Flacăra Iaşului, martie 1985 (Anul 41, nr. 11940-11966)
1985-03-01 / nr. 11940
Tehnologie mai eficientă Specialiştii filialei Iaşi a Institutului de cercetare şi proiectare pentru industria cauciucului şi maselor plastice au conceput o nouă şi eficientă tehnologie de obţinere a unor profile plastifiate de dimensiuni mici din policlorură de vinil. Asemenea profile sunt solicitate îndeosebi ca materiale izolante în industria electrotehnică. Noile produse au început să se realizeze în atelierul de microproducţie al I.P.M.P. Iaşi, cu ajutorul unei instalaţii de extrudere, instalaţie executată in unitate. De remarcat faptul că noua tehnologie valorifică superior materia primă, valoarea producției marfă pe tona de substanță prelucrată sporind de 4 ori. în întîmpinarea alegerilor de deputaţi AFINA MOBILIZARE PENTRU ÎNDEPLINIREA exemplara A SARCINILOR ECONOMICE Producţie sporită de lapte Preocuparea permanentă a crescătorilor de vaci de la ferma Jora a I.A.S. Tg. Frumos, condusă de ing. Viorel Păduraru, o constituie sporirea producţiei de lapte. Corespondentul nostru, Dumitru Păpuşoiu, prezent, zilele trecute, în mijlocul acestui colectiv, a consemnat faptul că, de la începutul anului şi pînă în prezent, zootehniştii de aici au livrat suplimentar la fondul de stat peste 650 de hectolitri de lapte. La obţinerea acestui succes o contribuţie de seamă au adus îngrijitorii Constantin Lungu, Ion Codreanu şi Ioan Tărăpne. Noi tipuri de oale de turnare Construcţiile sudate ocupă un loc principal în activitatea de producţie a Combinatului de utilaj greu. Printre acestea se află şi oalele de turnare pentru siderurgie. Recent, aici a fost omologată şi a intrat in producţia de serie un nou tip de oală — oala cu dop, într-o gamă de patru mărimi : 7,5; 10 , 15 și 40 de tone. Combinatul de utilaj greu — secţia sculărie, în imagine, una dintre maşinile de ascuţit freze „Romascott“, coace, pură şi realizată in combinat cu ajutorul Institutului politehnic ieşean Foto : STRATULAI mma t Pagina a 2,a — pagină speciala Votul nostru, pentru împlinirile prezente şi viitoare ale patriei socialiste! Industrializarea — factor hotărîtor în creşterea calităţii vieţii Ciare şi fapte din judetul Iaşi ! „Exercitîndu-şi, cu înaltă răspundere cetăţenească, dreptul constituţional de a alege şi a fi aleşi în forurile puterii de stat, dînd votul lor celor care, prin întreaga lor activitate, s-au afirmat ca făuritori de nădejde ai orînduirii noi, socialiste în patria noastră, oamenii muncii, cetăţenii României socialiste vor vota, în fapt, pentru consolidarea şi dezvoltarea măreţelor cuceriri revoluţionare dobîndite de poporul nostru, sub conducerea partidului, pentru măreţele realizări de azi şi de mîine ale patriei, pentru viitorul fericit al întregii naţiuni“. (Din MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE) Imagine din incinta Combinatului de fibre sintetice — una dintre unităţile de referinţă ale industriei chimice româneşti IN PAGINA a IV-a I Sesiunea Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică între România şi RD.G. I Declaraţia sovieto-italiană Toate acţiunile pentru pămîntului. Pentru acest ultim an al actualului cincinal, agricultorii ieşeni şi au propus, în spiritul indicaţiilor date de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul NCOI..IF. CEAUŞESCU, să obţină recolte-record la toate culturile. Pentru a da rod bogat, culturile de toamnă au fost însăminţate în terenuri bine pregătite şi care au primit doze corespunzătoare de îngrăşăminte chimice şi organice. Şi suprafeţele destinate insăntinţurilor de primăvară sunt, în marea lor majoritate, arate şi fertilizate. Trebuie evidenţiat faptul că, în vara şi toamna anuluitrecut, au fost încorporate sub brazdă pentru viitoarea recoltă cantităţi de gunoi de grajd mai mari că în alţi ani, care vor asigura, evident, şi sporuri de recoltă mai substanţiale. De altfel, administrarea acestuia a continuat şi după venirea îngheţului pe tarlale care n-au putut fi arate din toamnă. La fel se procedează şi în aceste zile în unităţile unde mai există astfel de situaţii. La Cooperativa agricolă din Leţcani, de exemplu, sunt zilnic prezente la transportul gunoiului 22 de sănii. După cum ne informa Traian Meriu, inginerul şef al unitâţii, de la începutul anului au fost cărate pe terenurile destinate porumbului 1200 tone de îngrăşăminte naturale, iar ritmul nu va fi slăbit șiă nu se va epuiza întregul stoc. In toate unităţile agricole, principala sarcină, a fermelor vegetale a fost în această iarnă să asigure transportul tuturor cantităţilor de gunoi de grajd din sectoarele zootehnice în platformele de la marginea tarlalelor, de unde să fie administrat pe ogoare la timpul potrivit. Trebuie să spunem că în numeroase C.A.P. şi I.A.S. oamenii şi-au îndeplinit cum se cuvine această misiune, cu toate că au avut de înfruntat zăpezile abundente şi gerurile neobişnuit de puternice. Merită apreciate, în mod deosebit, eforturile cooperatorilor de la Brăeşti şi Balş, unde, practic, toate atelajele existente au fost mobilizate în ultimele luni în acţiunea de fertilizare a soiului. De fapt, cam toate unităţile din Consiliul unic agroindustrial Tîrgu Frumos au fost la înălţime, din moment ce aici s-au obţinut şi cele mai importante realizări din judeţ in aceasta direcţie. Sigur că asemenea exemple de hărnicie am mai avut in această iarnă şi în alte zone, insă, din păcate, numărul lor este prea mic. Spunem aceasta avind in vedere faptul că nici în a doua jumătate a lunii februarie transportul îngrăşămintelor naturale în cimp nu s-a situat la nivelul cerinţelor în cele mai multe unităţi. Cu ritmuri foarte slabe se menţin, de pildă, cooperativele agricole din Sireţel, Todireşti, Al. I. Cuza, Osoi, Cozmeşti, Cozia, Moşna, Schitu Duca, Drăguşeni, Ipatele, iar acestea nu sunt nici pe departe singurele cazuri, , în asemenea condiţii nu este de mirare că prevederile graficelor de transport stabilite la nivelul judeţului nu sunt sistematic îndeplinite. Este o situaţie care se cere grabnic îmbunătăţită, cu atât mai mult, cu cit campania agricolă de primăvară bate la uşă. Aşadar, pretutindeni unde mai există restanţe trebuie concentrate la căratul îngrăşămintelor naturale toate forţele şi în primul rînd atelajele, acum, cind ele nu sint încă solicitate la muncile cimpoiul. Să facem în aşa fel incit înainte de a se intra în toiul campaniei să ajungă în platform C. GREGORIAN (continuare in pag a 3-a) sporirea rodniciei îndeplinite conform programului 1 0 Multe atelaje, dar prea puţine folosite la transportul îngrăşămintelor naturale în cimp H însemnate suprafeţe cu griu şi orz aşteaptă să fie fertilizate suplimentar . Corectarea reacţiei solurilor acide, în plan şi in realitate j * ! Mărţişor Mult aşteptata adiere a primăverii intirzie. Calendarul e mai optimist. El ne anunţă, fără dubii, că astăzi este 1 Martie. Cit senin se va face in sufletul nostru, cind vom trece pragul spre primăvară, ne amintim — atit cit se poate păstra vre o emoţie — din vremea cind eram c-un im, cu doi, mai tineri.. . Emoţiile se păstrează bine la adăpostul obiceiurilor... ţ Şi, printre cele ale noastre, mărţişorul este, nu doar simbolic, legănăritul cu tinereţea, puntea spre fantastica virstă din care am j I purces, promisiunea inceputurilor, redescoperirea zonelor de alb imaculat al purităţii, logixma cu temei ? nicta de soare şi rod p \ tim pu Ini cind ne-aruncăn ţ I cojoacele şi o luăm de la i capăt, zburînd. ' ’ 1 1 Martie ne readuce c \ ^ fiecare dată imaginile copilăriei, ale prietenilor d , joacă şi colegilor de şcoa I I lă, ale celei dinții plimbări ^ 1 In. . . doi, ale primului să / rut și. .. tot aşa, de la an_ I T la an, din primăvară-n pri / I minoră, nemaisimţind par i i că tn această miraculoase . 1 rotire că timpul trece, co- \ \ lecţia de simboluri şi ima- i ALEXANDRA HASAN (continuare in pag a 3-a) i \ l ess \ s \ il