Flacăra Iaşului, iulie 1984 (Anul 40, nr. 11735-11760)

1984-07-01 / nr. 11735

PAGINA A H-Â ------------------------------------------------------------------­ * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a participat la manifestarea jubiliară prilejuită de cea de-a 35-a aniversare a Organizaţiei pionierilor şi sărbătorirea „Zilei pionierilor“ (urmare__din pag. 1) a societăţii româneşti. Activi­tatea organizaţiei purtătorilor cravatei roşii cu tricolor, ca şcoală minunată de formare a copiilor, a constructorilor de mîine, este oglindită în expozi­ţii prin imagini ale forumurilor pioniereşti, ale participării co­piilor la amplul proces instruc­­tiv-educativ desfăşurat în ţara noastră. Este marcată, de ase­menea, distinct, constituirea în 1976, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Organiza­ţiei Şoimii Patriei, ca expresie a unităţii şi continuităţii pro­cesului de educaţie comunistă patriotică, revoluţionară a co­piilor de la cea mai fragedă vîrstă. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le sînt prezentate de către pionieri exponate ce ilustrează grăitor preocuparea şcolii noastre pen­tru formarea aptitudinilor prac­tice, dezvoltarea pasiunii pentru tehnică şi pentru alte activităţi pr­oductive. Aceste preocupări sunt puse în lumină în cadrul expoziţiei de aspectele privind activitatea celor peste o sută de mii de cercuri tehnico-apli­­cative existente în şcoli şi case ale pionierilor şi şoimilor patri­ei din întreaga ţară, de rezul­tatele participării la activităţi de muncă patriotică, sportive şi turistice, de pregătire pentru a­­părarea patriei. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invi­taţi să ia parte la spectacolul omagial „Copiii României tră­iesc un vis de aur“. Spectacolul, de o înaltă ţinută artistică, de o puternică forţă emoţională, răsplătit în nume­roase rînduri cu vii şi susţinu­te aplauze, a ilustrat cu preg­nanţă semnificaţia acestui eve­niment din viaţa pionierilor, a întregii ţări. Acest amplu poem literar-muzical-coregrafic a e­­vocat momente de seamă din activitatea Organizaţiei revolu­ţionare de masă a copiilor care de-a lungul celor 35 de ani a existenţei sale a format cadre de nădejde ale partidului şi sta­tului, muncitori şi specialişti de înaltă competenţă, oameni de ştiinţă şi cultură de înalt pres­tigiu şi care se afirmă astăzi ca un puternic factor de educaţie comunistă a copiilor, integrîn­­du-se activ in viaţa social-poli­­tică a ţării. In sală domneşte o atmosferă instintetită, entuziastă tinereas­că. Minute în şir sunt scanda­te urări la adresa partidului, a secretarului său general. După încheierea spectacolu­lui un mare grup de pionieri şi şoimi ai patriei s-au apropiat cu dragoste şi emoţie de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, de to­varăşa Elena Ceauşescu, dă­­ruindu-le frumoase buchete de flori. Toţi cei prezenţi la aceas­tă scumpă sărbătoare a copiilor aclamă îndelung pentru patrie şi partid, pentru secretarul său general. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, copiilor, tuturor rea­lizatorilor acestui reuşit spec­tacol omagial le-a fost oferit cu căldură, în semn de apreciere, un frumos coş cu flori. In această atmosferă de vi­brant entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului părăsesc sala, par­­curgînd apoi, pe jos, aleea prin­cipală a Parcului Tineretului. Pe întregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpi­­naţi cu aceleaşi sentimente de aleasă stimă şi preţuire. Pio­nieri, şcolari, şoimi ai patriei, tineri şi oameni ai muncii din Capitală au transformat aleile principale­­ ale parcului intr-un adevărat culoar viu. Prin vers, melodii şi dans se dă expresie bucuriei de a creş­­te şi a se forma ca demni cetă­ţeni ai patriei, de a deveni con­structori de nădejde ai socialis­mului şi comunismului. Ca o încununare a acestei at­mosfere vibrante, de aleasă săr­bătoare, pe platoul de la ieşirea din parc pionieri şi tineri îm­brăcaţi în costume naţionale alcătuiesc o imensă „Horă a bucuriei“, in care sunt invitaţi să se prindă tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceau­şescu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la miile de copii, de la toţi cei prezenţi la emoţionan­ta manifestare prilejuită de a­­niversarea a trei decenii şi ju­mătate de la crearea Organi­zaţiei pionierilor din patria noas­tră. „Serbările Crasnei" La Dolheşti se desfăşoară cea de-a V-a ediţie a „Serbărilor Crasnei“. Ieri, s-a ţinut un sim­pozion cu tema „Comuna Dol­­heşti pe coordonatele dezvoltă­rii social-economice în cei 40 de ani de la eliberarea patriei“, iar formaţiile artistice ale pionieri­lor au susţinut un recital de mu­zică şi poezie patriotică intitulat „Românie ,ţară de eroi“. Programul de astăzi cuprinde spectacolul literar-muzical „Anii libertăţii noastre“, cu participa­rea unor actori de la Teatrul Naţional „V. Alecsandri“, pro­gramul artistic prezentat de­­for­maţii din judeţele Iaşi şi Vas­lui sub titlul „Pământ al bucu­riei“ etc. ---------------------- - - ----------------------­ Începînd de astăzi, 1 iulie Alţi 32000 de oameni ai muncii in judeţ beneficiază de majorarea retribuţiilor Potrivit eşalonării de ramuri prevăzute de Decretul 325/83, începînd de astăzi se majorează retribuţia personalului muncitor dintr-o nouă serie de domenii de activitate : învăţămînt, ocro­tirea sănătăţii, asistenţă socia­lă, cultură fizică şi sport, cultu­ră şi artă. Este vorba, aşadar, despre cei care educă tînăra generaţie, despre cei care ve­ghează la sănătatea noastră, la practicarea exerciţiilor fizice, precum şi despre creatorii de frumos şi din instituţiile care se ocupă cu aceste probleme. In legătură cu noua majorare a retribuţiilor — de care vor beneficia, numai în judeţul nos­tru, peste 32 000 de oameni ai muncii — am solicitat amănun­te şi precizări specialiştilor de la sucursala ieşeană a Băncii Naţionale, de la forurile de re­sort care coordonează activităţi­le la care se aplică, de astăzi, prevederile Decretului nr. 325/ 83. Am reţinut, din informaţiile primite că volumul total al ma­jorării de retribuţie, lu­înd în calcul şi creşterea veniturilor datorată aplicării noilor cote ale sporului de vechime, însumează circa 11,2 milioane de lei lunar. Aşa cum spuneam, creşterile sînt considerabile : cu 5 la sută, în medie (plus 3—7 la sută, sporul de vechime) în învăţămînt, cu 5—6 la sută (plus sporul de ve­chime prevăzut de Decret) în toate celelalte sectoare. De pil­dă, în ocrotirea sănătăţii , un instalator sanitar cu o vechime de 15 ani, care avea o retribu­ţie lunară de 2 630 lei, va pri­mi de azi 2901 lei; o infirmie­ră cu o vechime de 10,ani, de la 1 754 la 1913 lei ; o soră medi­cală cu o vechime de 3 ani, de la 2 060 la 2 225 lei, iar un me­dic primar gradul III, cu o ve­chime de peste 20 de ani, de la 4 895 la 5 371 lei. Sunt, aşadar, prevăzute majorări apreciabile ale veniturilor şi în aceste sec­toare de activitate, fapt care dovedeşte grija conducerii de partid şi de stat pentru bună­starea materială a oamenilor muncii, aprecierea eforturilor a­­cestora, grijă şi apreciere căro­ra trebuie să li se răspundă printr-o eficienţă sporită, prin creşterea calităţii întregii acti­vităţi. --------- - - -----------------­ •FLACĂRA IAȘULUI I ­V.trsmir** wntMV Adunări festive prilejuite de „Ziua învăţătorului“ Ieri, in adunări festive care au avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor (pen­tru învăţămîntul preuuni­versi­tar), în aula „M. Eminescu“ a Uni­versităţii (pentru învăţămîntul superior), şi în alte centre din judeţ, a fost sărbătorită „Ziua învăţătorului“. La festivităţi au participat re­prezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi In­­văţămintului, Uniunii sindi­catelor din învăţămînt, şti­inţă şi cultură, ai unor organi­zaţii de masă şi obşteşti, condu­cători de întreprinderi­­şi insti­tuţii, cadre didactice, elevi, stu­denţi. Cu acest prilej, a fost re­liefată preocuparea slujitorilor şcolii ieşene de toate gra­dele de a creşte, educa şi pregăti cadre de nădejde, în spiritul exigenţelor conducerii partidului, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, succesele din anul de învăţămînt 1983—1984, angajamentele pe care şi le iau, în aceste momente sărbătoreştii cadrele didactice din unităţile de învăţămînt ale judeţului. A avut loc apoi înmînarea dis­tincţiei de „evidenţiat“ unui important număr de cadre di­dactice. In încheiere, participanţii la adunările festive au adoptat tex­tele unor telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In acestea se exprimă deplina adeziune la propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauş­escu să fie reales secretar general al partidului la Congre­sul al XIII-lea,şi hotărîrea de a face totul pentru înflorirea şcolii româneşti, pentru ridicarea ca­lităţii învăţămîntului. Omagiu la încheierea activităţii Casa personalului didactic din Iaşi a fost gazda unei emoţio­nante manifestări prilejuite de retragerea din activitate a mai multor dascăli ai şcolii ieşene. Au adus un omagiu celor ce au modelat cu dragoste şi măies­trie multe generaţii de elevi reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, Sindicatului în­văţămînt, Casei personalului di­dactic şi ai pionierilor. In numele celor sărbătoriţi a rostit cuvinte de o deosebită sensibilitate şi profunzime pro­fesorul­­emerit Inocenţiu Măcă­­reanu. Pionieri şi şoimi ai patriei au oferit flori. Programul artistic prezentat cu această ocazie a fost susţi­nut de cvartetul „Voces“ al Fi­larmonicii ieşene, o formaţie vo­cală a cadrelor didactice de la Şcoala nr. 3 (dirijor — Viorel Bîrleanu) şi un grup de pioni­eri şi şoimi ai patriei, în holul clădirii s-a deschis o expoziţie de desene ale copiilor de la cercul „Culorile copilăriei“ (Şcoala nr. 36), închinată celor­ ce cu emoţie încheiau o carie­ră în care munca şi abnegaţia lor şi-au aflat încununarea în oa­menii integri pe care i-au dă­ruit ţării. Gabriela Creţu students „Voi reveni cu plăcere în România !“ Cu puţin timp în urmă, iubi­torii muzicii de operă din Bucu­reşti şi Iaşi au avut prilejul să o vadă şi să o asculte pe so­prana sovietică Ludmila Serghi­­enko, de la Teatrul Mare din Moscova. Spectatorii care au ascultat-o interpretînd, la Bucureşti , rolul Ameliei din opera „Bal mascat“ şi la Iaşi rolul Floriei Tosca din opera „Tosca“, au apreciat vocea foar­te frumoasă, caldă şi amplă, o prezenţă scenică deosebit de plăcută. — Ştim, stimată Ludmila Ser­­ghienko, că debutul dumneavoas­tră ca actriţă lirică a fost la o­­pera din Harkov. Cînd aţi ajuns la Teatrul Mare din Moscova ? — Drumul nu a fost uşor. Chiar după absolvirea Conser­vatorului, am conti­nuat să mă pregătesc intens sub îndrumarea cunoscutei Irina Arhipova. In 1972 am făcut un scurt stagiu la Teatrul Mare din Moscova, după care, în cadrul unui con­curs internaţional, la Geneva, dintre cei 124 de concurenţi, am avut onoarea să primesc meda­lia de argint. Următorii doi ani i-am petrecut la Milano, în Ita­lia, unde am studiat operele „Bal mascat“ şi „Tosca“. Cu a­­cest prilej, aici am susţinut nu­meroase concerte, recitaluri în faţa exigentului public italian în oraşele Veneţia, Torino, Ve­rona ş.a. Anul 1974 mi-a adus o altă mare bucurie — am deve­nit laureată a Concursului inter­naţional „P. I. Ceaikovski“. In sfîrşit, acum pot să vă răs­pund la întrebare : în 1977 am debutat la Teatrul Mare din Moscova in rolul meu cel mai drag — Floria Tosca. , — Aveţi parteneri preferaţi . — Desigur, apreciez în mod deosebit pe colegii mei Vladis­lav Piafco, Vladimir Atlantov,­­ Iuri Mazurok, dar şi pe solistele Tamara Siniavskaia, Tamara Milaşkina, Elena Obrazţova şi nu în ultimul rînd pe soţul meu, baritonul Vladislav Veres­­niko. — Sînteţi pentru prima oară în România. Ce impresie v-au făcut ţara noastră, oraşele pe care le-aţi vizitat ? — România este o ţară foar­te frumoasă, iar românii sînt extrem de primitori, atenţi, prie­tenoşi. Am fost impresionată de faptul că Bucureştiul şi laşul sunt oraşe-grădini. Foarte multă verdea­ţă, foarte multe flori, laşul, acest vechi cen­tru cultural al ţă­rii dumneavoastră, are locuri minunate. Am vizitat cu interes muzeele de la Palatul Culturii, Casa Dosoftei, m-am plimbat în parcul Copou, am admirat noile cartiere. Acest lă­caş de cultură care este Teatrul Naţional m-a cucerit. — Publicul ieşean a apreciat în mod deosebit apariţia dum­neavoastră. Care este părerea dumneavoastră faţă de interpre­ţii români de operă ? — Soliştii români de operă care au vizitat Uniunea Sovie­tică s-au bucurat Întotdeauna de succes, au fost aplaudaţi. Co­legii de la Opera Română din Iaşi, Visarion Huţu, Ion Simi­­nic, George Solovăstru, alături de care am cîntat, sub bagheta dirijorului Corneliu Calistru, mi-au lăsat o plăcută impresie. Voi reveni cu mare plăcere în România, unde, repet, m-am simţit foarte bine. — Vă mulţumim şi vă aşteptăm şi la Iaşi. ELENA GHIMITRESCU INTERVIUL NOSTRU JOCURI In mişcare ORIZONTAL : 1. Mişcare (fig.). 2. Nici o mişcare — Perioadă de timp. 3. La vînâtoare, In perpe­tuă mişcare — A mişca piesele de şah. 4. Se mişcă pe pămînt (fem.).­ 5. Adrian — Rin în Austria, fr.­ Mişcări în aer liber — Elena O­­prea. 7. Nemişcaţi de frică. 8. Goa­lă — Tulpinile tîrîtoare ale unor plante. 9. Permisiuni de a pătrun­de — Ţesătură fină. 10. Locuri de mişcare —­ Exagerări. VERTICAL: 1. Se mişcă de ici-colo — Mişcător la calea ferată. 2. Nu face nici o mişcare — In continuare. 3. Oraş in Iran — A mişca violent. 4. Se mişcă pe multe perechi de picioa­re. 5 Alt nume al zeiţei Isis — Centre cu multă mişcare. 6. Cant! — Se mişcă prin curte (reg.) — încep examenele . 7. „In mişcare“, mi Piesă de teatru de Tudor Mu­­şatescu. 8. Sufix cu semnificaţia „acţiune“ — In doi timpi Şi trei mişcări. 9. împletituri — Riu în U.R.S.S.. 10 Nume de fată — Miş­cătoare. Dicţionar : Aim, Anar. Isit, Gus. SERGHEI COLOŞENCO DEZLEGAREA JOCULUI APARUT IN NR. 11 731 ORIZONTAL : 1. Hidraulică. * Ini — L — înot. S. Distilată. 4- Rețea — Naşi. 5. A — Rv — Car­te. 6. Naiadă — Caz. 7. T — Bran­șa v E S. Au — Nil - Tr 8, Aî piretid. 10. Sete — Apari.

Next