Flacăra Iaşului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11476-11501)

1983-09-01 / nr. 11476

PAGINA A II-A Peste 55 OOO de elevi şi studenţi vor participa la lucrările agricole Cura se pregătesc unităţile beneficiare pentru buna lor primire ? începutul lunii septembrie readuce în actualitate şcoala. Deocamdată, sub aspectul pregătirilor pe care le fac elevii, familiile, şcolile şi... unităţile agricole. Acestea din urmă, fiindcă, conform tradiţiei , participarea elevilor şi studenţilor la lucrările de strîngere a recoltei s-a impus nu numai din raţiuni economice, ci şi ca o veritabilă modalitate de educaţie prin muncă şi pentru muncă, patriotică şi revoluţionară a tinerei generaţii, vor trebui să fie şi în acest an gazde primitoare. Prin urmare, care este stadiul pregătirilor pentru efectuarea practicii agricole ? Un prim răspuns, la Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. : „Pe baza necesarului de forţă de muncă, evaluat de unităţile beneficiare (I.A.S.-uri, Trustul horticulturii, staţiunile de cercetare agricolă, unele unităţi cooperatiste din jurul municipiului Iaşi), s-a făcut deja o repartizare orientativă a şcolilor, ne informează tov. Vasile Zavastin, secretar. In această toamnă vor participa la lucrări circa 50 000 de elevi din licee şi peste 5 000 de studenţi. Avem în vedere ca, în funcţie de starea de coacere a culturilor, activitatea să înceapă imediat după 15 septembrie“. Să mai notăm că, în vederea verificării condiţiilor de muncă, de cazare, masă şi igienico-sanitare, o comisie alcătuită din reprezentanţi ai organului judeţean al U.T.C., Inspectoratului şcolar, Spitalului pentru elevi şi studenţi şi ai Centrului antiepidemic se va deplasa săptămîna viitoare în toate unităţile agricole, verificînd situaţia din fiecare fermă în care va lucra tineretul studios. In ce ne priveşte, am devansat cu cîteva zile această acţiune, pentru a vedea ceva mai devreme care este stadiul pregătirilor. „Abia am încheiat şedinţa de birou executiv al consiliului oamenilor muncii, la care au luat parte toţi şefii de ferme — ne informează ing. Mihai Tiron, directorul I.A.S. Bucium. Am analizat stadiul aplicării măsurilor stabilite pentru începerea campaniei de recoltare a strugurilor, cu accent pe asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă pentru elevi. Se poate aprecia că, excepţie făcînd unele pregătiri de ultimă oră, acţiunea e încheiată, puţind primi în fermele noastre peste 2 000 de elevi“. Că situaţia este aşa, o constatăm şi pe teren în cîteva ferme. Reparaţiile la dormitoare, cantine etc. s-au făcut din vreme. Gospodăriile anexe asigură carnea, legumele şi alte produse necesare preparării mesei. Cazarmamentul este în bună parte nou, s-a completat la nivelul necesarului vesela şi tacîmurile. La sectorul Plopi al fermei Bucium, tov. Octavian Grigorescu, secretarul comitetului de partid, ne informează şi asupra activităţilor cu caracter educativ, începînd cu organizarea întrecerii între culegători, a unor acţiuni cultural-distractive. Se lucrează la înnoirea mijloacelor de propagandă vizuală, a conţinutului gazetelor de perete, în primul rînd, pentru ca şi acestea să fie în ton cu evenimentul — începerea culesului. Un alt popas, în fermele de la Șorogari ale I.A.S. Copou. Dormitoarele de la ferma nr. 1 — Moara de Vînt au fost văruite, în parte renovate chiar, din vară. „Doar cearșafurile pe paturi mai trebuie puse — precizează ing. Ion Paraschiv, șeful de fermă. La dormitorul fermei nr. 2 — Stejari se efectuează ultimele zugrăveli la parter. Miroase a var proaspăt, la nivelele superioare reparaţiile fiind încheiate. „Pînă sîmbătă, totul e gata“ — ne asigură economistul fermei, Const. Curiciuc. Cum aici vor lua masa toţi elevii de la fermele din zonă ale I.A.S. Copou, vizităm şi cantina Complexului Şorogari . „Suntem pregătiţi să facem faţă solicitărilor“, ne spune gestionarul cantinei, Elena Zaharia, completînd ordinea şi curăţenia existente. In fine, lucruri noi şi la ferma Cuza Vodă : un grup sanitar nou, cu spălător, duşuri, căzi de baie etc., fapt ce nu înseamnă puţin în această fermă mai izolată. In toate încăperile-dormitor s-au clădit în această vară sobe noi, aşa incit, dacă vremea o va impune, se va putea face foc. De remarcat că la această fermă a început construcţia unui cămin cu 120 de locuri, cantină și sală de mese, de care elevii vor beneficia începînd cu următoarea campanie de recoltare a strugurilor, după cum ne informa Costel Ciobanu, economistul fermei. In concluzie, pregătiri avansate, în fază finală chiar, existînd timpul necesar ca pînă la 15 septembrie totul să fie pregătit minuţios. Şi credem că aceeaşi atenţie a fost acordată de I.A.S.uri şi unor ferme mai izolate, cum ar fi Isaiia şi Răducăneni ale I.A.S. Copou, Coasta Mare şi Movileni ale I.A.S. Iaşi, ferma vegetală a I.A.S. Strunga, fermele Soloneţ, Pruteţ şi Roşcani ale I.A.S. Popricani, unde anul trecut au fost unele neglijenţe, ce au necesitat intervenţii ale organelor judeţene pentru a fi înlăturate. In aceste locuri ar trebui să fie mai atentă şi comisia de care aminteam mai sus. GH. MIHALACHE începe (urmare din pag_.___I) dele unui an întreg de muncă. La rîndul lor, şi producătorii sunt chemaţi să organizeze cit mai temeinic culesul şi să asigure ritmicitatea transportării strugurilor la centrele de vinificaţie folosind, alături de forţele închiriate, şi mijloacele proprii, dar in primul rînd atelajele. Cum e şi normal, ţelul final al tuturor podgorenilor este să încheie anul viticol cu o eficienţă economică maximă, iar acest obiectiv se cere urmărit şi mai mult ,acum, la cules. In această idee se şi recomandă, de altfel, ca plantaţiile cu posibilităţi biologice normale să fie recoltate pe măsura atingerii limitelor de soi, urmărindu-se în mod deosebit obţinerea vinurilor din soiuri de Cotnari, Tomeşti, Probota, Şipote etc. O mai mare atenţie trebuie acordată, în acelaşi timp, obţinerii de vinuri din soiuri de mare producţie, vinuri de larg consum şi mai ieftine, atît de solicitate de populaţie. Pledînd pentru organizarea ireproşabilă a vinificaţiei, nu putem omite însă o sarcină la fel de importantă, şi anume, aprovizionarea ritmică a consumatorilor cu struguri de masă. Şi în acest caz e nevoie să se urmărească în permanenţă evoluţia strugurilor în parcele şi să se recolteze cu prioritate acele partizi care au ajuns la coacere şi corespund calitativ. Tot acum este momentul să stabilim şi partizile de struguri pentru masă care vor servi la eşalonarea consumului şi la asigurarea rezervelor pentru iarnă. Odată punctate aceste cîteva probleme cu privire la cules, am dori să subliniem că tot de pe acum trebuie să ne gîndim la pregătirea recoltei viitoare. Se ştie că producţiile sporite de struguri din ultimii doi ani au solicitat în mare măsură plantaţiile noastre viticole, pe care tocmai de aceea trebuie să le revigorăm prin încorporarea de îngrăşăminte odată cu subsolajul şi arăturile adinei. Sigur că, în paralel, se cer desfundate terenurile pentru viitoarele plantaţii, completate mijloacele de susţinere la cele existente, într-un cuvînt executate toate acţiunile de extindere şi consolidare a patrimoniului viticol. Forţele de care dispunem pot face faţă" cu succes acestei agende de lucru destul de aglomerate, bineînţeles cu condiţia ca ele să fie exemplar organizate, şi culesul strugurilor Moderna linie de fabricaţie a biscuiţilor cu cremă de la I.M.P.P.F. Iaşi -FLACĂRA IAȘULUI | De ce se filmează aşa rar în cinecluburile ieşene ? La Iaşi n-au existat tradiţii îndelungate în ceea ce priveşte filmul de amatori, cu toate că n-au lipsit cu desăvîrşire cei pricepuţi în a mînui aparatul de filmat. In ultimul timp, numărul acestora a crescut, dovadă că, la primul Festival al filmului de amatori „Satul românesc contemporan“ de la Bivolari, judeţul Iaşi a fost prezent cu vreo 5-6 filme de diferite genuri. Şi la ediţia din acest an a Festivalului naţional „Cîntarea României“ au putut fi văzute mai multe filme ale unor amatori ieşeni. Pe de altă parte, trebuie să spunem că a sporit numărul aparatelor de proiecţie şi filmat existente nu numai în întreprinderi şi instituţii ieşene, ci şi la sate. Putem vorbi de nuclee pentru viitoare cinecluburi la Popricani, Probota, Scînteia. De ce viitoare cinecluburi? Pentru că în prezent aparatele de filmat, dacă nu stau nefolosite, le mai mînuiesc din cînd în cînd doar cei care le au în primire. De mai mulţi ani, la Şcoala populară de artă există o clasă de cultură cinematografică şi în acest cadru ar putea fi pregătiţi măcar coordonatorii activităţii unor cinecluburi. Din păcate nu s-au arătat prea mulţi solicitanți, nici chiar din rândul celor care dispun de aparate de filmat. Casa de cultură a sindicatelor trebuia să devină, într-o vreme, un laborator metodologic pentru toate cinecluburile ieșene. Nu numai că nu s-a realizat un asemenea deziderat, dar chiar şi cineclubul amintitei instituţii a cam fost desfiinţat, urmînd să fie reorganizat. Aşa se face că, la etapa republicană a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cinecluburile ieşene au fost prezente fie cu filme realizate în pripă (Casa de cultură a sindicatelor), fie cu pelicule de la ediţiile anterioare (Probota, Bivolari şi chiar Şcoala populară de artă). Ţinînd seama că sunt tot mai numeroşi amatori pentru realizarea unor scurte filme documentare, că în diverse unităţi economice şi instituţii, în localităţi există aparatura aproape completă pentru o asemenea activitate ar fi necesar un sprijin şi îndrumare mai susţinute atît din partea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, cit şi a Consiliului judeţean al sindicatelor. Ne referim, mai ales, la pregătirea celor ce ar urma să devină instructori în cinecluburi, la antrenarea de cit mai mulţi tineri, care să filmeze, să developeze şi să monteze cu adevărat un film, nu doar să observe şi să admire pe veleitarii de pînă acum ! Credem că Iaşul merită să aibă cel puţin un cineclub puternic care să vină în întîmpinarea doleanţelor amatorilor în arta filmului. Şi condiţii există ! C. LTIPU Moţca—o comună în plină afirmare şi dezvoltare (urmare__din pag.__1) dora de rod, gemînd parcă sub mulţimea fructelor date în pîrg. O dovedesc, apoi, rezultatele tot mai bune ale cooperatorilor de aici. Chiar şi în condiţiile acestui an agricol atît de capricios, sătenii din Moţca au izbutit să obţină 2 516 kg de grîu şi 3 266 kg de orz în medie la hectar. Sunt, fără îndoială, rezultate care vorbesc despre temeinicia cu care se munceşte în această comună. Pentru ca satele comunei să-şi păstreze şi să-şi îmbunătăţească chiar aspectul căpătat de-a lungul ultimilor ani, locuitorii au efectuat, prin muncă patriotică, în acest an lucrări de bună gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 4 milioane de lei. în fruntea tuturor acestor acţiuni s-au aflaţi de fiecare dată, aşa cum e s£ firesc, deputaţii Vladimir Dascălu, Maria Vlad, Constantin Bficiu, dar şi cetăţenii Gheorghe V. Perja, Ioan Costaş, Nicolae Vasiliu, Constantin Davideanu şi mulţi alţii. Prin munca lor neobosită, oamenii din Moţca se străduie să şteargă deosebirile esenţiale dintre localităţile urbane şi cele rurale ale ţării şi, după modul în care gîndesc şi acţionează, ei au sorţi să izbîndească, în scurtă vreme, acest lucru. Meseria de constructor (urmare din pag. 1) vreme există posibilitatea de a te realiza într-o meserie, de a trăi demn, prin muncă cinstită, nici o şansă de împlinire nu este pierdută. Cîţi oameni nu s-au calificat în întreprinderi, pe şantiere, au urmat apoi cursurile serale la facultăţi, au devenit specialişti de frunte ? Cîţi tineri nu au obţinut diplome de calificare direct în producţie ? Mulţi, foarte mulţi. De cîtva timp, îmi stăruie însă o întrebare : de ce unii tineri nu vor să îmbrăţişeze meseria de constructor ? Imi spui în deunăzi ing. Nicolae Gavriluţă, directorul Grupului de şantiere nr. 1 al T.C.M., că duce lipsă de zidari, zugravi, vopsitori etc. A recrutat vreo 300 de oameni, numai că au perfectat actele de încadrare 200, iar dintre aceştia au rămas să înveţe meseria de constructor doar... 50. Pa unde or umbla ceilalţi 230? Sigur, sunt în căutare de locuri mai" călduţe şi „rentabile". Cum asermenea locuri sunt pe cale de dispariţie, sperăm că se vor întoarce acolo unde au fost primiţi cu braţele deschise, de nişte oameni vrednici, căliţi într-o competiţie grea —cea a muncii de constructor. J Ştefan Dăncinescu — artist emerit — S-a stins din viaţă, în vârstă de 71 de ani, artistul emerit Ştefan Dăncinescu. Format la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Iaşi, Ştefan Dăncinescu s-a devotat Naţionalului ieşean încă din primul an al activităţii sale— 1933, în peste patruzeci de ani de activitate artistică, s-a bucurat de simpatia publicului din ţară şi de peste hotare. A jucat roluri dintre cele mai diverse, unele rămase adevărate modele de interpretare artistică. A fost distins cu titlul de artist emerit, cu ordine şi medalii ale R.S.R. * Adunarea de doliu va avea loc vineri, 2 septembrie 1983, ora 12, la Teatru, după care cortegiul funebru va pleca spre cimitirul Eternitatea.