Flacăra Iaşului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 11528-11553)
1983-11-01 / nr. 11528
Incepind de astazi, se majorează retribuţiile în industria constructoare de maşini Răspuns unanim: o creştere mai accentuată a productivităţii muncii Incepînd de astăzi, 1 noiembrie, vor primi retribuţii majorate şi colectivele întreprinderilor din industria construcţiilor de maşini, industria de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică. Odată cu majorarea retribuţiilor tarifare în medie cu 5 la sută, creşte şi sporul de vechime în aceeaşi unitate de la maximum 10 la sută, cit era pînă acum, la 15 la sută, îrn judeţul Iaşi, satisfacţia pentru aplicarea acestor noi măsuri de creştere a nivelului de trai este cu atît mai mare cu cît industria constructoare de maşini cu toate ramurile ei ocupă o pondere de 25 la sută, îndeplinind un rol de primă mărime în dezvoltarea economico-socială. În unităţile mari, cu o mai mare complexitate a producţiei, cum este Combinatul de utilaj greu, se aplică reţeaua de retribuţie construcţii de maşini A, iar în altele, cum este Întreprinderea de piese auto — reţeaua de retribuţie construcţii de maşini B. Pentru sectoarele calde (oţelării, turnătorii), din industria constructoare de maşini retribuţiile sunt, de asemenea, diferenţiate după complexitatea producţiei din sectoarele respective. Oţelării şi t turnătorii-formatori de la C.U.G. sunt retribuiţi după reţeaua siderurgie A, iar cei de la I.P.A., după reţeaua siderurgie B. Să luăm cîteva exemple. Un strungar din reţeaua construcţii de maşini A, categoria a IV-a bază, va avea o retribuţie sporită de la 2 234 lei pînă acum, la 2 366 tei. Un strungar din reţeaua B, aceeaşi categorie, va primi o retribuţie majorată de la 2 193 lei la 2 326 lei. Un oţelar sau un turnător-formator din reţeaua siderurgie A, categoria a IV-a bază, va primi o retribuţie majorată de la 2 305 lei la 2 434 lei, iar cei din reţeaua B o retribuţie sporită de la 2 244 lei la 2 366 lei. Spaţiul nu ne permite să dăm mai multe exemple, dar trebuie să subliniem faptul că diferenţieri asemănătoare se aplică şi celorlalte categorii de personal — maiştri, ingineri, tehnicieni etc. In toate colectivele de muncă, principiile privind majorarea retribuţiei s-au dezbătut şi însuşit temeinic, fiecare om al muncii luînd cunoştinţă nu numai de sporul de venit ce i se cuvine, ci şi de sarcinile ce-i revin pentru creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, pentru reducerea consumului de materii prime, materiale şi energie. Iată ce ne spunea strungarul Ion Ababei din atelierul sculărie de la I.P.A. : „Lucrăm într-un sector-cheie, pentru întreprindere şi ne-am propus să realizăm scule de mai bună calitate, cu care să se poată realiza o productivitate mai ridicată şi, totodată, să reducem consumul de materiale. Prin majorarea retribuţiei şi a sporului de vechime, eu voi cîştiga în plus peste 200 de lei ; îmi dau seama că acest cîştig trebuie recuperat printr-o muncă de o mai înaltă eficienţă“. In secţia turnătorie, avem o discuţie cu Ionel Sava, care ne vorbeşte despre noile exigenţe în muncă, izvorîte din contractul de acord global. Aflăm astfel că, zilele trecute,formaţia de lucru condusă de Ionel Sava a propus V. GNKtgRGINIU (continuare în pag. a 2-a) ■ ■ La C.F.S.Noi tipuri de granule poliesterice Oamenii muncii de la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi depun eforturi tot mai susţinute pentru diversificarea gamei de fire şi fibre chimice, învederea satisfacerii cerinţelor ■ beneficiarilor interni şi externi, între cele mai recente succese în această privinţă se numără fabricarea a patru noi tipuri de granule, unele destinate obţinerii de produse finite pentru piaţa externă. Este vorba despre granulele cu albitor optic, granulele pentru fir lucios cu vîscozitate redusă, granulele cu vîscozitate redusă și granulele cu albitor optic și vâscozitate redusă. Noile tipuri de granule poliesterice sunt fabricate la secția policondensare II, unde au trecut cu bine probele de testare. Tînărul comunist Anghel Irimia, şef de echipă turnătorformator la Întreprinderea de piese auto din Iaşi, se află de mai multă vreme printre fruntaşii în muncă. Foto : Gh. Onofrei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion internaţional Pugwash Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprimministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-amiază, pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion internaţional Pugwash. In cadrul întilnirii a luat cuvîntul dr. Dorothy Hodkîn, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedintele Organizaţiei Pugwash, Martin Kaplan, Elveţia, directorul general al Pugwash, Anghel Balevski, preşedintele Academiei bulgare de Ştiinţe, Alexandr Milosevic, membru al Academiei R.S.F. Iugoslavia, Ignacy Maleckî, membru al Prezidiului Academiei polone de Ştiinţe, şi Knut Ipsen- R.F. Germania, rectorul Universităţii Bochum. In încheierea întilnirii a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea şefului statului român a fost urmărită cu profund interes și subliniată cu aplauze. NIZIUA RECOLTEI", zi de muncă spornică în întreaga agricultură ieșeană Bl Mobilizare masivă la transportarea sfeclei de zahăr ■ în brazdă, din zori şi pînă noaptea, aşa cum se cere acum, pentru terminarea grabnică a arăturilor , însilozările continuă pînă la echilibrarea bazei furajere Cu fiecare zi care trece, lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru înscriu în cronica întrecerii noi fapte de muncă, demne de toată lauda, apropiind asfel de terminare, mult mai devreme ca în alţi ani, campania de toamnă. Primarul comunei Lespezi, M. Irimia, ne-a scris că ţăranii cooperatori de aici au întîmpinat „Ziua recoltei“ cu toate roadele culturilor tîrzii depozitate la locul lor. La porumb au realizat (de pe 500 de hectare) o producţie medie de peste 3 tole de kg de boabe la hectar, sarcinile de plan fiind astfel îndeplinite şi depăşite. Bună a fost şi recolta de sfeclă de zahăr cultivată pe 200 de hectare, care a fost predată în întregime la baza de recepţie. Hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile izvorîte din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii cooperatiste, lucrătorilor din I.A.S., mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei“, cooperatorii şi mecanizatorii din Lespezi au consacrat în întregime şi ziua de duminică pregătirii producţiei următoare. Prin muncă spornică au cinstit sărbătoarea recoltei şi oamenii muncii din celelalte unităţi agricole ieşene. La C.A.P. Strunga, toate forţele unităţii au fost concentrate la transportarea sfeclei de zahăr, la culesul fructelor şi la executarea arăturilor (producţia de porumb a fost pusă în întregime la adăpost). Cu autocamioanele şi cu 40 de atelaje au fost transportate la baza de recepţie încă 600 de tone de recoltă. La toate punctele de lucru s-a asigurat o bună organizare a muncii, astfel ca în cîteva zile să fie încheiată şi această acţiune. Margareta Aruşti, C. Suficeanu, şefi de ferme, au luat măsuri ca, la reîntoarcere, atelajele să aducă în unitate tăiţei de sfeclă. în felul acesta, zootehniştii, în frunte cu fermiera Elisabeta Ciumanghel, au putut continua din plin însilozările. Gh. Lazăr, preşedintele C.A.P., ne spunea că la cele 11 5 000 de tone de furaje însilozate vor mai fi adăugate în aceste zile încă 2000. Cu realizări deosebite în muncă a fost cinstit Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oamenilor muncii din agricultură şi de cooperatorii din Bivolari. Duminică, întreaga suflare a comunei a fost prezentă, după cum ne spunea C. Şalaru, preşedintele unităţii, la transportarea ulti- GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Acţiuni de masă în judeţul Iaşi, pentru pace şi dezarmare, ca răspuns la mobilizatoarele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul F.D.U.S. Să fie oprită competiţia nucleară! în corpanele judeţului nostru, ca în întreaga ţară, au avut loc noi adunări şi mitinguri consacrate păcii şi dezarmării. La adunarea din comuna Vînătorii, printre vorbitori s-a nu-* mărat şi Cornelia Pintilie, secretara comitetului comunal al femeilor, care a spus în faţa sutelor departicipanţi : „Dorim fierbinte să ni se respecte dreptul la viaţă şi la pace. Ca mame, suntem preocupate în cel mai înalt grad de viitorul copiilor noştri şi susţinem din adîncul inimilor demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu îndreptate spre oprirea cursului periculos al vieţii politice internaţionale“. Asemenea ei, au vorbit pioniera Gabriela Faratu. Ion Voicu, preşedintele comitetului comunal al C.D.U.S., învăţătoarea Maria Kui, alţi reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi ai colectivelor de muncă. „Apreciem că, prin stăruinţă şi responsabilitate, se poate ajunge la un acord la Geneva — a arătat Ion Voicu. De aceea, cerem să fie continuate tratativele pînă la găsirea unei soluţii de compromis, care ■ să împiedice amplasarea de noi rachete pe continent“. în telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către participanţi, se spune, între altele : „Ne ridicăm hotărît împotriva înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare, ne opunem oricăror acţiuni care pot periclita pacea, viaţa liberă a popoarelor. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci neobosit astfel incit să fim la înălţimea cerinţelor perioadei în care ne aflăm, răspunzînd astfel condiţiilor create, grijii cu care partidul şi dumneavoastră personal ne înconjuraţi permanent“. Armele nu aduc nici pace, nici securitate “ Asupra popoarelor Europei, a arătat tov. Tudor Ciumală, preşedintele consiliului comunal al F.D.U.S., deschizînd mitingul sătenilor din comuna Mironeasa, planează ameninţător pericolul unui conflict nuclear. Nu putem rămîne nepăsători în faţa acestei situaţii create, ne ridicăm glasul, alături de iubitorii de pace de pretutindeni, pentru ca puterile nucleare să pună mai presus de orice interesele supreme ale popoarelor, pacea şi viaţa. In continuare, au vorbit Const. Radu, primarul comunei, Ştefan Şuhan, preşedintele C.A.P., prof. Const. Anghel, directorul coordonator al şcolilor din comună, Neculai I. Neculai, veteran de război, D-tru Răchită, membru cooperator, Anica Chinan, preşedinta comitetului comunal al femeilor. A fost exprimată adeziunea deplină a locuitorilor comunei la iniţiativele de pace ale preşedintelui Republicii, ale ţării noastre, s-a cerut guvernelor statelor posesoare de arme nu. (continuare în pag. a 2-a)