 de hectare planificate, cei din Consiliul unic agroindustrial Ciorteşti n-au reuşit să însămînţeze nici măcar cele 1 732 hectare pla­nificate. Iată care este stadiul însămînţărilor din prima epo­că, pe culturi : Plantele furajere. Mai a­veau de însămînţat mici su­prafeţe consiliile unice agroin­dustriale Hîrlău, Vlădeni şi Ciorteşti.

Next