Flacăra Iaşului, aprilie 1985 (Anul 41, nr. 11967-11991)
1985-04-02 / nr. 11967
Industria ieşeană, pe drumul înaltelor performanţe tehnico-economice Calitatea — argumentul principal A — Tovarăşe director tehnic, „’ţesătura" este o întreprindere integrată, produce fire, ţesături, dispune şi de un puternic sector de finisaj şi ocupă, prin întreaga ei activitate, un loc important in industria românească a bumbacului. Anul acesta, „Ţesătura“ împlineşte 75 de ani de la semnarea actului ei de naştere, dar trebuie să remarcăm că principala dezvoltare a avut loc în anii socialmului, mai ales în ultimii 20 de ani, de cînd Congresul al IX-lea al partidului a stabilit ritmuri noi de creştere economică. Despre treptele parcurse de întreprinderea „Ţesătura“ s-a scris în ziarul nostru, tot aşa cum s-a scris şi despre succesele ei din ultimul timp. Am dori ca, acum, să sintetizăm performanţele tehnicoeconomice obţinute şi să schiţăm perspectiva lor. — Performanţele noastre sînt, însă principal, de domeniul calităţii producţiei, înţelegînd prin calitate nu numai execuţia ireproşabilă a unui produs, ci şi nivelul valorii lui de întrebuinţare. „Ţesătura“ produce sortimente de vîrf — ţesături pentru îmbrăcăminte exterioară, în cea mai mare parte destinate exportului. Totodată, sîntem printre principalii producători de fire pentru tricotaje, destinate, de asemenea, exportului. Referitor la încadrarea în clasele de calitate, trebuie să vă spun că 99,7 la sută din producţia de fire şi 92,2 la sută din producţia de ţesături se încadrează în categoria I şi extra, cifre care ne situează în fruntea ierarhiei industriei bumbacului. — Vă rog să indicaţi pe scurt căile prin care întreprinderea a ajuns la aceste rezultate. — _Sînt mai multe căi — înzestrarea tehnică, nivelul de calificare a personalului muncitor, asistenţa tehnică, exigenţa controlului de calitate. Pe primul loc aş pune pregătirea profesională. La noi, s-a încetăţenit practica de a nu se trece la un nou produs fără instruirea tehnologică temeinică a tuturor celor ce concură la realizarea produsului respectiv, începînd de la şeful secţiei, pînă la muncitorul de la maşină. Mai mult decit atît, fiecăruia i se explică la ce va fi folosit produsul în cauză, ce întrebuinţare va avea. Aceasta are o mare importanţă pentru evitarea unor defecte, nu în virtutea instrucţiunilor primite (care, la un moment dat, pot fi minimalizate), ci datorită cunoaşterii consecinţelor de ordin estetic. Tot pe primplan aş pune preocupările noastre pentru a găsi cele mai bune tehnologii de lucru, începînd de la filare pînă la finisajul ţesăturilor. Subliniez această preocupare, deoarece ea este strîns legată de varietatea ............. foarte largă a tipurilor de bumbac, de coloranţi şi de chimicale, pentru utilizarea cărora în mod optimam în vedere obţinerea unei calităţi superioare a producţiei de fire şi ţesături) tre......... buie desfăşurate largi cercetări ştiinţifice. In acest scop, a fost instruit şi personalul de laborator, în vederea testării calităţii în toate fazele tehnologice. Un loc principal în preocupările noastre pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei il ocupă şi buna întreţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor tehnologice. Intr-un fel, e vorba tot de calificarea personalului muncitor. Ca să obţinem o calitate superioară în reparaţii, au fost organizate echipe profilate pe tipuri de maşini, astfel că experienţa, specializarea asigură o calitate superioară lucrărilor. — Ar trebui să vedem ce influenţă au aceste preocupări pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi asupra secţiilor din exteriorul întreprinderii. — După cum se ştie, la Vlădeni avem o filatură de vigonie, cea mai modernă din ţară, şi acum produce în întregime fire din care se fac ţesături pentru export (cămăşi flauşate). V. GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) Convorbire cu ing. AUREL ZVONARU directorul tehnic al întreprinderii „Ţesătura“ In avans la export PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Pe baza depăşirii producţiei fizice planificate (cu 6 la sută peste prevederile trimestrului I) întreprinderea de traductoare şi regulatoare directe din Paşcani a depăşit şi planul la producţia pentru export, livrînd în avans beneficiarilor externi produse în valoare de circa 4 milioane de lei. Depăşirea livrărilor la export a cuprins îndeosebi debitmetre, adaptoare, diafragme şi regulatoare directe de temperatură. Succesul la export se datorează înaltei calităţi a producţiei şi respectării cu fermitate a disciplinei contractuale. V. Apostol Imagine din atelierul de scule noi (secţia sculărie de la Combinatul de utilaj greu) dotat cu maşini moderne ÎN PAGINA a IV-0 1 , ----------- ----------------------la iniţiativa României, sprijinită tre alte „S. State, Conferinţa Uniunii Interparlamentlifen ” a adoptat „Apelul âtfeeSau 11 la tratativele sovieto-americane de la Geneva privind armele nucleare şi cosmice“ 1 Sarcinile de plan au fost îndeplinite Lucrătorii de la I.L.P. au îndeplinit cu 10 zile mai devreme prevederile de Plan pe luna martie la producţia industrială. Ing. Claudiu Ghebea, directorul unităţii, ne spunea că rezul ta tatele respective au fost obţinute în condiţiile reducerii consumurilor de energie electrică și abur tehnologic programate. De asemenea, au fost îndeplinite și depășite sarcinile de plan la export. Cu răsadniţele semănate în cursul zilei de ieri, cooperatorii din ferma legumicolă C.A.P. Movileni au însămînţat ultimii metri pătraţi de răsadniţă. Economista Georgeta Nechifor ne-a spus că în total au fost semănaţi 570 m.p. cu gogoşari, 640 m.p. cu ardei gras şi 400 m.p. cu tomate. In prezent, mecanizatorii au adus agregatele la marginea tarlalelor pentru a începe semănatul mazării și plantatul cartofilor îndată ce terenul va permite acest lucru. • • La însămînţarea noilor pajişti cultivate o dată cu îmbunătăţirea vremii, acţiuni importante au fost desfăşurate şi pe pajiştile judeţului. Pînă acum au fost fertilizate 13 000 de hectare, din care 1 000 de hectare cu îngrăşăminte naturale. Cu rezultate mai bune la îngrăşarea păşunilor şi fîneţelor cu gunoi de grajd se înscriu unităţile din consiliile unice agroindustriale Belceşti, Mirceşti şi Valea Seacă. Totodată, au fost efectuate lucrări de desecare pe 1200 de hectare şi de combatere a eroziunii solului pe 100 de hectare. Ing. Petrică Dascălu, directorul întreprinderii de pajişti, ne-a spus că au fost începute şi lucrările de însăminţare a suprafeţelor planificate, în frunte aflîndu-se lucrătorii din fermele de la Podu Iloaiei şi Belceşti. C.A.P. Osoi. Un plus de efort pentru ca să fie gata toate canalele de desecare . Şi cu mijloacele de la I.U.G.T.C., dar şi cu forţe proprii ■ Echipele de cooperatori au şi săpat 1,5 km de canale BB Pe punctul de a ataca ultimul tronson al lucrării De schimbarea cursului Jijiei au beneficiat şi membrii Cooperativei agricole din Osoi. Pină a nu fi dirijată să se verse în Prut la Oprişeni, Jijia, în special primăvara, inunda în permanenţă ogoarele cooperativei agricole de aici, împiedicând însămînţarea la timp sau distrugînd semănăturile. Acum însă Jijia nu mai produce necazuri osoienilor. Unele suprafeţe au rămas însă cu exces de umiditate. Anul trecut şi aici, cu sprijinul acordat de conducerea partidului şi statului nostru, s-a trecut la înfăptuirea lucrărilor cuprinse în programul judeţean de îmbunătăţiri funciare. Lucrările au fost încredinţate colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj greu şi transport în construcţii. „Am repartizat aici 8 dragline şi 4 buldozere, ne-a precizat Hantelmann Horst, inginerul şef al I.U.G.T.C., deoarece, conform proiectului, pentru înlăturarea excesului de umiditate trebuia să executăm un canal principal şi trei canale secundare avînd de excavat şi de împrăştiat 112 500 mc. de pămînt“. Lucrarea trebuia urgent finalizată pentru ca suprafeţele respective să şi producă. Dragliniştii şi buldozeriştii, repartizaţi pe acest şantier, au înţeles, aşa cum se cuvine, sarcinile ce le revin şi, amplificindu-şi eforturile, au predat cooperatorilor lucrarea la timp. „Este vorba, preciza fermierul Teodor Comănescu, de înlăturarea excesului de umiditate din tarlalele Peste Jijia şi Sub Deal de pe mai bine de 200 de hectare. Acum întreaga suprafaţă este arată şi, imediat ce timpul va permite, vom intra la semănat“. Un însemnat volum de lucrări de îmbunătăţiri funciare revine şi localnicilor. De la Dimitrie Nechita, primarul comunei, aflăm că membrii Cooperativei agricole din Osoi au fost şi ei prezenţi la executarea canalelor de desecare. In primăvara lui 1984, au fost executate, cu forţe proprii, canale pentru captarea apelor în lungime totală de 6 km. Totodată, cu sprijinul mecanizatorilor din secţia S.M.A., care serveşte această unitate, s-au executat lucrări de modelări şi nivelări pe 48 de hectare. Datorită acestor lucrări, circa 200 de hectare au putut fi însămînţate la timp, dînd roadele aşteptate, mai exact peste 400 kg de porumb în medie la hectar. „De avantajele lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, ne spunea Elena Trincă, inginera şefă a C.A.P. Osoi, s-au convins astfel pe deplin şi membrii noştri cooperatori. Aşa se şi explică de ce acum, la aceste acţiuni, fiecare cooperator răspunde prezent ori de cite ori este nevoie“. De aceasta ne-am convins şi noi, poposind zilele trecute la Osoi. Am găsit la lucru, la executarea canalelor de desecare, numeroşi cooperatori. După cum preciza şi Constantin Cucoş, vicepreşedintele cooperativei agricole, localnicii şi-au propus să execute, în această primăvară, asemenea canale pe încă 50 de hectare în tarlalele Stînca şi Ţelină, întregul volum de lucrări a fost din vreme repartizat pe oameni, fiecare cooperator ştiind cu precizie ce sarcină îi revine. Imediat ce timpul s-a îmbunătăţit, cît de cit, lucrările au fost începute. Şi cu toate condiţiile grele de lucru, s-a reuşit să se sape deja un canal în lungime de 1,5 km care captează apele de pe o suprafaţă de 25 de hectare. La finalizarea acestui obiectiv o contribuţie deosebită au adus cooperatorii Vasile Melinte, Mihai Andrei, Ioan V. Caracuş, Vasile Roman, DUMITRU GRÎNEANU (continuare în pag. a 3-a) • • -------------ÎN PAGINA a ll-a ------------------Vibrante sentimente de satisfacţie şi mîndrie patriotică pentru realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în suprema funcţie de preşedinte al României socialiste Telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU