Flacăra Iaşului, iulie 1984 (Anul 40, nr. 11735-11760)
1984-07-01 / nr. 11735
PAGINA A H-Â ------------------------------------------------------------------ * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a participat la manifestarea jubiliară prilejuită de cea de-a 35-a aniversare a Organizaţiei pionierilor şi sărbătorirea „Zilei pionierilor“ (urmare__din pag. 1) a societăţii româneşti. Activitatea organizaţiei purtătorilor cravatei roşii cu tricolor, ca şcoală minunată de formare a copiilor, a constructorilor de mîine, este oglindită în expoziţii prin imagini ale forumurilor pioniereşti, ale participării copiilor la amplul proces instructiv-educativ desfăşurat în ţara noastră. Este marcată, de asemenea, distinct, constituirea în 1976, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Organizaţiei Şoimii Patriei, ca expresie a unităţii şi continuităţii procesului de educaţie comunistă patriotică, revoluţionară a copiilor de la cea mai fragedă vîrstă. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le sînt prezentate de către pionieri exponate ce ilustrează grăitor preocuparea şcolii noastre pentru formarea aptitudinilor practice, dezvoltarea pasiunii pentru tehnică şi pentru alte activităţi productive. Aceste preocupări sunt puse în lumină în cadrul expoziţiei de aspectele privind activitatea celor peste o sută de mii de cercuri tehnico-aplicative existente în şcoli şi case ale pionierilor şi şoimilor patriei din întreaga ţară, de rezultatele participării la activităţi de muncă patriotică, sportive şi turistice, de pregătire pentru apărarea patriei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să ia parte la spectacolul omagial „Copiii României trăiesc un vis de aur“. Spectacolul, de o înaltă ţinută artistică, de o puternică forţă emoţională, răsplătit în numeroase rînduri cu vii şi susţinute aplauze, a ilustrat cu pregnanţă semnificaţia acestui eveniment din viaţa pionierilor, a întregii ţări. Acest amplu poem literar-muzical-coregrafic a evocat momente de seamă din activitatea Organizaţiei revoluţionare de masă a copiilor care de-a lungul celor 35 de ani a existenţei sale a format cadre de nădejde ale partidului şi statului, muncitori şi specialişti de înaltă competenţă, oameni de ştiinţă şi cultură de înalt prestigiu şi care se afirmă astăzi ca un puternic factor de educaţie comunistă a copiilor, integrîndu-se activ in viaţa social-politică a ţării. In sală domneşte o atmosferă instintetită, entuziastă tinerească. Minute în şir sunt scandate urări la adresa partidului, a secretarului său general. După încheierea spectacolului un mare grup de pionieri şi şoimi ai patriei s-au apropiat cu dragoste şi emoţie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu, dăruindu-le frumoase buchete de flori. Toţi cei prezenţi la această scumpă sărbătoare a copiilor aclamă îndelung pentru patrie şi partid, pentru secretarul său general. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, copiilor, tuturor realizatorilor acestui reuşit spectacol omagial le-a fost oferit cu căldură, în semn de apreciere, un frumos coş cu flori. In această atmosferă de vibrant entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului părăsesc sala, parcurgînd apoi, pe jos, aleea principală a Parcului Tineretului. Pe întregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu aceleaşi sentimente de aleasă stimă şi preţuire. Pionieri, şcolari, şoimi ai patriei, tineri şi oameni ai muncii din Capitală au transformat aleile principale ale parcului intr-un adevărat culoar viu. Prin vers, melodii şi dans se dă expresie bucuriei de a creşte şi a se forma ca demni cetăţeni ai patriei, de a deveni constructori de nădejde ai socialismului şi comunismului. Ca o încununare a acestei atmosfere vibrante, de aleasă sărbătoare, pe platoul de la ieşirea din parc pionieri şi tineri îmbrăcaţi în costume naţionale alcătuiesc o imensă „Horă a bucuriei“, in care sunt invitaţi să se prindă tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la miile de copii, de la toţi cei prezenţi la emoţionanta manifestare prilejuită de aniversarea a trei decenii şi jumătate de la crearea Organizaţiei pionierilor din patria noastră. „Serbările Crasnei" La Dolheşti se desfăşoară cea de-a V-a ediţie a „Serbărilor Crasnei“. Ieri, s-a ţinut un simpozion cu tema „Comuna Dolheşti pe coordonatele dezvoltării social-economice în cei 40 de ani de la eliberarea patriei“, iar formaţiile artistice ale pionierilor au susţinut un recital de muzică şi poezie patriotică intitulat „Românie ,ţară de eroi“. Programul de astăzi cuprinde spectacolul literar-muzical „Anii libertăţii noastre“, cu participarea unor actori de la Teatrul Naţional „V. Alecsandri“, programul artistic prezentat deformaţii din judeţele Iaşi şi Vaslui sub titlul „Pământ al bucuriei“ etc. ---------------------- - - ---------------------- Începînd de astăzi, 1 iulie Alţi 32000 de oameni ai muncii in judeţ beneficiază de majorarea retribuţiilor Potrivit eşalonării de ramuri prevăzute de Decretul 325/83, începînd de astăzi se majorează retribuţia personalului muncitor dintr-o nouă serie de domenii de activitate : învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială, cultură fizică şi sport, cultură şi artă. Este vorba, aşadar, despre cei care educă tînăra generaţie, despre cei care veghează la sănătatea noastră, la practicarea exerciţiilor fizice, precum şi despre creatorii de frumos şi din instituţiile care se ocupă cu aceste probleme. In legătură cu noua majorare a retribuţiilor — de care vor beneficia, numai în judeţul nostru, peste 32 000 de oameni ai muncii — am solicitat amănunte şi precizări specialiştilor de la sucursala ieşeană a Băncii Naţionale, de la forurile de resort care coordonează activităţile la care se aplică, de astăzi, prevederile Decretului nr. 325/ 83. Am reţinut, din informaţiile primite că volumul total al majorării de retribuţie, luînd în calcul şi creşterea veniturilor datorată aplicării noilor cote ale sporului de vechime, însumează circa 11,2 milioane de lei lunar. Aşa cum spuneam, creşterile sînt considerabile : cu 5 la sută, în medie (plus 3—7 la sută, sporul de vechime) în învăţămînt, cu 5—6 la sută (plus sporul de vechime prevăzut de Decret) în toate celelalte sectoare. De pildă, în ocrotirea sănătăţii , un instalator sanitar cu o vechime de 15 ani, care avea o retribuţie lunară de 2 630 lei, va primi de azi 2901 lei; o infirmieră cu o vechime de 10,ani, de la 1 754 la 1913 lei ; o soră medicală cu o vechime de 3 ani, de la 2 060 la 2 225 lei, iar un medic primar gradul III, cu o vechime de peste 20 de ani, de la 4 895 la 5 371 lei. Sunt, aşadar, prevăzute majorări apreciabile ale veniturilor şi în aceste sectoare de activitate, fapt care dovedeşte grija conducerii de partid şi de stat pentru bunăstarea materială a oamenilor muncii, aprecierea eforturilor acestora, grijă şi apreciere cărora trebuie să li se răspundă printr-o eficienţă sporită, prin creşterea calităţii întregii activităţi. --------- - - ----------------- •FLACĂRA IAȘULUI I V.trsmir** wntMV Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului“ Ieri, in adunări festive care au avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor (pentru învăţămîntul preuuniversitar), în aula „M. Eminescu“ a Universităţii (pentru învăţămîntul superior), şi în alte centre din judeţ, a fost sărbătorită „Ziua învăţătorului“. La festivităţi au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, Uniunii sindicatelor din învăţămînt, ştiinţă şi cultură, ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, conducători de întreprinderişi instituţii, cadre didactice, elevi, studenţi. Cu acest prilej, a fost reliefată preocuparea slujitorilor şcolii ieşene de toate gradele de a creşte, educa şi pregăti cadre de nădejde, în spiritul exigenţelor conducerii partidului, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, succesele din anul de învăţămînt 1983—1984, angajamentele pe care şi le iau, în aceste momente sărbătoreştii cadrele didactice din unităţile de învăţămînt ale judeţului. A avut loc apoi înmînarea distincţiei de „evidenţiat“ unui important număr de cadre didactice. In încheiere, participanţii la adunările festive au adoptat textele unor telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In acestea se exprimă deplina adeziune la propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales secretar general al partidului la Congresul al XIII-lea,şi hotărîrea de a face totul pentru înflorirea şcolii româneşti, pentru ridicarea calităţii învăţămîntului. Omagiu la încheierea activităţii Casa personalului didactic din Iaşi a fost gazda unei emoţionante manifestări prilejuite de retragerea din activitate a mai multor dascăli ai şcolii ieşene. Au adus un omagiu celor ce au modelat cu dragoste şi măiestrie multe generaţii de elevi reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, Sindicatului învăţămînt, Casei personalului didactic şi ai pionierilor. In numele celor sărbătoriţi a rostit cuvinte de o deosebită sensibilitate şi profunzime profesorulemerit Inocenţiu Măcăreanu. Pionieri şi şoimi ai patriei au oferit flori. Programul artistic prezentat cu această ocazie a fost susţinut de cvartetul „Voces“ al Filarmonicii ieşene, o formaţie vocală a cadrelor didactice de la Şcoala nr. 3 (dirijor — Viorel Bîrleanu) şi un grup de pionieri şi şoimi ai patriei, în holul clădirii s-a deschis o expoziţie de desene ale copiilor de la cercul „Culorile copilăriei“ (Şcoala nr. 36), închinată celor ce cu emoţie încheiau o carieră în care munca şi abnegaţia lor şi-au aflat încununarea în oamenii integri pe care i-au dăruit ţării. Gabriela Creţu students „Voi reveni cu plăcere în România !“ Cu puţin timp în urmă, iubitorii muzicii de operă din Bucureşti şi Iaşi au avut prilejul să o vadă şi să o asculte pe soprana sovietică Ludmila Serghienko, de la Teatrul Mare din Moscova. Spectatorii care au ascultat-o interpretînd, la Bucureşti , rolul Ameliei din opera „Bal mascat“ şi la Iaşi rolul Floriei Tosca din opera „Tosca“, au apreciat vocea foarte frumoasă, caldă şi amplă, o prezenţă scenică deosebit de plăcută. — Ştim, stimată Ludmila Serghienko, că debutul dumneavoastră ca actriţă lirică a fost la opera din Harkov. Cînd aţi ajuns la Teatrul Mare din Moscova ? — Drumul nu a fost uşor. Chiar după absolvirea Conservatorului, am continuat să mă pregătesc intens sub îndrumarea cunoscutei Irina Arhipova. In 1972 am făcut un scurt stagiu la Teatrul Mare din Moscova, după care, în cadrul unui concurs internaţional, la Geneva, dintre cei 124 de concurenţi, am avut onoarea să primesc medalia de argint. Următorii doi ani i-am petrecut la Milano, în Italia, unde am studiat operele „Bal mascat“ şi „Tosca“. Cu acest prilej, aici am susţinut numeroase concerte, recitaluri în faţa exigentului public italian în oraşele Veneţia, Torino, Verona ş.a. Anul 1974 mi-a adus o altă mare bucurie — am devenit laureată a Concursului internaţional „P. I. Ceaikovski“. In sfîrşit, acum pot să vă răspund la întrebare : în 1977 am debutat la Teatrul Mare din Moscova in rolul meu cel mai drag — Floria Tosca. , — Aveţi parteneri preferaţi . — Desigur, apreciez în mod deosebit pe colegii mei Vladislav Piafco, Vladimir Atlantov, Iuri Mazurok, dar şi pe solistele Tamara Siniavskaia, Tamara Milaşkina, Elena Obrazţova şi nu în ultimul rînd pe soţul meu, baritonul Vladislav Veresniko. — Sînteţi pentru prima oară în România. Ce impresie v-au făcut ţara noastră, oraşele pe care le-aţi vizitat ? — România este o ţară foarte frumoasă, iar românii sînt extrem de primitori, atenţi, prietenoşi. Am fost impresionată de faptul că Bucureştiul şi laşul sunt oraşe-grădini. Foarte multă verdeaţă, foarte multe flori, laşul, acest vechi centru cultural al ţării dumneavoastră, are locuri minunate. Am vizitat cu interes muzeele de la Palatul Culturii, Casa Dosoftei, m-am plimbat în parcul Copou, am admirat noile cartiere. Acest lăcaş de cultură care este Teatrul Naţional m-a cucerit. — Publicul ieşean a apreciat în mod deosebit apariţia dumneavoastră. Care este părerea dumneavoastră faţă de interpreţii români de operă ? — Soliştii români de operă care au vizitat Uniunea Sovietică s-au bucurat Întotdeauna de succes, au fost aplaudaţi. Colegii de la Opera Română din Iaşi, Visarion Huţu, Ion Siminic, George Solovăstru, alături de care am cîntat, sub bagheta dirijorului Corneliu Calistru, mi-au lăsat o plăcută impresie. Voi reveni cu mare plăcere în România, unde, repet, m-am simţit foarte bine. — Vă mulţumim şi vă aşteptăm şi la Iaşi. ELENA GHIMITRESCU INTERVIUL NOSTRU JOCURI In mişcare ORIZONTAL : 1. Mişcare (fig.). 2. Nici o mişcare — Perioadă de timp. 3. La vînâtoare, In perpetuă mişcare — A mişca piesele de şah. 4. Se mişcă pe pămînt (fem.). 5. Adrian — Rin în Austria, fr. Mişcări în aer liber — Elena Oprea. 7. Nemişcaţi de frică. 8. Goală — Tulpinile tîrîtoare ale unor plante. 9. Permisiuni de a pătrunde — Ţesătură fină. 10. Locuri de mişcare — Exagerări. VERTICAL: 1. Se mişcă de ici-colo — Mişcător la calea ferată. 2. Nu face nici o mişcare — In continuare. 3. Oraş in Iran — A mişca violent. 4. Se mişcă pe multe perechi de picioare. 5 Alt nume al zeiţei Isis — Centre cu multă mişcare. 6. Cant! — Se mişcă prin curte (reg.) — încep examenele . 7. „In mişcare“, mi Piesă de teatru de Tudor Muşatescu. 8. Sufix cu semnificaţia „acţiune“ — In doi timpi Şi trei mişcări. 9. împletituri — Riu în U.R.S.S.. 10 Nume de fată — Mişcătoare. Dicţionar : Aim, Anar. Isit, Gus. SERGHEI COLOŞENCO DEZLEGAREA JOCULUI APARUT IN NR. 11 731 ORIZONTAL : 1. Hidraulică. * Ini — L — înot. S. Distilată. 4- Rețea — Naşi. 5. A — Rv — Carte. 6. Naiadă — Caz. 7. T — Branșa v E S. Au — Nil - Tr 8, Aî piretid. 10. Sete — Apari.