Flacăra Iaşului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 11398-11423)

1983-06-01 / nr. 11398

TIaaTaI**!­iaala lX**'fA dllu­i Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIX — Nr. 11 398 Miercuri, 1 iunie 1983 4 pagini — 50 bani Cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P.C.R. pe problemele industriei şi agriculturii, precum şi la Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii Documente programatice, de excepţională importanţă teoretică şi practică, în efortul de realizare a sarcinilor de producţie pe 1983 şi pe întregul cincinal In a doua parte a săptămînii trecute au avut loc în Capita­lă evenimente deosebite pentru viaţa politică, economică şi socială a ţării . Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele industriei şi a­­griculturii, plenarele Consi­liului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construc­ţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe şi, res­pectiv, a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei A­­limentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, precum şi un moment nou în dezvoltarea de­mocraţiei socialiste . Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din In­dustrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii. Avînd înscrisă la ordinea de zi analiza acti­vităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor oamenilor mun­cii pentru îndeplinirea planu­lui pe 1983, aceste forumuri au fost marcate de două excepţio­nale cuvîntări ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretarul general al partidului, preşedintele Republicii. Cu­­prinzînd orientările şi sarcini­le care să asigure unirea for­ţelor întregului nostru popor în efortul de înfăptuire exem­plară a prevederilor de plan în toate domeniile de activita­te economică şi socială, cuvîn­­tările se constituie ca docu­mente programatice de excep­ţională importanţă pentru toa­te organele şi organizaţiile de partid, conducerile colective, pentru toţi oamenii muncii. In prima parte a celor două cuvîntări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că în toa­te judeţele ţării organele şi organizaţiile de partid, consi­liile oamenilor muncii, colec­tivele de muncă au desfăşurat o susţinută activitate pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a ţării, evidenţiază rezultatele bune din primele 5 luni ale anului : depăşirea cu cîteva miliarde de lei a pro­ducţiei industriale prevăzute, creşterea producţiei de căr­bune şi de minereuri, precum şi a celei de legume, carne, lapte, ouă, care e cu 15—20 la sută mai mare faţă de perioa­da similară a anului trecut. Adresînd călduroase felici­tări oamenilor muncii pentru obţinerea acestor succese, se­cretarul general al partidului a subliniat că este necesar să se treacă cu toată energia la măsuri hotărîte în vederea îm­bunătăţirii întregii activităţi, îndeplinirii exemplare a sar­cinilor de plan pe acest an, valorificîndu-se mai bine con­diţiile existente, capacitatea creatoare a poporului nostru. Se atrage, mai întîi, atenţia a­­supra cerinţei intensificării e­­forturilor pentru înfăptuirea fermă a programului energetic şi de materii prime (cărbune cocsificabil şi petrol, în pri­mul rind), de reducere a con­sumurilor, precum şi pentru realizarea integrală, pe sorti­mente, a producţiei fizice. Cele două documente cuprind, în continuare, principalele direc­ţii de acţiune în vederea spo­ririi mai accentuate a eficien­ţei economice, a beneficiilor şi a venitului naţional. Pentru reducerea generală a consu­murilor şi cheltuielilor ma­teriale, astfel ca ponderea a­­cestora în produsul social total să scadă la 56—57 la su­tă, se indică ca direcţii de acţiune încadrarea în nor­mele de consum stabilite şi reducerea mai accentuată a acestora, luarea de măsuri hotărîte pentru recuperarea şi refolosirea materialelor, recondiţionarea şi refolosirea subansamblelor, ridicarea ni­­velului tehnic şi al calităţii produselor, optimizarea trans­porturilor. Nu putem fi mulţumiţi cu ritmul de creştere a produc­tivităţii muncii, arată tovară­şul Nicolae Ceauşescu, impu­­nîndu-se măsuri hotărîte pen­tru a se realiza încă în acest an o dinamică mai puternică la acest important indicator. Trebuie să se treacă la ac­ţiune imediat, fără să se aş­tepte programul central, la a cărui definitivare se lucrează. De asemenea, se atrage aten­ţia asupra cerinţei de a se depăşi, în funcţie de necesi­tăţile economiei naţionale, producţia industrială planifi­cată pe acest an. Putem rea­liza în 1983 o producţie supli­(continuare în pag. a 2-a) ßiüiioT£rÄ SC'UftW-AWPRD -UL ZIARULUI H Să ne trăiţi, copii! ■ Cooperatorii şi mecanizatorii sînt prezenţi în cîmp din zori şi pînă în noapte D Alb - negru ■ Sport ■ Conferinţa interparlamentară pe problemele securităţii şi cooperării europene La întreprinderea de tricotaje „Moldova** Producţie marfă suplimentară Printr-o valorificare superioa­ră a materiei prime, prin creş­terea mai accentuată a produc­tivităţii muncii, colectivul de muncitori şi specialişti de la în­treprinderea de tricotaje „Mol­dova“ raportează noi succese de prestigiu. Astfel, după cum ne-a informat ec. Georgeta Barbu, şefa biroului plan, în această lună, planul la producţia marfă se realizează cu o depăşire de cir­ca 4 milioane de lei. Aceasta în­seamnă o cantitate suplimentară de tricotaje pentru copii şi a­­dulţi pe piaţa internă și exter­nă. ----------------■ a----------------- 1 Noi magazine săteşti In comunele Dumeşti şi Re­diu se află în construcţie, din fondurile centrale ale statului, noi magazine universale cu u­­nităţi de alimentaţie publică şi spaţii pentru prestări de servicii la parter. După cum ne-a informat tovarăşul Ioan Tubac, vicepreşedinte al U.J.E.COOP., aceste magazine urmează să fie terminate pînă la finele acestui an. De aseme­nea, din fondurile membrilor cooperativelor de producţie, a­­chiziţii şi desfacerea mărfuri­lor, se înalţă, în prezent, ma­gazine în satele Tansa (Bel­­ceşti), Brătuleşti (comuna Strunga) şi Todirel (Birnova). O stagiune estivală care ne rezervă numeroase surprize Interviu cu tov. PAVEL FLOREA, preşedinteie Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Ştim că stagiunea estivală din acest an se va deosebi de cele din anii precedenţi. Ce sur­prize ne va oferi ? — In conceperea şi organiza­rea stagiunii estivale, am por­nit de la ideea că în munca de educaţie, de formare a conştiin­ţei noi, nu se poate acţiona pe etape şi pe perioade, ci este ne­cesar să se asigure continuitate şi permanenţă în toate sectoarele vieţii cultural-artistice. Am con­venit cu conducerile instituţii­lor profesioniste să se realizeze o programare eşalonată a con­cediilor, astfel încît forma­ţii mai restrînse de la Tea­trul Naţional, de la Operă, de la Filarmonică să prezinte spectacole adecvate perioadei nu numai la sediu, ci şi în alte localităţi, în aer liber. Teatrul pentru copii şi tineret va con­tinua o iniţiativă frumoasă din anii precedenţi de a susţine spectacole în aer liber în gră­dini publice, în cartierele Iaşu­lui. O notă specifică a stagiunii estivale din acest an o consti­tuie faptul că în această perioa­dă se vor desfăşura finalele pe ţară ale Festivalului naţional „Cîntarea României“. Munici­piul Iaşi, de exemplu, va găz­dui în luna iulie întrecerea for­maţiilor muzicale de amatori. Tot aici se va organiza expozi­ţia republicană de artă plastică, sălile ieşene de expoziţii vor C. LUPU (continuare în pag. a 2-a) 1 iunie—Ziua internațională a copilului Raze ale viitorului ! Păşim pragul zilei de 1 iunie cu nostalgia celei mai minuna­te perioade din viaţa omului, copilăria, retrăind intens amin­tirile vîrstei de aur, atît de tre­cătoare şi de nestatornice şi, totuşi, atît de dragi şi de subli­me. „Zarzării albi, livada mea nevăzută de nimeni — spune un­deva Ionel Teodoreanu — veneau cu mine pretutindeni ca o tur­mă dulce a primăverilor. ..“, neîntrecutul cîntăreţ al copilă­riei şi adolescenţei evocînd ast­fel acel paradis al inocenţei prin care trecem cu toţii şi care con­stituie într-un fel o permanenţă a existenţei noastre. Şi totuşi cită deosebire, pentru cei mai mulţi, între primele vîrste de odinioară frustrate, adeseori, de căldura unei vieţi lipsite de pri­vaţiuni, şi copilăria de astăzi cînd, datorită grijii partidului şi statului nostru, fragedele vlăs­tare dispun de posibilităţi generoase de afirmare şi înflo­rire, de împlinire multilaterală a personalităţii lor, întruchipa­re a razelor viitorului, a timpu­lui nou, a speranţelor celor mai îndrăzneţe, tînăra generaţie — fluviu clocotitor de energie re­voluţionară, de elan vital şi op­timism — este chemată să pună, pe temeliile ridicate de noi, Construcţia unei lumi tot mai drepte, mai frumoase şi mai bune. Urmărim mişcările fluviu­lui, îi călăuzim drumul, îi as­cultăm pulsaţiile, măsurîndu-i cu ritmul inimilor noastre cursul îndrăzneţ al devenirii. Fiindcă, din zăpezile ingenuităţii copiilor de azi, va izbucni forţa schim­bului de mîine, şi din curăţia de crin, sevele continuităţii nea­mului şi tradiţiilor celor mai a­­vansate. De noi, de forţele uni­te ale popoarelor depinde dacă ei vor fi sau nu fericiţi, vor a­­vea sau nu o viaţă lipsită de grija zilei de mîine. Fiindcă nu­mai voinţa celor mulţi poate stă­vili goana demenţială pentru înarmare şi ar distruge spectrul sinistru al unui nimicitor fla­gel nuclear. Şi tot de raţiunea şi de acţiunile hotărîte ale po­poarelor depinde ocrotirea mi­lioanelor de copii din unele părţi ale globului, supuşi celei mai crîncene exploatări, minaţi de boli şi decimaţi de spectrul sărăciei. Să facem din Ziua internaţio­nală a copilului un nou moment decisiv, pentru ca din neaua candorilor infantile să se înalţe catifelele splendorilor unei lumi paşnice şi înfloritoare, aşa cum o dorim pentru noi şi pentru ge­neraţiile viitoare. ELENA PIETRARU

Next