Flacăra Iaşului, noiembrie 1984 (Anul 40, nr. 11839-11864)
1984-11-01 / nr. 11839
Anul XLI — Nr. 11 839 Joi, 4 noiembrie 1984 4 pagini — 50 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a efectuat ieri o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti, din cadrul complexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, miercuri dimineaţa, o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti din cadrul complexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat partea centrală a Cîmpiei Mostiştei, elicopterul prezidenţial a aterizat în zona barajului Gurbăneşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se întind de la Dunăre pînă la rîul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodăria apelor. Muncitorii de pe acest şantier de lucrări hidrotehnice, ca şi numeroşi ţărani cooperatori, mecanizatori din comuna Gurbăneşti au intîmpinat pe, conducătorul partidului şi statului nostru cu cele mai calde sentimente de stimă şi dragoste. I-au exprimat direct recunoştinţa pentru activitatea sa neobosită pusă în slujba creşterii continue a forţei economice a patriei noastre şi, pe această cale, a bunăstării întregului popor, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, primul secretar al Comitetului judeţean Călăraşi al P.C.R., Dumitru Bejan, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un respectuos bun venit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul în care sunt transpuse în practică măsurile şi orientările stabilite, cu un an în urmă, pentru realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament necesare importantelor lucrări prevăzute în Programul naţional de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului. Secretarul general al partidului a examinat cu multă atenţie, fiecare utilaj, executat de întreprinderi de specialitate din ţară, a cerut explicaţii asupra caracteristicilor tehnice, a randamentului şi consumului de carburanţi a condiţiilor de teren în care por fi utilizate. A reţinut în mod deosebit atenţia instalaţia complexă de excavat cu rotor cu cupe, realizată la întreprinderea mecanică Timişoara, după concepţia originală a specialiştilor români. Noul agregat este folosit pentru săparea canalelor cu deschideri şi adîrrcimi mari — pînă la 12 m lăţime şi 9 m adîncime la o singură trecere — puţind să excaveze 400 m.c. pămînt pe oră. Pămîntul excavat poate fi îndepărtat cu ajutorul benzilor transportoare. De asemenea, a fost examinat modul de funcţionare şi randamentul draglinei, fabricată la uzinele „Progresul“ din Brăila. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat eforturile depuse de proiectanţi, specialişti şi constructori pentru a realiza maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic şi eficienţă economică, corespunzătoare lucrărilor de hidroamelioraţii şi de gospodărire a apelor. Secretarul general alpartidului a indicat specialiştilor să urmărească cu toată atenţia modul de comportare a noilor maşini şi instalaţii şi să acţioneze operativ pentru îmbunătăţirea calităţii întregii game de utilaje, în mod deosebit a acelor care, în timpul exploatării, dovedesc o fiabilitate sub nivelul prevăzut. De asemenea, a indicat să intre în producţie de serie maşinile şi utilajele (continuare în pag. a 2-a) • • în cinstea Congresului al XllI-lea al partidului se intensifică întrecerea socialistă Se reduc cheltuielile de producţie ’ Tot mai multe iniţiative ale muncitorilor şi specialiştilor de la Combinatul de utilaj greu din Iaşi vin la sprijinul creşterii eficienţei muncii, prin reducerea cheltuielilor de producţie, între acestea se numără şi inovaţia frezorului Const. Colac, de la secţia utilaj metalurgic, intitulatâ „Procedeu şi dispozitiv de prelucrare a arborelui-pinion, necesar montajului pompei de noroi“. Aplicată în cadrul combinatului, inovaţia va facilita prelucrarea în unitate a reperului amintit. Renunţindu-se astfel la colaborarea cu alte unităţi din ţară, se estimează că economiile la cheltuielile de producţie vor fi de circa 950 de mii de lei pe an. Ing. Ioan Larco Zile record HIRLAN (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Oamenii muncii din cadrul Complexului de legume şi fructe din Hîrlău întîmpină marele forum al comuniştilor cu noi fapte de muncă. Astfel, printr-o organizare exemplară a producţiei, principalii indicatori de pian au fost îndepliniţi şi depăşiţi. Pe zece luni din acest an valoarea producţiei marfă suplimentare se cifrează la aproape 35 milioane de lei, iar producţia netă a înregistrat remarcabile creşteri. Concomitent au fost vîndute populaţiei legume şi fructe în stare proaspătă în valoare de aproape 19 milioane de lei. De remarcat este faptul că aici au fost organizate „zile-record“ şi „schimburi de onoare“, comuniştii aflîndu-se în fruntea tuturor acţiunilor iniţiate de organizaţia de partid. Paul Iancu iLa Cooperativa „Tehnica confecţiei** Substanţiale depăşiri ale planului la export Printr-o mai bună organizare şi urmărire a producţiei, meşteşugarii de la Cooperativa „Tehnica confecţiei“ au izbutit să livreze în devans la export o serie de produse şi să depăşească astfel sarcinile aferente perioadei expirate din acest an cu 9 la sută. După cum ne-a comunicat tovarăşul Ion Telechi, preşedintele cooperativei, se estimează caplanul anual la acest indicator să fie îndeplinit pînă la data de 15 noiembrie. Meşteşugarii de la această cooperativă exportă produsele lor (confecţii pentru copii şi bărbaţi, tricotaje) în Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică. Lapte peste prevederi Şi oamenii muncii de la Staţiunea de cercetare şi producţie în creşterea bovinelor de la Dancu sunt puternic antrenaţi în întrecerea socialistă pentru a întîmpină cel de al XIII-lea Congres al partidului cu succese deosebite în producţie. După cum ne spunea medicul veterinar Radu Nicorici, directorul staţiunii,, colectivul oamenilor muncii de aici a depăşit producţia totală de lapte de vacă cu 200 de hectolitri. Şi aceasta în condiţiile reducerii preţului de cost al unui hectolitru de lapte cu 20 de lei. Totodată unitatea a obţinut suplimentar şi 30 de viţei. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor succese şi-au adus-o zootehniştii Gheorghe Lungu, Elena Ciobanu, Constantin Ciobanu şi Ion Costan. . în pagina a 4-a Havana — Convorbiri între tovarăşii Constantin Dăscălescu şi tovarăşul Fidel Castro Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a încetat din viaţă ! Sesiunea O.N.U. Cronica lunii octombrie — Evenimente externe Telex Plenara Comitetului Judeţean Iaşi al P.l In cadrul pregătirilor care au loc în judeţ în întîmpinarea Congresului al XIII-lea al P.C.R., ieri a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi. Lucrările plenarei au fost conduse de tovarăşul Leonard Constantin, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Iaşi. La primul punct al ordinii de zi, au fost prezentate şi aprobate principalele materiale ce vor face obiectul dezbaterilor şi al hotărîrilor pe care le va adopta apropiata Conferinţă a Organizaţiei judeţene Iaşi a P.C.R., stabilită a avea loc în ziua de 7 noiembrie a.c. In continuare, plenara a adoptat unele măsuri organizatorice. Astfel, tovarăşa Florica Toma a fost eliberată din funcţia de secretar al Comitetului judeţean de partid, precum şi din biroul comitetului. In funcţia de secretar al Comitetului judeţean de partid a fost aleasă tovarăşa Maria Giligor. De asemenea, plenara a eliberat din funcţia de secretar, precum şi din biroul Comitetului judeţean de partid, pe tovarăşul Ioan Creţu şi a ales in birou şi în funcţia de secretar al organului judeţean de partid pe tovarăşa Alexandrina Ardelean. Tovarăşul Leonard Constantin, luînd cuvîntul în încheierea plenare, a Subitiuat ultipuu: 1, sarcini ce revin Comitetului judeţean de partid, tuturor organelor şi organizaţiilor de partid din judeţul Iaşi în vederea întîmpinării Conferinţei organizaţiei judeţene de partid şi Congresului al XIII-lea al P.C.R. cu rezultate cit mai bune in toate domeniile de activitate economică şi socială. * Tot ieri a avut loc sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi. Deputaţii au aprobat eliberarea tovarăşului Ioan Creţu din funcţia de vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi, precum şi din comitetul executiv. Sesiunea a ales pe tovarăşa Alexandrina Ardelean în comitetul executiv şi în funcţia de vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Intr-o atmosferă solemnă, tovarăşa Ardelean a depus jurămîntul de credinţă faţă de patrie, partid şi popor. ----------------- - - ---------------- Deşi campania agricolă de toamnă e pe sfirşite, unele unităţi mai au incă multă recoltă pe cimp ■ Exemple de hărnicie care ar trebui urmate de toţi agricultorii din zonă ■ Notele cele mai slabe la strînşia recoltei le deţin cooperativele agricole din Strunga, Al. I. Cuza şi Verseni . Cînd mijloacele de transport nu sunt folosite la întreaga capacitate ■ Măsuri bune, însă luate cu întîrziere Printre consiliile unice agroindustriale cu mari restanţe la strîngerea şi depozitarea roadelor toamnei, la executarea arăturilor pentru însămînţările de primăvară, se numără şi Consiliul unic agroindustrial Mirceşti. Astfel, pînă in seara zilei de 30 octombrie a.c., aici mai rămăsese de recoltat sfecla de zahăr şi porumbul de pe 84 şi, respectiv, 786 de hectare , de depănuşat porumbul de pe 1 200 de hectare din suprafaţa recoltată , de livrat la fondul de stat 4 790 de tone de porumb şi de executat arături de toamnă pe 9 224 de hectare. La prima vedere s-ar părea că, cu excepţiaarăturilor, la celelalte acţiuni restanţele nu sunt prea mari. Ţinînd seama, însă, de faptul că în acest consiliu unic rămîneriie în urmă sunt localizate doar în citeva unităţi, se poate uşor concluziona că nu peste tot s-a muncit la fel de bine, că nu peste tot conducerile unităţilor, comitetele comunale de partid au mobilizat în cîmp, la strîngerea roadelor toamnei, toate forţele materiale şi umane de care dispun. Mai concret, situaţia lucrărilor din actuala campanie se prezintă astfel. Bune rezultate au obţinut pînă acum doar cooperativele agricole din Mirceşti, Răchiteni, Hălăuceşti şi Butea. Şi cînd facem această afirmaţie avem în vedere faptul că în unităţile amintite se string acum ultimele cantităţi din recolta acestui an. La C.A.P. Mirceşti, de exemplu, cooperatorii recoltează acum sfecla de pe ultimele 11 hectare. La porumb a mai rămas de depănuşat recolta doar de pe 20 de hectare. Tov. Ion Marica, primarul comunei, ne spunea că în cursul zilei de azi se va încheia şi livrarea porumbului la fondul de stat. Rezultate bune au obţinut şi mecanizatorii din secţia condusă de Aurel Lungu. Ei au efectuat pînă acum arături pentru însămînţările de primăvară pe 40 la sută din suprafaţa planificată. Este meritul conducerii cooperativei agricole de aici (preşedinte Ion Trifan, ing. şef Ionel Grădinaru) care a acordat o atenţie deosebit bunei organizări a muncii, respectării ordinii şi disci-Membrii C.A.P. Răchiteni au terminat în întregime recoltarea sfeclei de zahăr, întreaga producţie fiind şi livrată beneficiarului. După cum ne spunea tov. Neculai Tiba, preşedintele unităţii, în prezent toate forţele sunt mobilizate la recoltarea şi depănuşarea porumbului de pe ultimele suprafeţe. O atenţie deosebită se acordă aici şi livrării porumbului la fondul de stat. De menţionat că onorarea obligaţiilor contractuale a intrat deja în faza finală. Printre fruntaşi, aşa cum arătam mai sus, se numără şi cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P. Hălăuceşti ANDREI BRATU (continuare in pag. a 2-a) in Consiliul unic agroindustrial Mirceşti plinei.