Flacăra Iaşului, mai 1986 (Anul 42, nr. 12301-12326)
1986-05-01 / nr. 12301
Y~ Cu gîndul la noi performanţe La întreprinderea de traductoare şi regulatoare directe din Paşcani, dezvoltarea economică intensivă a intrat într-o nouă fază, ca de altfel în toate întreprinderile, aceea legată direct de aplicarea programului de modernizare, conceput în această primăvară din iniţiativa secretarului general al partidu- i lui, tovarăşul NICOLAE J CEAUŞESCU. Directorul în- I treprinderii, ing. Neculai A- 4 gavriloaie, are pe masa de lucru programul de modernizare, dar îl deschide la ulI tima pagină. I — I-am pus alei, la sfirşit, mai multe foi albe, ne spune el arătîndu-le. Pentru că mo-I dernizarea, ca multe alte lucruri serioase, nu poate fi ^ gindită o dată pentru totdeauna. Mai multe foi dintre cele adăugate sînt deja scrise. Directorul este nemulţumit de organizarea unor secţii de producţie, deşi un colectiv de II specialişti a „prins“ în program cîteva măsuri în acest domeniu. — Se poate mai mult, se poate altfel, ne spune interlocutorul. Dinamismul ideilor se află la I.T.R.D. într-un mediu foarte prielnic, iniţiat şi cultivat de organizaţia de partid. , Inginerii din atelierele de proiectare, de pildă, şi-au asumat obligaţia, pe grupe de specialitate, să reproiecteze lunar cel puţin un reper din gama de produse realizate aici. Cel puţin unul, care să însemne un pas mai departe, spre un consum mai mic de metal sau de energie, spre o nouă performanţă tehnică şi calitativă, superioară. Spre sfîrşitul lui aprilie, se raportaseră 40 de repere. Pentru ca producţia să înainteze în condiţii tehnico-economice cît mai avantajoase. Tocmai de aceea ing. Viorel Popiţan, nemulţumit de rezultatele obţinute, a dat o soluţie necunoscută pînă atunci pentru căptuşirea cu platină a unor electrozi, soluţie care permite şi montarea acestora în debitmetre în condiţii mai bune şi mai economice, fără a mai folosi plăcuţe de aur. Metale scumpe, după cum se vede, astfel că, o dată cu evitarea unor remedieri (manoperă în plus), întreprinderea are de cîştigat peste un milion de lei pe an. Este doar un exemplu, care arată cum funcţionează practic o înaltă conştiinţă socialistă, dar tînărul inginer se explică în alţi termeni : „Erau greutăţi în producţie şi trebuia găsită o soluţie. Am avut eu norocul să o găsesc primul“. Muncitorii şi-au propus să fie mai productivi şi au reuşit, întregul spor de producţie de peste trei la sută pe trimestrul întîi l-au realizat prin creşterea productivităţii muncii. Din plutonul fruntaş îl reţinem pe strungarul Ioan Buruiană, care îşi depăşeşte normele cu 30—40 la sută, în condiţii de calitate superioară. Ne spune : „încă de copil îmi plăceau maşinile, în şcoala profesională am învăţat serios...“. Ca urmare, nu se putea decit aşa : fruntaş în muncă. Acum s-a înscris la un curs de lăcătuşi (şi ca el sunt mulţi), vrea să înveţe a doua meserie. De fapt, întregul colectiv al întreprinderii este angajat pe noua traiectorie a dezvoltării intensive. Organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, reproiectarea unor produse, adoptarea celor mai moderne tehnologii sunt la ordinea zilei. Ventilele electromagnetice, debitmetrele şi alte produse se află din nou pe masa de lucru a proiectanţilor care se gîndesc să le realizeze cu economii de materiale (15—25 la sută), cu o productivitate mai ridicată (20—30 la sută). Există un plan și o celulă flexibilă robotizată de prelucrare Un calcul general arată că, pînă la sfîrşitul anului, productivitatea muncii va fi superioară prevederilor cu 14 la sută, realizări importante fiind scontate şi la ceilalţi indica- tori economici. Judecind du- pă modul cum s-a îndeplinit planul pînă acum (lună de lună, înainte de termen), există posibilitatea ca proiectele elaborate să devină realitate. Se vede limpede aici, la I.T.R.D. Paşcani, o experien *ţă mai veche privind transpunerea în practică a ideilor. S-au atins parametrii proiectaţi, de exemplu, insă urcuşul a continuat, dovadă că planul pe acest an este cu 35 la sută mai mare decit capacitatea proiectată. Cea mai bună dovadă a dezvoltării Intensive. V. GHEORGHIU Cooperatorii din Ţuţora — In drum spre producţii record în fiecare zi, poştaşii din Ţuţora difuzează peste 700 de ziare şi reviste. Veştile de pretutindeni pătrund din belşug şi în satele acestei comune. Dumitru Chiriac, şef de echipă, ne spunea că ar trebui să se scrie mai mult despre Ţuţora fiindcă tare s-au mai înmulţit realizările pe toate planurile. „Oamenii nu uită ravagiile pe care le făceau inundaţiile in fiecare an, ne-a declarat interlocutorul. Din această cauză, in loc să fim furnizori de produse agricole, eram cumpărători. De cînd au fost indiguite riurile Prut şi Jijia, lucrurile s-au schimbat. Am început să obţinem producţii bune şi suntem abia la început de drum“. Intr-adevăr, lucrurile s-au schimbat. In anii „EPOCII CEAUŞESCU“, statul nostru a făcut mari investiţii pentru îndiguirea Prutului şi Jijiei. De cîţiva ani, apele acestor rîuri sunt stăpînite. „Dar pămînturilor din această zonă, ne-a mai spus interlocutorul, le mai trebuia ceva : desecare şi amenajare pentru irigaţii. S-a realizat şi acest lucru, tot cu fonduri de la stat. Desecarea a fost realizată deja pe toată suprafaţa C.A.P. (circă 1 000 de hectare), iar amenajările pentru irigaţii vor fi încheiate anul acesta“. Ca să vă faceţi o imagine despre amploarea acestor lucrări, precizăm că lungimea canalelor executate depăşeşte 16 km. In aceste zile, cooperatorii montează instalaţiile de udare pentru a iriga, deocamdată, 355 de hectare din 650 de hectare cîte vor fi amenajate în final. Intensivizarea producţiei agricole este acum evidentă şi aici. „înainte, apele Prutului şi Jijiei ne făceau numai rele, ne-a spus C. Iuraşcu, din formaţia de udători. De anul acesta, le vom pune în slujba noastră“. Sub conducerea organelor comunale de partid şi de stat, a organizaţiei de bază, oamenii muncii din Ţuţora au suflecat mînecile pentru a obţine producţii record, pentru a dezvolta ramurile de producţie aducătoare de mari venituri. însămînţările au fost făcute de această dată la timp şi de bună calitate. Aristotel Avasiloaiei, şeful secţiei de mecanizare, a ţinut să precizeze că densităţile realizate pe suprafeţele amenajate pentru irigaţii sunt densităţi sporite, ca pentru culturi care vor avea apă la timp şi-n cantităţi îndestulătoare. Ce se va uda mai întii. „Loturile cu sarcină specială, ne-a spus ing. Dumitru Topală, preşedintele C.A.P. De pe 100 de hectare cultivate cu porumb, de exemplu, trebuie să obţinem 20 de tone de ştiuleţi la hectar. La sfecla de zahăr — 50 de tone“. Pămînturile altădată pustiite de ape sunt trezite la viaţă. Anul trecut, cooperativa agricolă de aici a vîndut statului peste 7 000 de tone de produse. Au fost sporite astfel şi veniturile oamenilor, posibilităţile lor de a trăi mai bine. Vînzările prin magazinele C.P.A.D.M. au depăşit 5,7 milioane de lei, dar cooperatorii au făcut multe cumpărături de la Iași. Aurel Corduneanu, primarul comunei, are un alt indicator cu care măsoară bunăstarea oamenilor casele noi. Anul trecut au fost construite 10 case, iar 20 au fost refăcute din temelii. Șefa de fermă Valeria Ghinea se lăuda cu sectorul le-gumicol, renăscut şi el. Anul acesta suprafaţa legumicolă a crescut cu 50 la sută. Marian Costea, Viorica Irimia, şefe de echipă, ne-au declarat că au ambiţii mari. „Vrem să obţinem producţii record, să vindem statului cantităţi sporite“. Că între vorbe şi fapte există o strînsă legătură ce dovedeşte poziţia de fruntaşi ’ pe judeţ la plantările în so- * larii, la realizarea culturilor asociate, la întreţinerea cui- turilor. Peste tot, în toate fermele, se observă o grijă deosebită pentru cultivarea fiecărei palme de pămînt. Un- ? de au fost terminate lucrările de desecare şi irigaţii, coope- r ratorii au pus şi ei mina la împrăştierea deponiilor. Şeful ’ de echipă Gh. Beşleagă şi primarul răspund de finaliza- rea acestei operaţiuni. Organizaţia de partid, con- ducerea C.A.P. sînt preocu- t pate în egală măsură şi de dezvoltarea zootehniei. De cînd s-a pus capăt inundaşţiilor, s-au creat condiţii pen- tru sporirea efectivelor de animale. De la Mihai Mihăilă, vicepreşedintele C.A.P., aflăm că acestea au crescut încă din 1986, că in acest cincinal i se va ajunge la 500 de tau-rine, din care 200 de vaci, 2 000 de ovine etc. Tutorenii, asemenea tuturor oamenilor muncii din patria noastră, privesc cu încredere viitorul. Lucrările de îmbunătăţiri funciare care se execută în zonă, de o amploare fără precedent, deschid perspectiva obţinerii unor producţii înalte, sigure şi stabile şi cooperatorilor din Ţuţora. GH. STEJARU FLACĂRA IAȘULUI . Cingătoare de primăvară Cînd condeiul pare o creangă de zarzăr înflorit, iar cerneala ia culoarea florilor de liliac, e semn de Armindeni. Cînd sîngele zvîcneşte mai puternic în tîmple stîrnit de icoanele anilor duşi, e semn că strămoşescul obicei s-a logodit pentru totdeauna cu Intîiul de Mai. Logodnă dintre veacuri trecute şi ziua de azi, logodnă între speranţa şi jertfa luptătorilor de ieri şi bucuria celor care-şi urcă în dimineaţa de acum mîndria împlinirilor socialiste. Întîi de Mai, cingătoare de primăvară, stropită cu rouă sîngelui celor ce s-au jertfit pentru fericirea şi bu- Insemnari de scriitor năstarea acestui popor. Vitejia şi eroismul, curajul şi spiritul de sacrificiu ale generaţiilor trecute s-au adunat pînă la noi asemenea năvalnicelor ruri carpatine, în uriaşul fluviu care ne poartă către ziua comunistă de mitune. Ne privim palmele şi ne aruncăm ochii roată peste cîmpiile, dealurile şi colnicele şi munţii patriei. Da, suntem la noi acasă, liberi şi stăpîni pe destinul ce ni l-am făurit în acest sfîrşit de mileniu. O ctitorie de ţară nemaivăzută pînă acum. O ctitorie pe care o lăsăm moştenire celor ce vor duce mai departe truda braţelor şi gîndurilor noastre de statornicie şi pace. CORNELII STURZI) Manifestări consacrate aniversării partidului şi zilei de 1 Mai ■ Timp de zece zile, în judeţul nostru s-au desfăşurat complexe manifestări politicoideologice şi cultural-artistice, intitulate „Omagiu muncii“, ediţia a XII-a, organizate de Consiliul judeţean al sindicatelor, în întîmpinarea zilei de 1 Mai. In întreprinderi şi instituţii, la casele de cultură şi cluburi au avut loc simpozioane, dezbateri, schimburi de experienţă, vernisaje de expoziţii, la care a participat un mare număr de oameni ai muncii. Ieri, manifestările s-au încheiat, la clubul C.F.R. din Iaşi, printr-o întâlnire a scriitorilor ieşeni cu oameni ai muncii, pe tema „Eroii producţiei de bunuri materiale, eroii cărţilor noastre“, urmată de un recital de poezie patriotică. „ Sub egida Consiliului judeţean ,al educaţiei politice şi culturii socialiste, în comunele Grozeşti, Golăeşti, Lungani, Tomeşti, Şcheia, Miroslava, Ciurea, Podu Iloaiei, Cotnari şi Sineşti au fost organizate expuneri-dezbateri pe tema „Dezvoltarea intensivă a agriculturii româneşti, în lumina documentelor Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor“. La Casa de cultură din oraşul Tîrgu Frumos,şi îl ai comunele Broeşti, Horleşti, Strunga şi Todireşti au avut loc expuneri-dezbatere intitulate „Proprietari, producători şi beneficiari ai mijloacelor de producţie“. „ In organizarea Consiliului municipal al sindicatelor, se desfăşoară concursul intitulat „Ctitorii ale Epocii Ceauşescu injudeţul Iaşi“, la care participă echipaje reprezentînd unităţi economice, pe ramuri de activitate, şi instituţii. Etapa concursului din unităţile din ramura industriei uşoare a fost cîştigată de echipajul întreprinderii de confecţii. De asemenea, în aceeaşi organizare, la întreprinderea „Tehnoton“ a fost prezentat un spectacol dedicat zilei de 1 Mai *, la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ a fost prezentată expuneI.M.M.R.) ; a avut realarea nice proprie dicatelor“, leul C.F.R. a fost prezentată punerea „1921 file de istorie rea „1 Mai — ziua internaţională a celor ce muncesc“; la I.P.L., sub genericul „65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român“, a avut loc un concurs intitulat „Făurirea P.C.R. — eveniment de însemnătate epocală în istoria patriei noastre“, iar la întreprinderile mecanică „Nicotină", metalurgică, T.A.G.C. ind. şi T.A.G.C.M. au fost prezentate expuneri şi expoziţii de artă plastică ale creatorilor amatori. Bl La Paşcani, în suita acţiunilor politico-educative omagiale, s-au înscris, în ultimele zile, expunerea „Semnificaţia zilei de 1 Mai în conştiinţa poporului român" (la la I.T.R.D. loc dezbateintitulată „Stimacreativităţii iohdimensiune activităţii siniar la elu.Unirea“ ex—1988, revo■uţi„uu,u , aiu aflindu-se deschisă şi expoziţia de carte „Din gîndirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“. Sub genericul „Tinereţea revoluţionară a to v a r ă ş u lu i Nicolae Ceauşescu“ şi „Fiecare pionier — o faptă de muncă pentru înflorirea patriei“, in unităţile de pionieri din judeţul nostru au avut loc mese rotunde, expoziţii de carte social-politică, jurnale vorbite şi concursuri şi s-au desfăşurat ample acţiuni de muncă patriotică, prin care angajamentul anual a fost îndeplinit in proporţie de 50 la sută. în cinstea zilei de 1 Mai, la galeriile de artă ale ziarului „Flacăra Iaşului“ a fost organizată o expoziţie de pictură şi grafică, în care expun Gabriela Brănişteanu, Loreley Bucholtzer, Maria Captaru, Cristina Caraculacu, Ilie Lazăr, Gh. Lungu, Zamfira Lazu, Maria Mănucă, Rodica Postolache şi Viorica Toporaş. De asemenea, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi se află deschisă o amplă expoziţie de pictură, grafică şi metaloplastie, cu lucrări semnate de artişti amatori, membri ai cenaclului „G. Călinescu“. înalt omagiu de faptă comunistă (urmare din pag. 1) lăzi cu măreţe împliniri, ce îşi au izvorul în munca plină de abnegaţie a muncitorilor, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii. Puternic mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, oamenii muncii ieşeni raportează succese de seamă în realizarea hotârîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R. I în primele patru luni din acest an, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria ieşeană au realizat planul producţiei marfă în procent de 101 la sută şi cel al investiţiilor de 101,2 la sută. Lucrătorii din agricultura ieşeană au însămînţat şi plantat peste 160 000 de hectare culturi de primăvară în timpul optim şi in condiţii de calitate superioară, însufleţiţi de asemenea împliniri, de măreţia perspectivelor deschise ţării şi judeţului de obiectivele celui de-al 8-lea cincinal, oamenii muncii ieşeni sînt hotărîţi ca, strîns liniţi în jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-şî continue şi să amplifice eforturile creatoare, să sporească zestrea de valori materiale şi spirituale a ţării, să dea noi străluciri izbinzilor prezente şi viitoare.