Flacăra Iaşului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 12096-12120)

1985-09-01 / nr. 12096

9­5 ta.vi .stf . Proletari din toate tarile, uniţi-va j­uriific al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLI -I— Nr. 12096 Duminică, 1 septembrie 1985 1 4 pagini — 50 bani Centrul teritorial de calcul electronic laşi Cu cincinalul îndeplinit Informaticienii de la Centrul teritorial de calcul electronic laşi raportează un succes de presti­giu : pe data de 30 august a.c. au îndeplinit prevederile pla­nului pe cincinalul 1981 —1985 la principalii indicatori tehnico-e­­conomici, în următoarele 4 luni, care au rămas din acest an, co­lectivul de aici va realiza urmă­toarele depăşiri : la producţia de informatică din activitatea de cercetare, proiectare şi asisten­ţă tehnică — 3,7 milioane de lei ; la volumul total al beneficiilor — aproape 4 milioane de lei ; pro­ductiv­itatea muncii va spori cu 5,5 procente, toate acestea în condiţiile reducerii costurilor de producţie planificate cu 14,3 lei la 1 000 de lei producţie de informatică, facturată şi înca­sa­ta. ! ­ Pregătirea­­ terenului pentru­­ semănat . Mecanizatorii din secţia­­ condusă de Ion Sfredel, ca­­­­re lucrează la Cooperativa agricolă din Ciorteşti, are in prezent ultimele suprafeţe din cele 1 170 de hectare de u­mirişte. O dată cu efectua-­­ rea ogoarelor de vară, ei au­­ discuit de două ori şi întrea­­­­ga suprafaţă de 400 de h­ec­­t­­are ce va fi însămînţată în­­ toamnă după grîu şi orz. De­­ acum, toate cele 28 de trac­­t­­oare vor fi concentrate nu- i mai la aratul suprafeţelor e­­i liberate de premergătoare­­ tîrzii şi la pregătirea patului­­ germinativ. IN PAGINA a IV-a în cadrul manifestărilor consacrate României, la Havana, a fost vernisată expoziţia „20 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.Ifc^ încheierea sesiunii din acest an a Conferinţă pentru dezarmare de la Geneva Ziua nealinierii Telex Sport Ritmuri susţinute in întrecerea socialistă pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor economice peste puţin timp, şi la poarta nr. 2 a Combinatului de utilaj greu vor opri tramvaiele. In imagine, un aspect care ne convinge ca echipele de montori ale I.G.C.L. acţionează intens pentru scurtarea timpului de punere în circulație a tramvaielor pe acest nou traseu. Din nou pe şantierul de locuinţe Nicolină — C. U. G. Concentrare masivă de forţe pentru îndeplinirea planului anual Cine n-a trecut de două-trei luni prin vechiul cartier Tîr­­guşorul Nicolina şi II vizitează azi rămîne plăcut impresionat, ch­iar uimit. Această fostă zonă semirurală a Iaşului se află, în prezent, într-un amplu proces de modernizare, ridicîndu-se, în locul caselor modeste, blocuri de locuinţe spaţioase şi confor­tabile, unele cu pînă la 9 eta­je, cu largi suprafeţe comercia­le la parter. Sunt impresionante ritmul în care au loc aceste pre­faceri, puterea de concentrare­­şi de mobilizare a forţelor con-­ structurilor. Fostul cartier ie­șean este acum o frumoasă zo­nă preuzinală al celui mai mare combinat de utilaj greu din ţa­ră. Feste, şi va deveni, în scurt timp, o importantă poartă de intrare în lati, dinspre Vaslui, unde vor locui mii de oameni ai muncii, unde, pe lingă lo­cuinţele care se construiesc, se execută o importantă arteră de circulaţie pentru tramvaie şi alte mijloace de transport, unele obiective social-culturale. Să ne oprim insă la construc­torii de locuinţe de aici, la a­­ce­şti oameni care muncesc in schimburi prelungite, zi şi noap­te. Sunt lucrători şi specialişti ai Antreprizei nr.­ 1 din cadrul T.A.G.C.M., subunitate frunta­şă în întrecerea socialistă. Nu­mai în acest an ei au de execu­tat şi de predat beneficiarului (fi.I.G.C.L.) blocuri totalizînd 1000 de apartamente, construi­te din panouri prefabricate mari si din cadre lamelare. După cum ne-a spus ing. Alexandru Angliei, directorul antreprizei, pînă în prezent au fost preda­te 100 de apartamente, iar 398 se află la finisaj. In stadiu de montaj se găsesc alte 400 de lo­cuinţe. La toate se constată un ritm de lucru alert pentru a se respecta graficele întocmite. Zilnic se toarnă, de pildă, a­­proape 300 m.c. de beton, iar în zilele de 23 şi 24 august con­structorii, conduşi de Mih­ai Gurguţă, Mill,şi Osipov şi Ovi­dul Preotu, şefii celor trei bri­găzi complexe ale Antreprizei 1, au turnat cîte 320 m.c. de be­ton. S-a îmbunătăţit organiza­rea muncii pe şantier şi la fie­care loc de muncă. Timpul de lucru este folosit, mai raţional, prin concentrarea forţelor la fi­nalizarea unor blocuri aflate în stadii avansate de execuţie, e­­xistînd astfel posibilitatea su­pravegherii reciproce a muncii fiecărui constructor. Şantierul devine o „secţie“ de montaj cu ansamble de construcţii, aşa cum le-a cerut constructorilor con- 4DAN ŞCHIOPU (continuare in pag. a 3-a) ! Zootehnişti­­ fruntaşi ! Şi în această lună zooteh­­­­niştii de la ferma de vaci ! Fîntînele a I.A.S. Copou ) şi-au depăşit planul la Pro-­­­ducţia de lapte şi carne. Du­­­­pă cum ne spunea Vasi­le A Benea, şeful fermei, ei şi-au­­­ sporit şi contribuţia la fon­­­­dul de stat livrînd suplimen­­­­tar, de la începutul anului I și pînă în prezent, 800 hec­­t­tolitri de lapte și 12 tone de­­ carne. In lanurile Intre primele unităţi care au declanşat recoltarea porumbului pentru boabe, se numără­­şi C.A.P. Aroneanu. Sute de co­operatori sunt prezenţi, în a­­ceste zile, în ferma de la Do­robanţ, condusă de irng. Florin Zamfir, la depănuşarea porum­bului direct din lan. De la con­ducerea unităţii aflăm că piuă de porumb acum a fost strins porumbul de pe 30 de hectare, întreaga pro­ducţie fiind şi livrată la Aso­ciaţia economică intercoopera­­tistă pentru creşterea porcilor de la Tome­şti. Din urmă, o for­maţie de mecanizatori de la A.E.I. Victoria recoltează coce­nii pe care, după tocare, ii pun la siloz. în toiul recoltării legumelor Membrii fermei legumicole a Cooperativei agricole din Băl­­ţaţi continuă în ritm intens atît recoltarea legumelor, cit şi irigarea şi lucrările de întreţinere a culturilor, in vederea­ prelun­girii ciclului de producţie pînă toamna tîrziu. După cum ne in­formează inginera Elena Panţîreanu, şefa fermei, pînă acum s-au livrat beneficiarului peste 200 de tone de tomate, 26 de tone de ardei, 3 tone de vinete. Toţi lucrătorii din acest sector, în frunte cu Mihaela Prisăcaru, Teodor Gugeanu, Constanţa Pal, Nina Fierea, Eleonora Pendos, sunt hotărîţi să încheie anul legumicol cu o depăşire cit mai mare a producţiei şi veniturilor planificate. Pe terminate cu strînsul lucernei Paralel cu celelalte lucrări a­­gricole de sezon, în unităţile Consiliului unic agroindustrial Popricani, o atenţie deosebită se acordă stringerii şi depozitării producţiei de fin rezultate din coasa a doua a lucernei. Folo­­sindu-se la maximum timpul bun de lucru şi mijloacele de transport, în cooperativele agri­cole Ţigănaşi şi Popricani, pre­cum şi în asociaţiile economice intercooperatiste pentru creşte­rea vacilor de lapte din Trifeşti, ProBota şi Bivolari, această ac­ţiune a fost încheiată. Ultime­le cantităţi de fin se transportă acum în depozitul de furaje al C.A.P. Vinători. ----------------------------------------------- - -------------------------------------­ INESTIMABILE VALORI Istorie şi contemporaneitate. Tradiţie şi actualitate. Dialectică dimensionată de prezentul unor preocupări izvorite din ceea ce are mai de preţ un popor ca în­suşire ce-l defineşte : păstrarea, continuarea şi valorificarea tra­diţiilor, a trecutului glorios — sorginte a prezentului înfloritor. Epoca de lumină a celor două decenii de t­ind la cîrma desti­nelor ţării se află secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAII­­T­AI ŞI­SCU, a că­rui gîndire clarvăzătoare şi-a aşezat rodnică pecete pe activi­tatea din toate domeniile, se înscrie şi în acest generos spa­ţiu al valorificării tradiţiilor. Aşa cum se desprinde şi din discuţia avută cu Alexandru Radu, muzeograf principal, conservator al Oficiului patri­moniului cultural naţional Iaşi. — Ca pregătire, sînteţi isto­ric. — Da, am absolvit facultatea la Iaşi, în 1966, au urmat doi ani de activitate la Muzeul hidro­centralei de la Bicaz, apoi din nou la Iaşi, la­ Muzeul etnogra­fic al Moldovei, la Muzeul „M. Kogălniceanu“, şi, din 1974, la Oficiul patrimoniului cultural naţional Iaşi, într-un colectiv închegat ce-şi propune, prin în­treaga ac­ti­vitate a specialiştilor, aplicarea legilor cu privire la ocrotirea patrimoniului, cultu­ral naţional. — Legi ce,­­ statuează grija şi atenţia deosebită pentru păstra­rea şi cunoaşterea de către ma­ri de public — interesat şi dator să cunoască istoria — a valori­lor existente. — Am început de-atunci o­­muncă pasionantă, de migală şi de mare răspundere, ale cărei satisfacţii nu au întî­rziat. Am­ interviul nostru ui­vita­tea de teren pe teritoriul întreg al judeţului, investiga­ţiile pentru depistarea unor valori deţinute de persoane fi­zica­ şi instituţii de stat în scopul valorificării pentru marele pu­blic, conservarea, tratarea aces­tora în cadrul laboratorului zo­nal — acesta fiind în mare spe­cificul muncii noastre — ne-au condus la rezultate­ însoţite de o satisfacţie ce seamănă cu a­­ceea a oricărei descoperiri. Două cărţi de învăţătură din vremea lui Vasile Lupu, docu­mente din secolele XVII — XIX, lucrări de artă plastică feuda­lă din sec. XVII—XVIII, te­zaure monetare de argint ro­mane sînt­ doar cîte­va din re­zultatele cercetărilor noastre, ce-­au făcut obiectul unor inte­­resante, expoziţii. O atenţie deo­sebită acordăm depistării valo­rilor de artă populară aflate în mediul rural. La ora actuală avem evidenţa a 528 000 de o­­biecte aparţinînd instituţiilor de stat, unor persoane particu­lare, unor organizaţii obşteşti, în care am găsit preţioşi cola­boratori ai muncii noastre. E­­xistă colecţionari pasionaţi care — firesc — găsesc satisfacţia a­­cestei pasiuni şi-n cunoaşterea de către marele public a rezul­tatelor, strădaniei lor. Aş amin­ti dintre autorii colecţiilor nu­mismatice pe dr. Tudor Diaco­­nescu, ing. Rudolf Galinca, ing. Ana­tol­ie Ciobanu, pe Traian Bi­­ţa din Paşcani, ale căror colec­ţii au făcut obiectul unor ex­poziţii. — Despre asemenea expoziţii viitoare ? — Urmează să organizam o expoziţie de peisaje cu lucrări selecţionate din colecţii parti­culare şi o expoziţie de fiori, de asemenea­­cuprinzând lucrări de artă plastică. —Una din primele concluzii ale dialogului — atît cit ne-am familiarizat cu această intere­santă muncă a dumneavoastră — este că valorile ştiute şi cele încă neaflate ale Iaşului sunt în grija unor specialişti, a unor oameni ce se­ apleacă cu neîn­grădită pasiune spre cultivarea — şi în acest fel — a dragostei pentru trecut prin cunoaşterea a tot ce au­ făurit mai de preţ înaintaşii. ALEXANDRA HASAN­ ­IA ADĂPOSTI MUNCII SPECIALIŞTILOR . ­ . 1 *­­ \ ­ ­ s ­s ­ I j | Continuăm să publicăm re- / 1 laturi şi alte materiale pri- * / vind­ desfăşurarea Conferin- I ? tei judeţene Iaşi a deputaţi- ţ ]­lor consiliilor populare, din 4 t ziua de 39 august a.c. In pagina a ll-a Din cuvîntul­­ participanţilor­­ la dezbateri ! în pagina a IH-a ! Documente adoptate de Speriată

Next