Flacăra Iaşului, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 12121-12147)
1985-10-01 / nr. 12121
Proletari din toate marile, uniţi-vă o Igan a! Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XLII — Nr. 12 121 Marţi, 1 octombrie 1985— 4 pagini — 50 bani Producţie fizică suplimentară încă de la începutul anului, colectivul întreprinderii de antibiotice şi-a organizat bine întreaga activitate pentru îndeplinirea ritmică a producţiei fizice planificate. Aceasta a permis ca, lună de lună, planul să fie depăşit, acumulîndu-se, după trei trimestre, o producţie suplimentară de medicamente pentru uz uman de 43 de milioane de lei. Printre cele mai solicitate medicamente şi care au fost livrate suplimentar ,se află streptomicină, vitamină B 12, ampicilina injectabilă (în flacoane), nistatină, sineroiol. Valoarea producţiei raar- 1 fă, pe trei trimestre, a fost depăşită cu 2,2 la sută. ( Răspuns prin fapte insufleţitoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu Calitatea producţiei constituie una dintre principalele preocupări ale colectivului Combinatului de fibre sintetice, lat-o, în imaginea noastră, pe Petronela Olaru, prelucrătoare fire, fruntașă în muncă pentru o calitate superioară Foto : S. LEONID « • în toate unităţile agricole ieșene Mobilizare exemplară, ritmuri de muncă înalte pentru terminarea recoltărilor şi însămînţărilor în timpul optimi Dumirisel, pe ogoarele Consiliului unic agroindustrial Vlădeni Realizările pe frontul acestei importante campanii agricole au fost sporite şi mai mult © Alte sute de tone de produse livrate statului © La C.A.P. Plugari, C.A.P. Chişcăreni strînsul porumbului a ajuns în faza finală © Ziua Sa semănat, noaptea la arat ! Recoltările, însămînţările, culesul viilor şi grădinilor de legume au fost continuate din plin şi în cursul zilei de"duminică. Pe ogoarele Consiliului unic agroindustrial Vlădeni, ziua de duminică a fost o zi de muncă-record în toate unităţile. Acţionînd cu răspundere, în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, organele comunale de partid şi de stat, organizaţiile de partid au însufleţit masele în toate acţiunile desfăşurate duminică, făcînd să sporească şi mai mult realizările pe frontul acestei importante campanii. La C.A.P. Chişcăreni, mecanizatorii au apropiat de 500 numărul hectarelor însămînţate din 700 planificate. La sfîrşitul zilei de muncă, Jan Tudose, şeful secţiei de mecanizare, şi o grupă de tractorişti au intrat în schimbul de noapte la arat, astfel ca semănătorii să dispună în permanenţă de front de lucru. Inginerul şef C. Pietraru ne spunea că sarcina trasată de secretarul general al partidului de a se termina însămînţările pînă la 10 octombrie va fi îndeplinită în mod exemplar. Ieri se pregătea terenul cu forţe spo- GH. STEJARU (continuare în pag. a 2-a) Au semănat culturile furajere TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) In cursul zilei de duminică, mecanizatorii P. Agafiţei, I. Colotin, D. Boureanu, C. Rotaru de la I.A.S. Tg. Frumos au încheiat însămînţarea culturilor furajere in ferma zootehnică condusă de Costache Lari. Totodată au fost finalizate recoltatul şi transportul sfeclei furajere, depozitîndu-se peste 3 200 de tone de recoltă. Un sprijin preţios la desfăşurarea acestei acţiuni au dat elevii şi muncitorii din localitate, precum şi o grupă de studenţi de la Facultatea de mecanică din Iaşi. Din rîndurile celor care au transportat recolta s-au evidenţiat I. Luca, I. Rusu, N. Crăciun, P. Bălteanu, D. Păpuşoiu în mecanizare au importanţă şi lucrurile mărunte Faţă de anul 1980, productivitatea muncii la întreprinderea de materiale de construcţii din Iaşi a crescut, pînă în prezent, cu aproape 43 la sută. Este un salt important, dacă avem în vedere că unele tehnologii de lucru au o vechime de peste 15 ani, că multe faze ale procesului de fabricaţie, în special cele de obţinere a produselor ceramice, se desfăşoară încă manual sau că, în prezent, datorită cerinţei de diversificare arhitectonică în construcţia de locuinţe, gama sortimentală a crescut în cîţiva ani de la circa 250 la peste 700 de produse. Ne putem astfel crea o imagine destul de limpede asupra eforturilor depuse în anii acestui cincinal de întregul colectiv de muncă de aici, pentru a răspunde sarcinilor trasate de documentele Congresului al XHI-lea al partidului, de programele speciale adoptate în acest sens, pentru creşterea mai accentuată a productivităţii muncii în toate domeniile de activitate. O recentă privire asupra situaţiei la zi ne-a întărit convingerea că aceste preocupări au fost mult amplificate în ultima perioadă, ele fiind impulsionate şi de magistrala cuvîntare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, rostită la Iaşi, la marea adunare populară prilejuită de vizita în judeţul nostru a secretarului general al partidului. După cum ne relata tov. Mihai Miron, secretarul comitetului de partid şi întreprindere, programul special privind creşterea productivităţii muncii, întocmit şi reactualizat împreună cu factori din centrala de resort, cuprinde, în primul rînd, sectoarele unde volumul de muncă manuală este mai ridicat. In atelierul cărămizi I, de pildă, irig. Amedeu Bialus, şeful acestuia, şi subinginerul Aurel Tarciniu, şeful atelierului mecanic din secţia de ceramică, ne descriu în detaliu cum va arăta în final mecanismul conceput de un colectiv de aici, care, acţionat automat, va încărca produselen crude pe o coloană care le transportă către uscător. „După testarea mecanismului pe o primă coloană, ne relata ing. Bialus, îl vom extinde şi la a doua linie, el munca mai multor pe numele altor elecînlocuind oameni“, tronişti şi automatişti, cum sunt Gheorghe Şufaru, Eugen Ifrosie, Victor Dobre, inginerii Adrian Dobre, Victor Fărcăşel sau Corneliu Lucaci, oameni despre care ni s-a vorbit cu multă căldură şi care fac împreună o veritabilă echipă de creaţie, sunt legate multe alte lucrări de mecanizare care, luate separat, par mărunte. Chiar aşa le şi numeşte ing. Dobre, şeful secţiei mecano-energetice. Ele îşi au însă rostul lor bine definit în angrenajul producţiei, făcînd mai uşoară şi mai spornică munca oamenilor şi reflectîndu-şi efectele atît asupra productivităţii muncii, cit şi asupra celorlalţi indicatori ai producţiei. Se numără, între acestea, automatizarea dozării cenuşii de termocentrală în betoniere, extinsă în prezent şi la alte centrale de betoane din cadrul ministerului de resort, aparatul electronic de numărare a produselor ceramice, aflat în lucru, mecanizarea operaţiei de găurit argila (pentru introducerea explozivului la cariera de argilă), prin realizarea unei foreze (autor — ing. Lucaci), mecanismul de curăţat şi uns tipare, avut, de asemenea, în vedere de specialişti etc. Rezervele de creştere a productivităţii muncii, prin ridicarea nivelului de mecanizare şi automatizare vor fi sporite şi în viitor, inclusiv prin alocarea unor noi fonduri de investiţii. Pentru a se ajunge, la dublarea ei, sarcină reieşită din documentele Congresului al XHI-lea al partidului şi însuşită de colectivul unităţii, vor fi necesare şi alte măsuri tehnicoorganizatorice, care vizează mai buna pregătire a fabricaţiei sortimentelor noi, perfecţionarea calificării profesionale, reducerea continuă a pierderilor tehnologice, respectarea disciplinei tehnologice pe întregul flux al procesului de producţie. M. CIOBOTARU La întreprinderea de materiale de construcții Porumbiii din glugi —■ cît mai repede în pilde! © La adevăraţii agricultori recolta strînsă este şi pusă la adăpost © In numeroase unităţi există un decalaj nepermis de mare între tăiatul tulpinilor şi depănuşat . O săptămînă în care trebuie intensificată la maximum şi livrarea porumbului la fondul de stat . Toate forţele, concentrate în primul rînd la eliberarea terenului destinat însămînţărilor de toamnă . Agenda de lucru a oamenilor muncii de pe ogoare se menţine foarte încărcată. Dintre toate muncile cîmpului strîngerea şi depozitarea cu grijă a roadelor toamnei stau, cum e şi firesc, în primul plan al urgenţelor. Răspunzînd prin fapte chemării conducătorului partidului şi statului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cei mai mulţi dintre ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi ceilalţi lucratori din agricultura ieşeană şi-au amplificat în ultima perioadă eforturile pentru punerea grabnică la adăpost a întregii recolte. Rezultate bune s-au obţinut în numeroase unităţi şi la culesul porumbului, cultură care, după cum se ştie, ocupă suprafeţele cele mai întinse. Toţi adevăraţii gospodari şi-au organizat forţele în aşa fel încât ia (continuare în pag. a 2-a) SITUAŢIA DEPANUS DEA PORUMBULUI, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, IN SEARA ZILEI DE 30 SEPTEMRIE a.c. (în procente faţă de plan) ------------ - - ---------- Acorduri în... major ! Sărbătorim la fiecare în- nceput de octombrie, printr-o , tradiţie impămîntenită de dorinţa tuturor de armonie şi senin, Ziua mondială a muzicii. Acordurile celeste ale Odei bucuriei, imnul beethovenian de slavă al păcii şi frăţiei între oameni, reverberează sublim în i- I mensitatea de gînd şi adîncul de suflet ale unui secol ^ nnrt.nt. agitat. Muzica îşi trimite mesajul înalt şi nobil de pace şi i frumuseţe spre toate zările J lumii. Pe altarul ei, talen- tul, puterea, inteligenţa şi t fantezia spiritului uman îşi I află nobilă, viguroasă şi J benefică exprimare. Limbajul universal al muzicii tăl- I măceşte, prin apelul-preludiu la suflet, apelul la ra- I ţiune. Deloc întîmplător, marile întruniride la Pa- J IOANA BOGDAN ^ (continuare în pag. a 2-a) I