Flacăra Iaşului, mai 1983 (Anul 39, nr. 11372-11397)

1983-05-01 / nr. 11372

Proletari din toate ţările, ursiţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr. 11 3721 Duminică, 1 mai 1983 4 pagini — 50 bani ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Ieri s-a desfăşurat în Capitală Marea adunare populară în cinstea zilei de 1 Mai­ ­ . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au parti­cipat, sîmb­ătă după-amiază, la marea adunare populară organi­zată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. în cinstea zilei de 1 Mai. Sărbătorirea tradiţionalei zi de 1 Mai, zi a primăverii şi a muncii, a solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, a constituit pentru toţi cetăţenii patriei, români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, un nou moment deosebit, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidului Comunist Român, continuatorul celor mai înalte tradiţii revoluţionare din ţara noastră, care a făcut din îm­plinirea aspiraţiilor fundamen­tale ale poporului român supre­ma raţiune a existenţei sale, călăuzind destinele naţiunii pe drumul glorios şi luminos al libertăţii, demnităţii­­şi progre­sului, al edificării noii orînduiri, socialiste. In acelaşi timp, ea a prilejuit reafirmarea vibrantă a dragostei, stimei şi recunoş­tinţei nutrite de toţi fiii pă­­mîntului românesc faţă de re­voluţionarul şi conducătorul iu­bit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat întreaga via­ţă, încă din fragedă tinereţe, cauzei nobile a partidului, pa­triei şi poporului, luptînd cu abnegaţie şi neînfricare împo­triva exploatării şi asupririi, pentru dreptate socială şi na­ţională, pentru independenţa, suveranitatea şi înflorirea ţării, pentru bunăstarea şi fericirea naţiunii, pentru triumful socia­lismului şi comunismului în România, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune — o lume fără arme şi fără răz­boaie, o lume a păcii, înţelege­rii şi colaborării între popoare. Desfăşurîndu-se sub semnul acestor sentimente profunde, într-o atmosferă de intensă sa­tisfacţie şi mîndrie pentru mă­reţele împliniri din viaţa ţării, cinstirea zilei de 1 Mai a pus pregnant în lumină hotărîrea tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, de a urma, strîns uniţi, cu devo­tament şi încredere, eroicul nostru partid comunist, pe se­cretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia se leagă cea mai strălucită şi rodnică pe­rioadă din istoria României, ac­­ţionînd fără preget pentru în­făptuirea grandioaselor obiecti­ve stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Toate aceste gînduri şi sim­ţăminte, cu care oamenii mun­cii, întreaga naţiune, nu împi­­nă ziua de 1 Mai, şi-au găsit o semnificativă expresie în pri­mirea entuziastă făcută condu­cătorului partidului şi statului nostru încă din primele mo­mente ale sosirii la Palatul sporturilor şi culturii din Ca­pitală, unde a avut loc adunarea populară. Ora 17. Pe platoul din faţa Palatului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu deosebită căldură de numeroşi bucureşteni. Şoim­i ai patriei, pionieri, tineri şi tinere le o­­feră cu multă dragoste buchete de flori. Se scandează neîn­trerupt „Ceauşescu — P.C.R. (conti*?ttmp în »mg. a 4-a) Adunarea festiva­le la Iaşi în atmosfera de puternică an­gajare patriotică şi revoluţiona­ră "prin care oamenii muncii ie­şeni dau viaţă istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale par­tidului, la Casa tineretului şi studenţilor din municipiul Iaşi a avut­ loc ieri adunarea festi­vă , consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Sala avea un aspect sărbăto­resc. Pe fundalul tribunei, înca­drată de drapele roşii şi trico­lore, se afla înscrisă urarea : „Trăiască 1 Mai, ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitori­lor de pretutindeni In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al ju­deţului Iaşi, secretari şi alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, muncitori fruntaşi şi alţi reprezentanţi ai unităţilor­ ieşene fruntaşe în în­trecerea socialistă pe anul 1982, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. In sală se aflau membri de partid cu stagiu din ilegalitate, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi indus­triale, de construcţii, transpor­turi şi circulaţia mărfurilor, se­cretari de comitete de partid, preşedinţi de comitete ale sin­dicatelor şi cadre de conducere din unităţi economice şi insti­­­tuţii ieşene, cadre­ didactice, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, elevi, studenţi, militari, ziarişti. Adunarea festivă a fost des­chisă de tovarăşul Eugen Nechi­­for, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, prima­rul municipiului Iaşi. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Leonard Constantin. Celebrată pentru întîia oară, pe plan mondial, în 1889, ziua de 1 Mai, a arătat vorbitorul, a devenit o sărbătoare tradiţio­nală şi a clasei muncitoare din România, încă de la începutul consacrării acesteia în mişcarea muncitorească internaţională. De peste nouă decenii, aceasta s-a înscris în conştiinţa poporului nostru ca un simbol al aspira­ţiilor sale de prosperitate şi progres social ca un moment semnificativ al manifestării so­lidarităţii cu masele muncitoa­re, cu toate forţele democratice şi progresiste de pretutindeni, d­in lupta pentru libertate socia­lă şi independenţă naţională, pentru pace şi colaborare inter­naţională. In acest an, sărbătorirea zilei de 1 Mai coincide cu aniversa­rea a 90 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, ex­presie politică şi organizatorică a formării şi dezvoltării conşti­inţei de clasă a proletariatului din ţara noastră, partid la te­melia căruia a stat teoria cea mai avansată a epocii — socia­lismul ştiinţific, fundamentat de Karl Marx, de la cărui naşte­re se împlinesc în această pri­măvară 165 de ani şi de la a cărui moarte au trecut 100 de ani. Făurirea Partidului Comu­nist Român, la 8 mai 1921, a subliniat vorbitorul, a marcat o etapă nouă, calitativ­ superioară în procesul de emancipare a cla­sei muncitoare din ţara noastră, (continuare în pag. a 4-a) ! Soare de armindeni Soare de-armindeni din nou peste zări Cu nostalgie şi dor luminînd Fragede flori şi speranţe, deopotrivă, Nebiruitul, eternul patriei gînd... In ei ne regăsim puterile din veac Prin care dăinuitu-ne-am Neamul, fără oprire, Pină-n aceste cuvinte ale pămîntului nostru Ridicate spre fruntea lumii, cu tandră iubire : — în pace să rodim, cu pace să ne rostim Cîntecele muncii, singurele demne şi curate, înfrăţind popoarele, redeşteptînd conştiinţele Cele cu grai de adevăr şi dreptate ! Soare de-ar mindeni în inima trează Şi-n razele gindului de ţară şi viaţă. Peste meridianele planetei, din glasul vostru O veşnic vie lumină mereu se înalţă... HARALAMBIE ŢUGUI _____ BUN VENIT! ) După echinocţiul de primăvară, soarele re-i intră zi de zi în drepturile sale, îneît în preaj­ma lui 1 Mai el este un prinţ tînăr domnind I peste împărăţia de albastru. Creşterea în­du­­rată a suveranităţii lui renaşte ambiţii pe în­tinsul vegetal şi fervoare in tot I ce trăieşte sub binecuvîntarea [ luminii. Seva încă somnolentă I urcă prin tulpini, dind muguri­i noi ; ouăle din cuiburi presimt­­ clipa cînd un cioc de bo­­­rangic le va compromite albul cmmtmdmmimmimi­­ indiferent al bolţii ; pînă­­ şi vinul toamnelor trecute din I hrubele cîrtiţei începe să se agite în fiinţa­­ lui de arome şi tării, ştiind că afară e pri-­i măvară. Pentru întreaga viaţă, din aprilie în-­­ cepe să fie un dorit afară, adică lărgime lu­ I minoasâ, mişcare liberă şi creştere împlinită. " vrem­ea ch­id uzinele îşi curtttă, zgura nopţi­lor de trudă şi casele îşi spală perdelele, ma­caralele se întrec în zbor cu cocostîrcii, trac­toarele nechează ca armăsarii şi cerul, imen­sul cer românesc grav-carpatin şi visător-bă­­răgan, ghileşte pînze de in şi ibrişin în ploile ’ calde, aduse din capricorn de către puhoieni pentru o anumi­tă zi-simbol. Nu vedeţi că pluteşte peste o­­raşe şi sate un aer duminical de primenire prin alb către , verdele cel crud, născut sub ochii noştri ? Copacii livezilor au cizme văruite şi horbotă ima­culată de mirese în creştere, ascultînd sub vra­ja amiezii isonul albinelor­; pădurea trimite oraşului delegaţii de lăcrămioare, clopoţei. AUREL LEON (continuare în pag. a 3-a) Insemnări de scriitor Aspect din sală în timpul adunării festive de la Iași.

Next