Flacăra Iaşului, decembrie 1983 (Anul 39, nr. 11554-11580)
1983-12-01 / nr. 11554
.M. FMivro.r? jef ,nt-1 65 de ani de la Marea Unire Uniţi in cuget, simţire şi acţiune revoluţionară " Omagiem astăzi unul din cele mai măreţe acte din istoria multimilenară a poporu- lui român — unirea intr-un singur stat unitar şi independ - dent al celor de acelaşi neam * şi limbă. Făurirea statului na- ţional unitar român, consfin*ţită la 1 Decembrie 1918, operă 4 a generaţii de eroi cunoscuţi şi necunoscuţi ai neamului, în fapt a întregului popor, îni coronează aspiraţii şi lupte de secole, într-o permanenţă a istoriei noastre. Căci, fără a 4 ştirbi cu ceva meritul celor care au avut şansa să împlunească acest vis milenar al tu-turor românilor, nu putem să * nu observăm că Unirea noastră vine din negurile istoriei, / că, acum 65 de ani, în condiţii ceva mai prielnice, în consens cu cerinţa istorică, .. n-am făcut decit s-o impunem 4 lumii ca un fapt împlinit, Glasurile zecilor de mii de. 1 transilvăneni, care la Marea 4 Adunare de la Alba''Iulia au aclamat actul Unirii celei Mari, 4 erau de fapt ecourile peste se- cole şi decenii ale năzuinţelor şi acţiunilor a numeroase 4 generaţii, care au dus cu elevi cu statornicie şi înverşunare, 4 aici la confluenţa unor imi perii nesăţioase, simţămîntul , că hotarele dintre cei care 4 „de la Rîm se trag" sînt ne- 4 fireşti, şi deci, vremelnice. De la marele stat dac din 7 timpul lui Burebista şi Dece- 4 bal — trecînd prin procesul 4 de etnogeneză —, pina la evenimentul crucial al reunirii tuturor românilor la 1 Decem. Iulie 1918, au fost numeroase 4 momentele care au dat relief afirmării conştiinţei de unita- t te de neam, luptei pentru păs- 4 trarea fiinţei proprii, a unui fel propriu de a fi, gîndi şi a 4 simţi. Au fost încercări de a cuceri dreptul la libertate şi unitate cu sabia — Mihai Viteazul a reuşit chiar să devină pentru scurt timp domn al celor trei principate — după cum, pentru aceleaşi ţeluri, s-a acţionat, cu nu mai puţin folos, cu arma scrisului şi a ideii. Necontenita statornicie în spaţiul carnato-dunăreanpontic, legăturile neîntrerupte ale românilor de o parte şi de alta a Carpaţilor , explică de altfel unitatea irrpresionantă a limbii vorbite de românii de pretutindeni, element şi argument esenţiale ale unităţii lor. Dacă în condiţii atît de vitrege poporul nostru a reuşit să-şi păstreze nealterate limba, felul de a fi, idealurile comune de libertate, independenţă şi unitate, aceasta este în primul rînd meritul celor mulţi, al poporului însuşi. „Unitatea noastră naţională a fost rezultatul luptei maselor nopulare din toate colţurile ţării, opera întregului popor român" — a arătat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU." Şi atunci, în tranşeele luptei sfinte pentru independenţă şi unitate din 1916—1917, şi la Marea Adunare de la Alba Iulia, poporul şi-a impus voinţa de unire. Conferinţa de pace de la Paris nu ne-a făcut nici un dar, ci ne-a recunoscut faptele şi drepturile inalienabile. Lupta noastră pentru unitate şi libertate naţională, împletită atît de strîns cu lupta pentru dreptate socială, nu a contenit acum 65 de ani. Căci unitatea, ca şi libertatea, se cer a fi necontenit consolidate, apărate. Clasei muncitoare, în frunte cu partidul său revoluţionar, i-n revenit mi- ^ (continuate a pag a 2-a) ------------------------------ - BIBLIOTECA CENTRALĂ Miypi SITA * A . Astăzi, la posturile de radio şi televiziune Astăzi, în jurul orei 16, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct adunarea omagială şi spectacolul festiv din Capitală consacrate împlinirii a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. ---------Prinos ---------------- Pe-un fundament adine înfipt in cremeni Aici, în fața marilor furtuni, Noi de milenii dăinuim asemeni Columnei ctitorite de străbuni. L-am pus pe Burebista temelie, Pe Decebal şi-ntregul neam de daci Şi-am aşezat în ziduri — trăinicie — Pe Mircea, pe Ştefan ce ne-au fost „baci“. Cu capul lui Mihai plătit-am birul îndelungatei noastre năzuinţi Şi Tudor, Horea, Iancu şi-au pus girul Unei nestrămutate biruinţi. Cu Vodă-Cuza-nfăptuit-am vrerea, Zdrobind un lanţ întreg de nedreptăţi, In Alba ne-am înmănunchiat puterea Şi visul mult rîvnitei unităţi. Unirii Mari i-aducem azi prinosul In ţara-n care clocotul de-acum Dă zborului spre mîine luminosul Veşmint al înfloritului său drum. V. D. VASILIU Cu planul anual îndeplinit Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea descule şi accesorii speciale din Paşcani raportează că şi-a îndeplinit cu aproape două luni în devans sarcinile anuale de plan la toţi indicatorii. Succesul este urmarea directă a creşterii productivităţii muncii cu peste 50 la sută, raportată la indicatorul producţie marfă. Aceasta creează posibilitatea ca, pină la sfîrşitul anului, să fie realizată o producţie marfă suplimentară în valoare de 30 milioane lei. Oamenii muncii de la I.S.A.S. închină acest important succes aniversării a 65 de ani de la înfăptuirea statului naţional unitar român. 1 Decembrie 1918—act de dreptate istorică Se împlinesc 65 de ani de la acea nemuritoare zi care a marcat încheierea unui îndelungat proces ce străbate ca un fir roşu întreaga noastră istorie, act fundamental necesar şi vital pentru existenţa naţiunii şi statului nostru. Dacă ideea de unire, de unitate s-a afirmat odată cu formarea poporului român, ca o rezultantă a unităţii de teritoriu, de origine, de limbă, de cultură şi de aspiraţii, lupta pertru înfăptuirea unităţii statale a fost una din permanenţele istoriei noastre milenare, fără de care România de azi nu ar fi putut exista. Figura legendară a lui Mihai Viteazul şi înfăptuirea unirii celor trei ţări româneşti la 1600 au rămas un reper magnific, un simbol al eroismului pus în slujba apărării gliei strămoşeşti, al unităţii, al libertăţii şi independenţei. Dispariţia lui Mihai în chip tragic şi prematur nu a anulat opera sa istorică. Urmaşii săi vor păstra vie amnuntirea unităţii celor trei ţări şi cei mai destoinici se vor strădui să o reediteze. O caracteristică a gîndirii politice româneşti de la începutul şi mijlocul veacului trecut, gîndire ce şi-a afirmat marile sale dimensiuni în focarul evenimentelor revoluţionare de la 1848, este afirmarea cu claritate a ideii unităţii poporului român intr-o singură formaţiune statală. Nicolae Bălcescu aprecia că „unitatea naţională LEŞANU (continuare în pag. a 2-a) ______________________________| Zi-record în producţie In cinstea celei de-a 65-a aniversări a făuririi statului naţional unitar român, oamenii muncii de la întreprinderea integrată de ţesături tip in din oraşul Paşcani, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi a organizaţiei sindicale, au declarat o zi-record în producţie. Faţă de media producţiei cotidiene, în această zi s-au obţinut suplimentar 38 mii m.p. de ţesături, 600 kg de fire şi 3 000 m.p. ţesături finisate. VIRGINIA BALAŞA preşedintele comitetului sindical Piaţa''Unirii din Iaşi, locul în care, acum 65 de ani, în jurul statuii lui Al. I. Cuza, mii de oameni entuziaşti s-au prins într-o imensă horă la auzul veştii că transilvănenii au hotărît să se unească cu patria-mamă Foto : L. STRATULAT