Flacăra Iaşului, august 1985 (Anul 41, nr. 12070-12095)
1985-08-01 / nr. 12070
8*-a Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI — Nr. 12 070 Joi, 1 august 1983 4 pagini — SO bani Tinereţe, idealuri, răspunderi Pagina a ll-a I ^ALÎN ÎN T.RSITARA ,M. EMICSCU- IAȘI Proletari din toate tarile, anlţi-vaî !,------------------|N PAGINA a IV-a--------------------? In securitate şi cooperare in Europa Moscova. Al Xll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, Întîlniri ale conducătorului delegaţiei române * Geneva. Lucrările Conferinţei pentru dezarmare. Dezbatere specială iniţiată de Grupul celor 21 Helsinki. Reuniunea consacrată celei de a X-a aniversări a Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa Insufleţitoarelor îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vibrantelor chemări ale Apelului Plenarei C. C. al P. C. R. şi a activului central de partid—răspundem prin faptele noastre de muncă Posibilităţile de recondiţionare a pieselor şi subansamblelor—în continuă creştere La întreprinderea de mătase „Victoria“ ■ Eficienţa în primul semestru peste două milioane de lei ■ O propunere pentru întreprinderea „Steaua Roşie“ — Bucureşti > Trecondiţionarea pieselor de schimb şi a subansamblelor la întreprinderea de mătase „Vicitoria“ se bucură de o organizare specială, cu regulamente şi ^practici devenite tradiţionale. E ptistă puncte de colectare şi sor- tare a pieselor uzate şi a mateirialelor recuperabile, se practi■fcă eliberarea din magazie a unor ignese numai în schimbul celor•uzate, s-au organizat linii speciale de maşini în atelierul mecanic central (la care lucrează cei mai pricepuţi muncitori) pentru recondiţionarea pieselor, s-au elaborat tehnologii pentru recondiţionare, pen- tru tratamente termi- 11 ce s-a organizat un controlde calitate adecvat pentru piesele şi subansamblele recondiţionate. întreprinderea dispune şi de un atelier de vulcanizare, astfel că se pot recondiţiona şi piesele cauciucate. întreaga activitate în acest domeniu a sporit cantitativ şi calitativ an de an, astfel că afirm peste 160 de repere necesare războaielor clasice de ţesut şi utilajelor din finisaj trec, de regulă, prin procesul de recondiţionare (arbori cotiţi, fuse de fontare, roţi dinţate, pompe de vid, valţuri pentru calandram, discuri, regulatoare etc.), eficienţa economică ridicîndu-se, în semestrul I a.c., la peste 2 milioane de lei. Pentru reparaţiile războaielor clasice de ţesut se folosesc circa 25 la sută piese recondiţionate, iar pentru utilajele din finisaj—40 la sută. S-ar putea mai mult ? Este o întrebare care preocupă de mai multă vreme pe specialiştii de aici, şi de aceea răspunsul vine imediat. Se va putea mai mult, dacă la reviziile tehnice se vor depista mai multe piese cu un grad de uzură convenabil pentru a fi recondiţionate. (Practica a arătat că piesele cu o uzură prea avansată nu mai pot fi recondiţionate, trebuind să fie înlocuite cu altele noi). Totodată, se cere ajutorilor de maiştri şi ţesătoarelor să regleze cu grijă maşinile, să le supravegheze cu atenţie, pentru a nu se produce blocări care deteriorează piese în aşa măsură, incit nu mai pot fi recondiţionate. Soluţiile fiind clare, s-au trecut la lucru — instructaje, urmărirea în practică a îndeplinirii acestor sarcini. Fără îndoială că multe depind de priceperea fiecărui lăcătuş, ajutor de maistru sau ţesătoare, dar şi de răspunderea fiecăruia pentru eficienţa acţiunii de recondiţionare care are şi o mare importanţă politică. Secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia : „Nimic să nu se piardă, totul să fie recirculat şi refolosit în economie“. Este un imperativ economic de mare importanţă care condiţionează asigurarea resurselor noastre materiale pentru creşterea în continuare a producţiei, a materiale a socialis De aceea, comitetul bazei mului de partid, organizaţiile de bază vor trebui să sprijine activ această acţiune, să-i dea întreaga atenţie, în spiritul recentului Apel al Plenarei C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid, care cheamă comuniştii, toţi oamenii muncii să acţioneze cu abnegaţie, cu înalt spirit revoluţionar, pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor, pentru reducerea continuă a consumui V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 3-a) Să recuperăm, să refolosim. NIMIC SA NU SE PIARDĂ ! Pe şantierul termocentralei electrice pe cărbune de la Holboca. Se lucrează intens la montarea conductelor cu un diametru de 1000 mm pentru transportul apei calde spre municipiul Iaşi. (Lucrarea este executată de Antrepriza de montaj Iaşi a P.M.U.C. Bucureşti) Foto : I*. STRATULAT Plenara cheamă organele şi organizaţiile de partid din agricultură, ţărănimea cooperatistă, pe lucrătorii, mecanizatorii şi specialiştii din toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste, pe toţi oamenii muncii de la sate să acţioneze cu cea mai mare hotărîre pentru înfăptuirea mobilizatoarelor programe de creştere a producţiilor vegetale şi animale, pentru executarea exemplară a fiecărei lucrări agricole, buna întreţinere a culturilor şi strîngerea la timp şi în bune condiţii a recoltei, pentru desfăşurarea cu succes a noii revoluţii agrare, care trebuie să-şi găsească expresie concretă în obţinerea unor producţii sporite la hectar, la toate culturile şi in toate judeţele ţării, în ridicarea la un nivel tot mai înalt a agriculturii româneşti. (I)in APELUL PLENAREI C.C. AL P.C.R. ŞI A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID Vine toamna şi unele unităţi tot n-au terminat de transportat finul de pe cîmp In Consiliul unic agroindustrial Hîrlău Drumul spre o producţie zootehnică sporită trece prin ieslea animalelor. Cooperatorii din unităţile Consiliului unic agroindustrial Hîrlău sunt pe deplin convinşi de acest lucru. Dovadă că anul acesta au avut un plus de grijă pentru consolidarea bazei furajere, modernizarea fermelor, pentru strîngerea şi depozitarea nutreţurilor. Zootehniştii din ferma de la Hodora a C.A.P. Cotnari n-au avut niciodată atîta fin depozitat deja lingă adăposturi. Gh. Ionescu, preşedintele unităţii, prezent în aceste zile şi la secerişul ultimelor lanuri de grîu şi în zootehnie unde sunt continuate lucrările de modernizare, a ţinut să ne arate 300 de tone de fin de lucerna de bună calitate, rezultat de la două coase, balotat şi clădit frumos în parcul din apropierea grajdurilor, precum şi 250 de tone de fîn natural. Interlocutorul spera ca de la coasa a treia să se mai obţină 150 de tone, astfel ca efectivul matcă de 250 de vaci (care va fi sporit în acest an cu încă 60 de viţele din prăsila proprie) să aibă hrană din destul, în prezent, se transportă de pe cîmp paiele (finul a fost cărat în totalitate). Spre lauda lor, cooperatorii, îndrumaţi de organizaţia de partid, au folosit la această lucrare numai atelajele, demonstrînd că se poate face treabă bună , la timp şi cu aceste tradiţionale mijloace de transport. In pas cu preocupările pentru îmbunătăţirea bazei furajere a sporit şi producţia de lapte. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, livrările suplimentare de lapte se ridică la 200 de hectolitri. Pe colina din faţa fermei zootehnice se vedeau ca-n palmă fineţele cooperatorilor din Cîrjoaia. Pajiştile respective sunt şi acum, în bună parte, pline de căpiţe. M. Varzaru, preşedintele C.A.P., recunoaşte că unitatea a rămas în urmă cu transportul (producţia aflată in căpiţe pe cîmp este evaluată la circa 100—120 de tone). Ne spune că în 4—5 zile vor pune la GH. STEJARU (continuare în pag. a 3 a) Cauze subiective frânează asigurarea unor activităţi de calitate Pentru ca judeţul Iaşi să poată realiza în acest an un volum de industrie mică şi prestări de servicii în valoare de 4 miliarde de lei, aşa cum prevede Programul judeţean de dezvoltare în acest sector, trebuie ca şi unităţile C.P.A.D.M., cît şi ale Cooperativei meşteşugăreşti „Unirea“ din Hîrlău care îşi desfăşoară activitatea în Tg. Frumos să întreprindă măsuri ferme pentru mai buna folosire a capacităţilor existente, pentru valorificarea judicioasă a bazei materiale şi a resurselor locale, în paralel cu acţiunile de dezvoltare, diversificare şi extindere a activităţilor în teritoriu. Dacă C.P.A.D.M. Tg. Frumos îşi realizează şi chiar depăşeşte sarcinile de plan (dar nu şi pe cele din Program), iată că unităţile din oraş ale Cooperativei „Unirea“, pe primul semestru al acestui an, au realizat în cadrul activităţilor de mică industrie şi prestări de servicii doar 2,6 milioane de lei în loc de 6,2 milioane de lei cît prevede planul ( ce reprezintă doar 10 la sută faţă de Program !). De ce o astfel de situaţie ? în timp de C.P.A.D.M. din localitate a reuşit ca în spaţiile existente, cît şi în cele nou construite, să organizeze un număr sporit de activităţi (peste 25 de genuri de servicii puse la dispoziţia populaţiei), multe dintre ele apreciate pe plan judeţean pentru calitatea lor, iată că „Unirea“, cu toate că dispune de noi spaţii comerciale corespunzătoare, nu reuşeşte să atragă clienţii, să ofere cele mai solicitate servicii. Astfel, din cele numai 10 ateliere şi unităţi existente în prezent aici, doar 2—3 se ELENA DUMITRESCU (continuare în pag. a 3-a) La Tîrgu Frumos A.E.I.A.I.CP.S. — HOLBOCA A îndeplinit planul şi pe trimestrul al treilea Oamenii muncii de la Asociaţia economică intercooperatistă de activităţi industriale, construcţii şi prestări de servicii au raportat, zilele trecute, un succes deosebit: îndeplinirea planului şi pe trimestrul al treilea al acestui an. După cum ne-a informat inginerul Vasile Ilegitim, directorul unităţii, la obţinerea acestui succes o contribuţie deosebită şi-au adus colectivele secţiilor de confecţii textile şi băuturi răcoritoare conduse de inginera Angela Bujoreanu şi, respectiv, subinginera Natalia Butnariu. Respectul cuvenit înaintaşilor Iaşul, cel ale lui „sînte firi vizionare“, este vizitat de tot mai mulţi turişti din ţară sau din străinătate. Dintre aceştia, nu puţini sînt cei ce îşi propun să treacă şi pe la cimitirul „Eternitatea“, să pună o floare pe mormîntul marilor oameni de cultură, artă şi ştiinţă pe care i-a avut Iaşul. Pînă aici, toate bune şi frumoase, numai că nobila lor intenţie este doicit de realizat. Cu toate că s-a mai scris în presă despre necesitatea întocmirii unui catalog cu numele personalităţilor de seamă ce sunt înmormântate la „Eternitatea“, o asemenea inițiativă n-a fost încă luată. Mai mult. Prof. LIVIU CĂLCu ţ (continuare in pag. a 3-a)