Flacăra Iaşului, august 1984 (Anul 40, nr. 11761-11785)

1984-08-01 / nr. 11761

Anul XL — Mr. W 761 Miercuri, 1 august 1984 4 pagini — 50 bani Fiecare clipă buni de lucru, preţuită cum se cuvine la recoltarea grabnică a griului, la executarea celorlalte lucrări de sezon! Viteza zilnică planificată la seceriş trebuie, peste tot, realizată şi depăşită ■ în fruntea între­cerii, oamenii muncii din consiliile unice a­­groindustriale Răducă­­neni şi Vi­ude­ni ■ Posibilităţi pentru a se lucra mai repede şi bine există în toate consiliile unice agroin­dustriale De citeva zile se seceră griul şi în judeţul nostru. Sub con­ducerea organelor şi organiza­ţiilor de partid, mecanizatorii, cooperatorii depun eforturi pentru a strînge producţia grabnic şi făr­­ pierderi, aşa cum a indicat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretarul general al partidului nostru. După cum se poate ve­dea şi pe harta pe care o pu­blicăm­ în acest număr al zia­rului nostru, pe baza datelor centralizate la Direcţia agri­colă judeţeană, în fruntea a­­cestei lucrări deosebit de im­portante a campaniei de vară se află oamenii muncii din consiliile unice agroindu­striale Rădulăneni şi Vlădeni, unde o bună parte din recolta de grîu a şi fost pusă la adă­­­­post. Poziţia de frunte ocupată de unităţile agricole din a­­ceste consilii se datorează rit­mului bun de lucru asigurat din startul secerişului. Şi când spunem ritm bun de lucru a­­vem in vedere buna funcţio­nare a combinelor, organiza­rea exemplară a muncii, ordi­nea şi disciplina existente în formaţiile de lucru, răspunde­rea sporită la fiecare partici­pant la această campanie pen­tru succesul deplin al seceri­şului, în aceste consilii unice, fiecare clipă prielnică de lucru este folosită cum se cuvine. Asemenea posibilităţi pentru strîngerea grabnică a recoltei există in prezent în toate con­siliile unice agroindustriale (cu excepţia Consiliului unic agro­industrial Valea Seacă unde stadiul de vegetaţie al cultu­rilor de grîu este mai întîr­ziat), mai ales că organele a­­gricole, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de par­tid, au luat şi măsuri de întra­jutorare. Nu satisfac încă vi­tezele cu care se recoltează griul în consiliile unice agro­industriale Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Popricani, Ciurea, Scînteia, Vîrlău, Ciortești. Trebuie făcut totul pen­(con­tinuare în pag. a 2-a) STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, D­E CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, ÎN SEARA ZILEI DE 31 IULIE A.C. (în procente față de plan) *în acest consiliu, stadiul de vegetaţie al lanurilor de grîu este m­ai întîrziat Trece vara și a terminat de finul de Anul acesta am avut o re­coltă foarte bună de fin. Oa­menii gospodari au adunat-o cu grijă și la timp, au depo­zitat-o la locul de consum, fe­rind-o astfel de pierderi. Transportul n-a constituit o problemă pentru că în perioa­da respectivă atelajele n-au avut alte treburi mai urgente de făcut decit să care finul Din păcate, această lucrare,­ care trebuia terminată de­mult, n-a fost nici pînă acum încheiată peste tot. Și nu din cauza cositului, ci din aceea a tărăgănării transportului. Sau mai bine-zis din cauza lipsei de preocupare din par­tea conducerilor unităţilor res­pective faţă de asigurarea hra­nei animalelor în perioada de stabulaţie. Duminică am fost la Tăuteşti, sat component al comunei Rediu, în vecinătatea căruia se secera griul (şi unde era şi mult fin pe cîmp). N. Gavril, preşedintele C.A.P., se afla la marginea lanului. Mai întîi ne interesăm de ce uni­tatea nu foloseşte maşinile de unii tot n-au transportat pe cîmp adunat paiele la eliberarea mi­riştilor. „Nu avem nevoie de astfel de maşini, ne răspunde interlocutorul. Grosul paielor l-am dat A.E.I. care le balotează, iar partea noastră o cărăm cu atelajele“. Hotărîrea ar fi fost po­ate înțeleaptă dacă C.A.P. n-ar mai fi avut nimic de transportat de pe cîmp. Numai că în afara paie­lor mai are la cărat mult fîn. Văile din apropierea locului Unde se secera erau pline de căpiţe înnegrite de ploi. C. Maxim, primarul comunei, ne spunea că mai este de trans­portat recolta de pe circa 50 de hectare, însă, în realitate, era mult mai muit. Să nu fi văzut oare tovarășii din con­ducerea Consiliului unic Mo­­vileni această părăduială ? Căci ce altceva poate să în­semne lăsatul finului în bătaia ploilor a fi la amar de vreme ? „N-aveţi nevoie de fîn ?“ îl GH. POIANĂ (continuare în pag. a 2-a) 40 de ani de mari victorii sub conducerea partidului I.M.C. — o veritabili „fabrică de case“ In august 1969, deci cu 15 ani în urmă, intra în funcţiune la Iaşi o primă capacitate de pro­ducţie — cea de produse cera­mice a întreprinderii de mate­riale de construcţii. Situată sub dealul argilos al Vlădicenilor. Fabrica de cărămidă, dotată cu utilaje şi instalaţii moderne, manevrate de câţiva oameni pricepuţi, a început să prelu­crezi­ argila din apropiere, să o transforme în mii şi mii de cărămizi, atît de necesare şan­tierelor de construcţie a locuin­ţelor. Acest prim pas nu era su­ficient. Ritmul alert al dezvol­tării judeţului, a celorlalte lo­calităţi din zonă a impus pro­iectarea şi executarea unei noi capacităţi — cea de prefabricate din beton armat, de realizare a unor panouri mari, complet fi­nisate. Tot aici se obţine o ga­mă largă de elemente pentru structuri industriale care se li­vrează nu numai în zona Mol­dovei, ci şi in alte judeţe ale ţării cum ar fi Constanţa, Ma­ramureş ş.a. In toţi aceşti 15 ani de muncă intensă, de căutări, de constitu­ire şi închegare a colectivului, oamenii de la I.M.C. au livrat Iaşului,­ Sucevei, Botoşaniului, Bacăului, Vasluiului peste un miliard de cărămizi cu care, după calculele inginerului Emil Alexandrescu, direc­torul întreprinderii, s-au construit circa 100 000 de apar­tamente. Dar, anii au trecut, pretenţiile de confort au spo­rit. I.E­.C. Iaşi a devenit o re­­citabilă „fabrică de case“, de pe poarta căreia pleacă zilnic, în mijloace de transport specia­le, zeci de apartamente. Nu doar cărămizi, ţiglă sau blocuri ceramice uşoare. Panourile de faţade, prefabricatele pentru in­terioare, camerele de baie sunt executate şi apoi numerotate pentru fiecare bloc de locuinţe. Şantierele devin astfel, de la o perioadă la alta, locuri de a­­sam­blare, de executare a unor remedieri, ori completări. Gra­dul înalt de industrializare al materialelor de construcţii a dus la reducerea timpului de construcţie a fiecărui aparta­ment, faţă de durata normată. Un bloc cu 40—60 de aparta­mente, care dura în medie 6­—7 luni, se ridică acum numai în 3—4 luni. Atenţia a fost concentrată şi asupra introducerii în circuitul productiv a unor materiale re­­folosibile. Astfel, în prezent, se folosesc în producţie, pe scară largă, cu eficienţă economică sporită, zgură de furnal de la Combinatul siderurgic Galaţi (circa 10 000 tone anual), rume­guşul de la diferite fabrici de cherestea (10 000 tone anual), cenuşa de la termocentrale (15 000 tone anual), cenuşă care la unele produse înlocuieşte cu bune rezultate cimentul. Este semnificativ să consem­năm declaraţia unui delegat al centralei de resort, prezent zi­lele trecute în întreprinderea ieșeană. „Oamenii de la I.M.C. Iaşi execută cel mai frumos şi diversificat finisaj din cele 3­1 de unităţi de profil din ţară, care realizează panouri prefa­bricate“. Aşadar, nu întâmplător, anul trecut unităţii ieşene i-a fost înmânată diploma pentru IOAN ŞCHIOPU­ (continuare în pag. a 2-a) T­a Combinatul de fibre sintetice O nouă invenţie în spiritginul eficienţei De curând, la Com­binatul de fibre sin­tetice din Iaşi a fost finalizată o nouă in­venţie, menită să contribuie la creşte­rea eficienţei econo­mice a unităţii. Este vorba despre insta­laţia de uscare prin centrifugare a fire­lor poliesterice, care va înlocui actualul sistem de lucru, a­­ducând însemnate e­­conomii de energie electrică şi termică, estimate la 3,3 mili­oane de lei pe an şi obţinute, pe de o parte, prin schimba­rea unor motoare e­­lectrice de puteri mari cu altele, de puteri mai mici, iar pe de altă parte, prin reducerea cu circa o treime a timpului de uscare pe şarjă. Invenţia, care a fost înregistrată la Oficiul de stat pen­tru invenţii şi mărci, aparţine unu­i colec­tiv compus din dr. ing. Dumitru Rădău­­ceanuu, directorul fi­lialei Iaşi a Institu­tului de inginerie tehnologică şi pro­iectare pentru in­dustria chimică, ing. Ion Vornicul, de la aceeaşi filială, ing. Dumitru Turcu, de la secţia fire III, şi ing. Virgil Palade, din cadrul filialei Iaşi a Centrului de cerce­tări pentru fire şi fibre chimice Săvi­­neşti. -------------- - - --­ In cartierul Nicolina N­. s-au dat în folosinţă noi blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale la par­ter Foto : Gh. Onofrei

Next