Flacăra Iaşului, februarie 1984 (Anul 40, nr. 11606-11630)
1984-02-01 / nr. 11606
Proletari din toate țărileFiniţi-vă! ^5BBB£B8r TM******^****** *TM 525 _» De astăzi, 1 februarie, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei .Începânid de astăzi, 1 februarie, beneficiază de majorarea retribuţiei, aşa cum s-a stabilit pntr-un Decret al Consiliului de Stat- de anul trecut, noi categorii de personal muncitor. De astă dată este vorba de personalul muncitor din unităţile industriale subordonate Ministerului Industriei Uşoare, din unităţile de construţit-montaj, din unităţile industriale subordonate Ministerului Construcţiilor Industriale, din cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică, proiectare şi informatică, din unităţile industriale subordonate Ministerului Industriei Lemnului şi Materialelor de Construcţii. De asemenea, beneficiază de majorarea retribuţiei, începând de astăzi, şi personalul din direcţiile de drumuri şi poduri ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi direcţiile judeţene de drumuri, din întreprinderile de construcţii, reparaţii şi administraţie locativa, precum şi din unităţile de construcţii şi vînzare a locuinţelor. Astfel, din judeţul Iaşi, primesc, începând de astăzi, retribuţii majorate încă peste 58 .000 de oameni ai muncii. Majorarea retribuţiei tarifare se face în medie cu 5—5,5 la sută. O dată cu aceasta se aplică şi creşterea sporului de vechime în aceeaşi unitate, aprobată prin Legea nr. 2 din 1983, spor care ajunge pînă la 15 la sută din retribuţia tarifară (pentru personalul care are peste 20 de ani vechime, în aceeaşi unitate), faţă de 10 la sută, cit a fost pînă în luna trecută. Cîteva exemple vor fi edificatoare ÎN INDUSTRIA UŞOARA. O filatoare (sau tricoteră), categoria a IlI-a, treapta a doua de încadrare, a avut pînă acum o.. retribuţie tarifară lunară de 2 009 lei ; de la 1 februarie aceasta va fi de 2 111 lei. Dacă filatoarea respectivă are o vechime de peste 20 de ani în aceeaşi unitate („Ţesătura*, de exemplu), sporul de vechime era pînă acum de 201 lei (10 la sută), iar de la 1 februarie va fi de 317 lei (15 la sută). Adunând, rezultă că retribuţia totală va creşte cu 218 lei. In industria textilă, ajutorul de maistru face parte din personalul direct productiv şi este încadrat pe categorii. Astfel, un ajutor de maistru categoria a Vl-a, treapta a doua, a avut pînă în ianuarie o retribuţie de 2 428 de lei, iar din februarie aceasta va spori la 2 571 de lei. în plus, ajutorul de maistru, avînd şi obligaţia de a întreţine utilajele, primeşte şi un spor de V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Întreprinderea de confecţii din Iaşi — Maistra Drăguţa Datcu, în imagine, controlează calitatea produselor realizate de muncitoarele din subordinea sa Din nou despre magazinele de prezentare ale unităţilor producătoare Şansa oferită de a fi „antene de informaţii“ 9 77 * continuă să fie ignorată. De ce ? Au trecut mai bine de trei luni de cînd sub titlul „Ce (şi cum) prezintă magazinele de... prezentare ?“ („Flacăra Iaşului“ nr. 11 519) formulam critici la adresa unor întreprinderi producătoare ieşene, în subordinea cărora funcţionează unităţi de prezentare şi vânzare a mărfurilor proprii. Aşadar, timp suficient pentru ca factorii de răspundere vizaţi să confere acestor unităţi funcţiile ce au stat la baza înfiinţării lor , economice şi sociale. Altfel spus, magazinele de prezentare au menirea să testeze preferinţele cumpărătorilor, să fie instrumente de prospectare a cererii de consum şi astfel să ajute la direcţionarea producţiei, ca structură şi diversificare, conform , nevoilor sociale. Este o şansă oferită producătorilor. Ce măsuri s-au luat între timp ? Cum au reacţionat conducerile întreprinderilor în cauză la criticile presei ? Doar conducerea întreprinderii de mătase „Victoria“ a răspuns, precizîndu-ne unele aspecte şi angajîndu-se că va îmbunătăţi activitatea magazinului „Gioconda“ din str. Lăpuşneanu. Ceea ce s-a şi întâmplat. .Mai multe zile în şir lucrători de la compartimentele creaţie-cercetare au adus aici mostre , realizate în atelierele de microproducţie, le-au expus şi au completat chestionare, după discuţiile purtate cu diverşi cumpărători. A fost amenajată şi o vitrină cu cele mai recente noutăţi ale creatorilor de la „Victoria“. Gestionara Ana Barnea a deschis un caiet, în care consemnează cererea nesatisfăcută şi cererea pentru produse noi. Deci, se poate ! Dar de ce numai „Victoria“ ? De ce cadrele de conducere ale I.P.M.P. întreprinderii de confecţii, U.J.C.M., I.P.S.C.T.M. n-au catadixit să întreprindă măsuri de readucere a magazinelor de prezentare la scopul propus ? Din discuţiile purtate cu factori de răspundere ai unităţilor menţionate am ajuns la concluzia că unii nu ştiu care este rolul acestor magazine , ce şi cum să prezinte ce aspect trebuie să aibă o astfel de unitate. Am rămas surprins cînd şeful serviciului desfacere de la întreprinderea de confecţii — M. Ailoaie — care răspunde şi de bunul mers al magazinului de prezentare, a spus : „Prin această UNITATE COMERCIALA (s.n.) trebuie să vindem şi stocurile de mărfuri... fără desfacere“. Curioasă optică , ceea ce a refuzat să contracteze comerţul — pentru că-i demodat — se aduce la... magazinul de prezentare propriu. Aici, aceste produse se clădesc într-o magazie — blocînd-o — şi gata — în întreprindere nu mai există mărfuri nevandabile ! în această situaţie este normal ca responsabila magazinului, Eugenia Vasiliu, să declare: „Magazia este mică şi arhiplină. Unde să mai aşezăm mărfurile recent primite ?“. Asta nu justifică însă lipsa unui colţ al noutăţilor — deşi noutăţi sunt — şi nici a consemnărilor privind solicitările clienţilor. Nimic nu s-a făcut nici la „Moldoplast“ al I.P.M.P. Ing. Barbu Ciubară, şeful serviciului desfacere, preconiza desfiinţarea magazinului : „Noi ştim şi fără magazin ce doresc consumatorii“. Ne exprimăm îndoiala că tovarăşul inginer ştie preferinţele cumpărătorilor. Dacă lucrurile ar sta aşa, butoaiele. IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a) Ieri au continuat Convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice Marţi, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au continuat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Au luat parte membrii celor două delegaţii. In cadrul convorbirilor s-a efectuat un larg schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale întăririi conlucrării româno-sovietice pe arena mondială în lupta pentru reducerea confruntării dintre state, pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nucleară, pentru rezolvarea pe cale politică a stărilor de conflict şi război, pentru reluarea şi consolidarea cursului politicii de destindere, colaborare, securitate şi pace în Europa şi în lume. In pag. a 4-a — Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice la întreprinderea „23 August“ din Capitală --------------• - --------------- Adunarea generală de la C.A.P. Ciorteşti ş Pe primul plan, cane de sporire a rodniciei pamblniii H în 1983, un bilanţ bogat, în ciuda condiţiilor climatice vitrege H Cu hotărîrea de a obţine în acest alt producţii record în toate sectoarele H Numeroase propuneri valoroase prind deja viaţa Cooperatorii din Ciorteşti au încheiat activitatea anului 1983 cu un beneficiu de peste un milion de lei. Şi darea de seamă şi participanţii la dezbateri au arătat că, faţă de prevederile planului, ce s-a obţinut este foarte puţin. Este foarte puţin pentru că la majoritatea culturilor nu s-au realizat recoltele stabilite. Singurele producţii mai răsărite au fost de 4 200 de kg de porumb ştiuleţi la hectar şi 22 de tone la sfecla de zahăr. „Faţă de anii din urmă, ne spunea I. Turiceanu, inginerul şef al C.A.P., saltul este mare, dar faţă de baza materială de care dispunem în prezent este puţin“. Cert este că atît în adunările pe ferme, cit şi în adunarea generală pe C.A.P., cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii şi-au manifestat hotărîrea de a traduce in viaţă în mod exemplar sarcinile trasate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în vederea obţinerii unor producţii record în toate sectoarele de activitate. în acest sens au fost făcute multe propuneri deosebit de valoroase care au şi început să prindă viaţă. Marea majoritate vizează fondul funciar pe care cooperatorii, întreaga suflare a comunei sînt hotărîţi să-l facă mult mai rodnic. După cum se ştie, cea mai mare parte a terenurilor C.A.P. ,se află în perimetrul-etalon, organizat în această zonă în lumina indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei de lucru la Staţiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solului de la Perieni — Vaslui, în cadrul acestui perimetru, lucrătorii de la I.E.E.L.I.F. desfăşoară deja ample acţiuni de îmbunătăţiri funciare în vederea transformării dealurilor de aici, supuse eroziunii, intr-o grădină înfloritoare. Chiar în apropierea satului de centru, în ultima vreme, un deal a fost organizat în agroterase. Cooperatorul Mihai Constantin a propus ca aceste agroterase să fie fertilizate imediat cu îngrășăminte naturale pentru a li se spori rodnicia. Propunerea se materializează. După adunarea generală, conducerea unităţii a mobilizat numeroase atelaje la transportarea " gunoiului de grajd pe această suprafaţă care totalizează 42 de hectare. Tot la mai buna gospodărire a fondului funciar s-a referit şi cooperatorul Vasile Şerban din Crasna. De exemplu, din totalul de peste 2 200 de hectare situate în pantă,1 200 de hectare sunt protejate ariiierozional, cu benzi înierbate, „în primăvara care vine, a propus vorbitorul, să terminăm această acţiune şi pe restul de 980 de hectare“. Cum benzile sunt trasate, nu rămîne decit să fie luate măsuri pentru însămînţarea lor. Unii vorbitori s-au referit la necesitatea sporirii productivităţii pajiştilor naturale pentru că unitatea are şi sector zootehnic, iar recentul program unic de creştere a producţiei agricole şi în gospodăriile ţărăneşti impune să se acţioneze cu fermitate pentru sporirea producţiei de furaje pe toate căile. De la ferma de ovine au fost obţinute în 1983 producţii bune, sarcinile de plan fiind îndeplinite şi depăşite atît la lapte, cit şi la lina. Producţia de lină a atins 4,5 kg, în medie, pe oaie tunsă. Nicolae Banga a susţinut ca la punctul Şerbeşti să se treacă de pe acum, cu forţele proprii, la executarea unor canale care să colecteze apele de pe versanţi. ,,în felul acesta, spunea el, vor fi GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) . .________________________— • - ------------ în paginile 2—3 t V Şcoala şi viaţa \ V Cronica lunii ianuarie Evenimente interne\ ____ (