Flacăra Iaşului, mai 1983 (Anul 39, nr. 11372-11397)
1983-05-01 / nr. 11372
Proletari din toate ţările, ursiţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr. 11 3721 Duminică, 1 mai 1983 4 pagini — 50 bani ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Ieri s-a desfăşurat în Capitală Marea adunare populară în cinstea zilei de 1 Mai . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, sîmbătă după-amiază, la marea adunare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. în cinstea zilei de 1 Mai. Sărbătorirea tradiţionalei zi de 1 Mai, zi a primăverii şi a muncii, a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a constituit pentru toţi cetăţenii patriei, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, un nou moment deosebit, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidului Comunist Român, continuatorul celor mai înalte tradiţii revoluţionare din ţara noastră, care a făcut din împlinirea aspiraţiilor fundamentale ale poporului român suprema raţiune a existenţei sale, călăuzind destinele naţiunii pe drumul glorios şi luminos al libertăţii, demnităţiişi progresului, al edificării noii orînduiri, socialiste. In acelaşi timp, ea a prilejuit reafirmarea vibrantă a dragostei, stimei şi recunoştinţei nutrite de toţi fiii pămîntului românesc faţă de revoluţionarul şi conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat întreaga viaţă, încă din fragedă tinereţe, cauzei nobile a partidului, patriei şi poporului, luptînd cu abnegaţie şi neînfricare împotriva exploatării şi asupririi, pentru dreptate socială şi naţională, pentru independenţa, suveranitatea şi înflorirea ţării, pentru bunăstarea şi fericirea naţiunii, pentru triumful socialismului şi comunismului în România, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune — o lume fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Desfăşurîndu-se sub semnul acestor sentimente profunde, într-o atmosferă de intensă satisfacţie şi mîndrie pentru măreţele împliniri din viaţa ţării, cinstirea zilei de 1 Mai a pus pregnant în lumină hotărîrea tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, de a urma, strîns uniţi, cu devotament şi încredere, eroicul nostru partid comunist, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia se leagă cea mai strălucită şi rodnică perioadă din istoria României, acţionînd fără preget pentru înfăptuirea grandioaselor obiective stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Toate aceste gînduri şi simţăminte, cu care oamenii muncii, întreaga naţiune, nu împină ziua de 1 Mai, şi-au găsit o semnificativă expresie în primirea entuziastă făcută conducătorului partidului şi statului nostru încă din primele momente ale sosirii la Palatul sporturilor şi culturii din Capitală, unde a avut loc adunarea populară. Ora 17. Pe platoul din faţa Palatului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu deosebită căldură de numeroşi bucureşteni. Şoimi ai patriei, pionieri, tineri şi tinere le oferă cu multă dragoste buchete de flori. Se scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. (conti*?ttmp în »mg. a 4-a) Adunarea festivale la Iaşi în atmosfera de puternică angajare patriotică şi revoluţionară "prin care oamenii muncii ieşeni dau viaţă istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, la Casa tineretului şi studenţilor din municipiul Iaşi a avut loc ieri adunarea festivă , consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai. Sala avea un aspect sărbătoresc. Pe fundalul tribunei, încadrată de drapele roşii şi tricolore, se afla înscrisă urarea : „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi, secretari şi alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, muncitori fruntaşi şi alţi reprezentanţi ai unităţilor ieşene fruntaşe în întrecerea socialistă pe anul 1982, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. In sală se aflau membri de partid cu stagiu din ilegalitate, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi industriale, de construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor, secretari de comitete de partid, preşedinţi de comitete ale sindicatelor şi cadre de conducere din unităţi economice şi instituţii ieşene, cadre didactice, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, elevi, studenţi, militari, ziarişti. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Eugen Nechifor, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Leonard Constantin. Celebrată pentru întîia oară, pe plan mondial, în 1889, ziua de 1 Mai, a arătat vorbitorul, a devenit o sărbătoare tradiţională şi a clasei muncitoare din România, încă de la începutul consacrării acesteia în mişcarea muncitorească internaţională. De peste nouă decenii, aceasta s-a înscris în conştiinţa poporului nostru ca un simbol al aspiraţiilor sale de prosperitate şi progres social ca un moment semnificativ al manifestării solidarităţii cu masele muncitoare, cu toate forţele democratice şi progresiste de pretutindeni, din lupta pentru libertate socială şi independenţă naţională, pentru pace şi colaborare internaţională. In acest an, sărbătorirea zilei de 1 Mai coincide cu aniversarea a 90 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, expresie politică şi organizatorică a formării şi dezvoltării conştiinţei de clasă a proletariatului din ţara noastră, partid la temelia căruia a stat teoria cea mai avansată a epocii — socialismul ştiinţific, fundamentat de Karl Marx, de la cărui naştere se împlinesc în această primăvară 165 de ani şi de la a cărui moarte au trecut 100 de ani. Făurirea Partidului Comunist Român, la 8 mai 1921, a subliniat vorbitorul, a marcat o etapă nouă, calitativ superioară în procesul de emancipare a clasei muncitoare din ţara noastră, (continuare în pag. a 4-a) ! Soare de armindeni Soare de-armindeni din nou peste zări Cu nostalgie şi dor luminînd Fragede flori şi speranţe, deopotrivă, Nebiruitul, eternul patriei gînd... In ei ne regăsim puterile din veac Prin care dăinuitu-ne-am Neamul, fără oprire, Pină-n aceste cuvinte ale pămîntului nostru Ridicate spre fruntea lumii, cu tandră iubire : — în pace să rodim, cu pace să ne rostim Cîntecele muncii, singurele demne şi curate, înfrăţind popoarele, redeşteptînd conştiinţele Cele cu grai de adevăr şi dreptate ! Soare de-ar mindeni în inima trează Şi-n razele gindului de ţară şi viaţă. Peste meridianele planetei, din glasul vostru O veşnic vie lumină mereu se înalţă... HARALAMBIE ŢUGUI _____ BUN VENIT! ) După echinocţiul de primăvară, soarele re-i intră zi de zi în drepturile sale, îneît în preajma lui 1 Mai el este un prinţ tînăr domnind I peste împărăţia de albastru. Creşterea îndurată a suveranităţii lui renaşte ambiţii pe întinsul vegetal şi fervoare in tot I ce trăieşte sub binecuvîntarea [ luminii. Seva încă somnolentă I urcă prin tulpini, dind mugurii noi ; ouăle din cuiburi presimt clipa cînd un cioc de borangic le va compromite albul cmmtmdmmimmimi indiferent al bolţii ; pînă şi vinul toamnelor trecute din I hrubele cîrtiţei începe să se agite în fiinţa lui de arome şi tării, ştiind că afară e pri-i măvară. Pentru întreaga viaţă, din aprilie în- cepe să fie un dorit afară, adică lărgime lu I minoasâ, mişcare liberă şi creştere împlinită. " vremea chid uzinele îşi curtttă, zgura nopţilor de trudă şi casele îşi spală perdelele, macaralele se întrec în zbor cu cocostîrcii, tractoarele nechează ca armăsarii şi cerul, imensul cer românesc grav-carpatin şi visător-bărăgan, ghileşte pînze de in şi ibrişin în ploile ’ calde, aduse din capricorn de către puhoieni pentru o anumită zi-simbol. Nu vedeţi că pluteşte peste oraşe şi sate un aer duminical de primenire prin alb către , verdele cel crud, născut sub ochii noştri ? Copacii livezilor au cizme văruite şi horbotă imaculată de mirese în creştere, ascultînd sub vraja amiezii isonul albinelor; pădurea trimite oraşului delegaţii de lăcrămioare, clopoţei. AUREL LEON (continuare în pag. a 3-a) Insemnări de scriitor Aspect din sală în timpul adunării festive de la Iași.