Flacăra Iaşului, decembrie 1984 (Anul 40, nr. 11865-11890)
1984-12-01 / nr. 11865
I Anul XLI — Nr. II 863 Sîmbătă, 1 decembrie 1984 1 4 pagini — 50 bani SUUU ACnVITATEFRACTlCAlLA ÎNALTE COTI CAUTATIVS, KNTIC IBlA .IWAEfelMJR' CtAEESllDI Al XilldiA Al PCf| Amplă mobilizare de forţe pentru realizarea integrală a construcţiilor A *. VA IWMIIf t V f « A' t J il,.vlinaaaa nlomnbit nu lllna no_ Aomanll 4 nlcAnelvAl «ie A o«i*A ' fn pofida deteriorării Vremii, pe şantierele de construcţie a locuinţelor se constată o amplă şi viguroasă desfăşurare de forţe pentru traducerea în viaţă a orientărilor şi sarcinilor izvorîte din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Congres, din hotărîrile marelui mortum al comuniştilor, întregul efectiv de constructori, de aproape 8 000 de oameni, mobilizat de organizaţiile de partid die T.A.G.C.M., şi-a îndreptat eforturile spre accelerarea ritmului de lucru, printr-o mai bună aprovizionare a fiecărui loc de muncă, o organizare superioară a producţiei şi a muncii, pentru a se încadra astfel în graficele de execuţie. Asemenea preocupări, intensificate în perioada premergătoare lucrărilor Congresului, continuă şi mai susţinut în prezent. Aşa se explică faptul că, pînă la deschiderea lucrărilor Congresului, constructorii au raportat înoamenii Antreprizei nr. 4, care aduc o contribuţie hotărîtoare la industrializarea construcţiilor şi la îndeplinirea planului producţiei fizice pe trust, au turnat şi toarnă panouri mari, inclusiv pentru faţade gata finisate, accelerînd ritmul de lucru, în utiele zile ajunglnd să execute panouri pentru 6,8 apartamente, un loc de 1,6 apartamente cît execută de obicei. La înălţimea cerinţelor se află şi constructorii antreprizelor 1 şi 3, care ridică NELU CRISTIAN (continuare în pag. a 3-a) deplinirea planului pe luna noiembrie, prodind pină la sfîrşitul lunii curente alte ZOO de apartamente. Aceste rezultate se datorează şi organizării unor zile-record In muncă. Astfel, numai într-o zi (20 noiembrie) s-a înregistrat un spor de producţie de construcţii-montaj de aproape un milion de lei ! Succese importante au doi:,Indat lucrătorii S.U.T., care au îndeplinit planul la reparaţii capitate pînă în prezent în proporţie de 102 la sută, iar la reamndiţionări de piese de schimb în proporţie de 170 la sută. Şi Activitate intensă în livezi ! Lucrătorii fermei de la Valea Adincă a Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Iaşi pun bază trainică producţiei viitoare. Astfel, pînă în prezent, au fost efectuate arăturile, precum şi primul tratament contra bolilor şi dăunătorilor pe întreaga suprafaţă plantată cu pomi fructiferi. De cîteva zile au fost începute şi tăierile. Acţiunea se desfăşoară sub directa îndrumare a şefului de fermă, ing. Nicolae Giocoiu, pentru a se asigura o lucrare corespunzătoare. • • Unitatea indestructibilă a partidului şi poporului Efervescenţa spirituală şi faptele de muncă care au precedat desfăşurarea celui de-al XIIICongres al partidului, ca şi evenimentele majore care au punctat etapa parcursă de l« Congresul al Xll-lea — îndeosebi Plenara lărgită a C. C. A. P.C.R. din 12 iunie 1982, Conferinţa Naţională a partidului din decembrie a aceluiaşi an, i-au prefigurat semnificaţia şi valoarea distinctă istorică pe drumul „făuririi unei societăţi a egalităţii şi dreptăţii sociale care să asigure fiecărui membru al său drepturi depline în toate domeniile“. Dacă astăzi privim cu mindrie la drumul parcurs, la rezultatele obţinute, ce au valoarea unei impresionante renaşteri, este pentru că, o ştim cu toţii, poporul romăn a dobîndit conştiinţa Uriaşelor sale posibilităţi, prin clarviziunea celui ca*-„-» OII »·»•/-.-P 1JI»-. Alt nonozlon în virtuţile raţiunii şi omeniei, a imprimat istoriei noastre contemporane pecetea propriei sale personalităţi, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Ideea că istoria nu este un joc al hazardului, nu reprezintă un curs fatal de evenimente, astfel încît oamenii să rămînă „sub vremi“, s-a integrat o dată cu asumarea propriului destin de către popor, noii sale spiritualităţi, ca izvor al acţiunii şi opţiunii în care hotărîrea, îndrăzneala şi dîrzenia credinţei într-un ideal şi în propriile-i forţe au dat roade creatoare de epocă. Totdeauna marile înfăptuiri aia poporului nostru s-au întemeiat pe cunoaşterea forţelor sale da creaţie, pe încrederea în ele şi pe capacitatea de a le valorifica. Ia orice moment istoric am ştiut, ca popor, că nimeni nu ne dă viitorul şi ea stă în putinţa noastră să ni-l croim. Călită prin veacuri, această convingere ce a stat la temelia solidarităţii spiritului românesc şi-a găsit focalizarea în uriaşa forţă şi înţelepciune ale Partidului Comunist Român, ale secretarului său general. Identificîndu-se cu năzuinţele de veacuri ale poporului, punind mai presus de orice independenţa, bunăstarea şi fericirea întregului popor, Partidul Comunist Român, creatorul României visate de înaintaşi, asigură programului său politic baza trainică a istoriei şi garanţia sigură a voinţei întregii naţiuni. Aceasta este explicaţia, aşa cum sublinia secretarul general al partidului în cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor Congresului al XIII-lea, a unităţii indestructibile dintre partid şi popor, a deplinei unanimităţi cu care au fost adoptate hotărîrile ce privesc dezvoltarea ţării în viitorul cincinal şi în perspectiva anului 2000, a vibrantei adeziuni cu care a fost reales tovarăşul Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului. Dezvoltarea economico-socială proiectată pentru viitor sa ELENA PU11A (continuare în pag. a 3-a) In zona Combinatului de utilaj greu prind contur noi si moderne blocuri de locuit Foto ! I.. STRATU. AX 1 Decembrie 1918. Marea Unire, marea operă a tuturor românilor în ierarhia aniversărilor de suflet, scumpe tuturor românilor, cea a zilei de 1 Decembrie 1918 se situează la loc proeminent. Atunci, acelaşi popor, de aceeaşi origine, înfrăţit cu codrul în vremuri de restrişte, cu dealurile şi cîmpia în vremuri de linişte, care şi-a rodit glia străbună cu sudoarea frunţii şi a apărat-o cu jertfa vieţii, prin Hotărîrea pronunţată fără echivoc şi la 9 aprilie, şi la 28 noiembrie şi, mai ales, la entuziasta, revoluţionara Adunare Naţională de la Alba Iulia, încheia un proces îndelungat, eroic şi ireversibil — procesul înmănuncherii într-un stat unitar a tuturor românilor, a tuturor energiilor creatoare de valori materiale şi spirituale ale naţiunii române. Dezagregarea multei naţionale monarhii austro-ungare, la sfîrşitul primului război mondial, a fost grăbită şi a precipitat, la rîndu-i, finalizarea procesului de constituire a statelor naţionale în această parte a Europei. în acelaşi sens, raportul dintre înfrîngerea principalelor puteri agresoare din primul război mondial şi finalizarea luptei istorice a românilor pentru unitate nu a fost unul de cauzalitate, ci de împrejurări şi interpătrunderi. Firesc, pentru că în „preistoria“ Marii Uniri din 1918 au existat : unirea vremelnică înfăptuită de români sub conducerea lui Mihai Viteazul ; martiriul eroilor dintotdeauna ai neamului şi al celor de la 1784; activitatea cronicarilor şi a corifeilor Şcolii Ardelene, care au desăvîrşit unirea culturală şi spirituală ; Revoluţia română de la 1848, care a făcut din unitate şi independenţă obiective predominante ale programului şi acţiunii revoluţionare ; Unirea „cea mică“ din 1859, treaptă şi etapă spre Independenţa din 1877, cauză şi înfăptuire a întregii naţiuni române ; radicalizarea şi activizarea, la sfîrşitul secolului trecut, a luptei pentru desăvîrşirea unităţii statale a românilor din teritoriile ocupate de imperiile vecine şi care şi-au apărat idealul unităţii în procesul memorandiştilor din 1894, pentru înfăptuirea căruia naţiunea se va angaja în primul război mondial, jertfind cu prisosinţă vieţi. „Boine“ ale unui parcurs istoric de lupte şi suferinţe, cu victorii prea scump plătite, dar încununat apoteotic de entuziasmul celor peste 100 000 de români, adunaţi la Alba Iulia, în cea mai mare zi a românilor — 1 Decembrie 1918. Marea Unire a fost înfăptuită aşa cum trebuia pentru a fi dreaptă şi puternică — nu de diplomaţie, nu în afara României, ci printr-o acţiune liberă, îndelung urmărită şi pregătită, a românilor înşişi. Prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918, populaţia română din Transilvania, care „se unea cu ţara“, a oferit lumii întregi expresia concretă a înfăptuirii libere şi democratice, deşi într-o situaţie conflictuală, a principiului naţionalităţilor şi dreptului la autodeterminare — principiu recunoscut unanim şi impus cu autoritate de comunitatea inter- Dr. GABRIEL BAHARAU (continuare în pag. a 2-a) ei BBM te ale apiculturii A intrat în tradiţie ca în fiecare an prima săptămînă din luna decembrie să fie „Săptămina apicultorului“. D)e ce acum ? Poate şi pentru faptul că la sfîrşit de toamnă se numără nu numai... bobocii, ci şi stupii. Aşadar, un bun prilej de bilanţ şi de planuri de viitor. In ceea ce ne priveşte, putem spune că în acest an numărul familiilor de albine din judeţul nostru a crescut peste aşteptări. Mai precis, după cum ne informează Ioan Doboş, secretarul filialei ieşene a Asociaţiei crescătorilor de albine, de la recensămîntul din luna februarie a.c., numărul coloniilor a mai sporit cu circa 4 000. E mult, e puţin . Este ceva, chiar dacă, faţă de baza meliferă existentă şi, mai cu seamă, faţă de cerinţele tot mai mari de produse apicole, acest spor e nesatisfăcător. E momentul să apreciem, însă, că apicultorii ieșeni fac totul pentru a produce cit mai mult şi cit mai de calitate. Ca şi pînă acum, în fruntea întrecerii îi găsim şi de această dată tot pe stuparii Inspectoratului silvic, care, în ciuda anului apicol nu prea favorabil, au livrat peste plan mai bine de un vagon de miere. Avem totodată în judeţ şi mulţi apicultori particulari care se pot lăuda cu asemenea succese. Ei, ca de altfel toţi cei ce se ocupă de creşterea albinelor, se pregătesc deja să pună bazele unui viitor an apicol şi mai bogat. Şi sigur că aceste pregătiri privesc şi consolidarea cunoştinţelor lor profesionale. Nu mai departe de mîine, 2 decembrie, la ora 9, membrii A.C.A. se vor întîlni din nou la Institutul agronomic pentru a fi puşi la curent cu o altă serie de noutăţi din tehnologia apicolă. Dar chiar dacă noţiunile expuse se adresează în cea mai mare parte celor de meserie, vor fi şi destule cunoştinţe care pot trezi interesul unor persoane neiniţiate. Cel puţin, filmele documentare „Apiterapia“ şi „Cum... vorbesc albinele care vor fi proiectate în încheiere, suntem siguri că sevor bucura de aprecierea unanimă. Pe duminică, la ora 9, deci ! C. GREGORIAN