Flacăra Iaşului, mai 1986 (Anul 42, nr. 12301-12326)

1986-05-01 / nr. 12301

Y~­ Cu gîndul la noi performanţe La întreprinderea de tra­­ductoare şi regulatoare direc­­­­te din Paşcani, dezvoltarea e­­conomică intensivă a intrat într-o nouă fază, ca de alt­fel în toate întreprinderile, aceea legată direct de apli­carea programului de moder­­­­nizare, conceput în această­­ primăvară din iniţiativa se­­­­cretarului general al partidu- i lui, tovarăşul NICOLAE J CEAUŞESCU.­ Directorul în- I treprinderii, ing. Neculai A- 4 gavriloaie, are pe masa de­­ lucru programul de moderni­­­­zare, dar îl deschide la ul­­I tima pagină. I — I-am pus alei, la sfirşit,­­ mai multe foi albe, ne spune­­ el arătîndu-le. Pentru că mo-I dernizarea, ca multe alte lu­­­­cruri serioase, nu poate fi ^ gindită o dată pentru totdea­una. Mai multe foi dintre cele adăugate sînt deja scrise. Di­rectorul este nemulţumit de organizarea unor secţii de producţie, deşi un colectiv de II specialişti a „prins“ în pro­gram cîteva măsuri în acest domeniu. — Se poate mai mult, se poate altfel, ne spune inter­locutorul. Dinamismul ideilor se află la I.T.R.D. într-un mediu foarte prielnic, iniţiat şi cul­tivat de organizaţia de partid. , Inginerii din atelierele de proiectare, de pildă, şi-au a­­sumat obligaţia, pe grupe de specialitate, să reproiecteze lunar cel puţin un reper din gama de produse realizate aici. Cel puţin unul, care să însemne un pas mai departe, spre un consum mai mic de metal sau de energie, spre o nouă performanţă tehnică şi calitativă, superioară. Spre sfîrşitul lui aprilie, se rapor­taseră 40 de repere. Pentru ca producţia să înainteze în condiţii tehnico-economice cît mai avantajoase. Tocmai de a­­ceea ing. Viorel Popiţan, ne­mulţumit de rezultatele obţi­nute, a dat o soluţie necunos­cută pînă atunci pentru căp­­tuşirea cu platină a unor e­­lectrozi, soluţie care permite şi montarea acestora în debit­­metre în condiţii mai bune şi mai economice, fără a mai folosi plăcuţe de aur. Metale scumpe, după cum se vede, astfel că, o dată cu evitarea unor remedieri (manoperă în plus), întreprinderea are de cîştigat peste un milion de lei pe an. Este doar un exemplu, care arată cum funcţionează practic o înaltă conştiinţă so­cialistă, dar tînărul inginer se explică în alţi termeni : „Erau greutăţi în producţie şi tre­buia găsită o soluţie. Am a­­vut eu norocul să o găsesc primul“. Muncitorii şi-au propus să fie mai productivi şi au reu­şit, întregul spor de produc­ţie de peste trei la sută pe trimestrul întîi l-au realizat prin creşterea productivităţii muncii. Din plutonul fruntaş îl reţinem pe strungarul Ioan Buruiană, care îşi depăşeşte normele cu 30—40 la sută, în condiţii de calitate superioa­ră. Ne spune : „încă de co­pil îmi plăceau maşinile, în şcoala profesională am învă­ţat serios...“. Ca urmare, nu se putea decit aşa : fruntaş în muncă. Acum s-a înscris la un curs de lăcătuşi (şi ca el sunt mulţi), vrea să înveţe a doua meserie. De fapt, întregul colectiv al întreprinderii este angajat pe noua traiectorie a dezvoltării intensive. Organizarea mai bună a producţiei şi a mun­cii, reproiectarea unor pro­duse, adoptarea celor mai mo­derne tehnologii sunt la ordi­nea zilei. Ventilele electro­magnetice, debitmetrele şi al­te produse se află din nou pe masa de lucru a proiectan­ţilor care se gîndesc să le realizeze cu economii de ma­teriale (15—25 la sută), cu o productivitate mai ridicată (20—30 la sută). Există un plan și o celulă flexibilă ro­botizată de prelucrare Un calcul general arată că, pînă la sfîrşitul anului, productivi­tatea muncii va fi superioară prevederilor cu 14 la sută, realizări importante fiind scontate şi la ceilalţi indica-­­ tori economici. Judecind du-­­ pă modul cum s-a îndeplinit planul pînă acum (lună de lu­nă, înainte de termen), există posibilitatea ca proiectele e­­l­­aborate să devină realitate. Se vede limpede aici, la­­ I.T.R.D. Paşcani, o experien­ *­ţă mai veche privind trans­punerea în practică a ideilor. S-au atins parametrii proiec­taţi, de exemplu, insă urcu­şul a continuat, dovadă că planul pe acest an este cu 35 la sută mai mare decit ca­pacitatea proiectată. Cea mai bună dovadă a dezvoltării Intensive. V. GHEORGHIU Cooperatorii din Ţuţora — In drum spre producţii record în fiecare zi, poştaşii din Ţuţora difuzează peste 700 de ziare şi reviste. Veştile de pretutindeni pătrund din bel­şug şi în satele acestei co­mune. Dumitru Chiriac, şef de echipă, ne spunea că ar trebui să se scrie mai mult despre Ţuţora fiindcă tare s-au mai înmulţit realizările pe toate planurile. „Oamenii nu uită ravagiile pe care le făceau inundaţiile in fiecare an, ne-a declarat interlocu­torul. Din această cauză, in loc să fim furnizori de pro­duse agricole, eram cumpără­tori. De cînd au fost indigui­­te riurile Prut şi Jijia, lu­crurile s-au schimbat. Am început să­ obţinem producţii bune şi suntem­ abia la în­ceput de drum“. Intr-adevăr, lucrurile s-au schimbat. In anii „EPOCII CEAUŞESCU“, statul nostru a făcut mari investiţii pen­tru îndiguirea Prutului şi Ji­­jiei. De cîţiva ani, apele aces­tor rîuri sunt stăpînite. „Dar pămînturilor din această zo­nă, ne-a mai spus interlocuto­rul, le mai trebuia ceva : de­secare şi amenajare pentru irigaţii. S-a realizat şi acest lucru, tot cu fonduri de la stat. Desecarea a fost reali­zată deja pe toată suprafaţa C.A.P. (circă 1 000 de hecta­re), iar amenajările pentru irigaţii vor fi încheiate anul acesta“. Ca să vă faceţi o imagine despre amploarea acestor lu­crări, precizăm că lungimea canalelor executate depăşeşte 16 km. In aceste zile, coope­ratorii montează instalaţiile de udare pentru a iriga, deo­camdată, 355 de hectare din 650 de hectare cîte vor fi a­­menajate în final. Intensivi­­zarea producţiei agricole este acum evidentă şi aici. „îna­inte, apele Prutului şi Jijiei ne făceau numai rele, ne-a spus C. Iuraşcu, din forma­ţia de udători. De anul aces­ta, le vom pune în slujba noastră“. Sub conducerea or­ganelor comunale de partid şi de stat, a organizaţiei de ba­ză, oamenii muncii din Ţuţo­ra au suflecat mînecile pen­tru a obţine producţii record, pentru a dezvolta ramurile de producţie aducătoare de mari venituri. însămînţările au fost făcute de această dată la timp şi de bună calitate. Aristotel Avasiloaiei, şeful secţiei de mecanizare, a ţinut să precizeze că densităţile realizate pe suprafeţele ame­najate pentru irigaţii sunt densităţi sporite, ca pentru culturi care vor avea apă la timp şi-n cantităţi îndestulă­toare. Ce se va uda mai în­­tii­. „Loturile cu sarcină spe­cială, ne-a spus ing. Dumitru Topală, preşedintele C.A.P. De pe 100 de hectare culti­vate cu porumb, de exemplu, trebuie să obţinem 20 de tone de ştiuleţi la hectar. La sfe­cla de zahăr — 50 de­ tone“. Pămînturile altădată pusti­ite de ape sunt trezite la via­ţă. Anul trecut, cooperativa agricolă de aici a vîndut sta­tului peste 7 000 de tone de produse. Au fost sporite astfel şi veniturile oamenilor, posi­bilităţile lor de a trăi mai bine. Vînzările prin maga­zinele C.P.A.D.M. au depăşit 5,7 milioane de lei, dar co­operatorii au făcut multe cumpărături de la Iași. Au­rel Corduneanu, primarul co­munei, are un alt indicator cu care măsoară bunăstarea oamenilor­­ casele noi. Anul trecut au fost construite 10 case, iar 20 au fost refăcute din temelii. Șefa de fermă Valeria Ghi­­nea se lăuda cu sectorul le-­­­gumicol, renăscut şi el. Anul­­ acesta suprafaţa legumicolă a­­ crescut cu 50 la sută. Maria­n Costea, Viorica Irimia, şefe­­ de echipă, ne-au declarat că­­ au ambiţii mari. „Vrem să ob­­­­ţinem producţii record, să vindem statului cantităţi spo­­­­rite“. Că între vorbe şi fapte­­ există o strînsă legătură c­e dovedeşte poziţia de fruntaşi ’ pe judeţ la plantările în so- * larii, la realizarea culturilor­­ asociate, la întreţinerea cui-­­ turilor. Peste tot, în toate­­ fermele, se observă o grijă­­ deosebită pentru cultivarea­­ fiecărei palme de pămînt. Un- ? de au fost terminate lucrările­­ de desecare şi irigaţii, coope- r ratorii au pus şi ei mina la­­ împrăştierea deponiilor. Şeful ’ de echipă Gh. Beşleagă şi­­ primarul răspund de finaliza-­­ rea acestei operaţiuni. Organizaţia de partid, con-­­ ducerea C.A.P. sînt preocu- t pate în egală măsură şi de­­ dezvoltarea zootehniei. De­­ cînd s-a pus capăt inunda­­ş­ţiilor, s-au creat condiţii pen- t­­ru sporirea efectivelor de a­­­­nimale. De la Mihai Mihăilă,­­ vicepreşedintele C.A.P., aflăm­­ că acestea au crescut încă­­ din 1986, că in acest cincinal i se va ajunge la 500 de tau-­­­rine, din care 200 de vaci,­­ 2 000 de ovine etc. Tutorenii,­­ asemenea tuturor oamenilor­­ muncii din patria noastră, privesc cu încredere viitorul. Lucrările de îmbunătăţiri funciare care se execută în zonă, de o amploare fără pre­cedent, deschid perspectiva obţinerii unor producţii înal­te, sigure şi stabile şi coope­ratorilor din Ţuţora. GH. STEJARU FLACĂRA IAȘULUI . Cingătoare de primăvară Cînd condeiul pa­re o creangă de zarzăr înflorit, iar cerneala ia culoa­rea florilor de lili­ac, e semn de Ar­mindeni. Cînd sîn­­gele zvîcneşte mai puternic în tîmple stîrnit de icoanele anilor duşi, e semn că strămoşescul o­­bicei s-a logodit pentru totdeauna cu Intîiul de Mai. Logodnă dintre veacuri trecute şi ziua de azi, logod­nă între speranţa şi jertfa luptătorilor de ieri şi bucuria celor care-şi urcă în dimineaţa de acum mîndria împliniri­lor socialiste. Întîi de Mai, cin­gătoare de primă­vară, stropită cu rouă sîngelui celor ce s-au jertfit pen­tru fericirea şi bu- Insemnari de scriitor năstarea acestui po­por. Vitejia şi e­­roismul, curajul şi spiritul de sacrifi­ciu ale generaţiilor trecute s-au adunat pînă la noi aseme­nea năvalnicelor r­uri carpatine, în uriaşul fluviu care ne poartă către ziua comunistă de mitu­ne. Ne privim pal­­mele şi ne aruncăm ochii roată peste cîmpiile, dealurile şi colnicele şi mun­ţii patriei. Da, sun­­tem­ la noi acasă, liberi şi stăpîni pe destinul ce ni l-am făurit în acest sfîr­şit de mileniu. O ctitorie de ţară ne­maivăzută pînă a­­cum. O ctitorie pe care o lăsăm moş­tenire celor ce vor duce mai departe truda braţelor şi gîndurilor noastre de statornicie şi pace. CORNELII­ STURZI) Manifestări consacrate aniversării partidului şi zilei de 1 Mai ■ Timp de zece zile, în ju­deţul nostru s-au desfăşurat complexe manifestări politico­­ideologice şi cultural-artistice, intitulate „Omagiu muncii“, edi­ţia a XII-a, organizate de Con­siliul judeţean al sindicatelor, în întîmpinarea zilei de 1 Mai. In întreprinderi şi instituţii, la casele de cultură şi cluburi au avut loc simpozioane, dez­bateri, schimburi de experien­ţă, vernisaje de expoziţii, la care a participat un mare nu­măr de oameni ai­ muncii. Ieri, manifestările s-au­ încheiat, la clubul C.F.R. din Iaşi, printr-o întâlnire a scriitorilor ieşeni cu oameni ai muncii, pe tema „E­­roii producţiei de bu­nuri materiale, eroii cărţilor noastre“, ur­mată de un recital de poezie patriotică. „ Sub egida Con­siliului judeţean ,al e­­ducaţiei politice şi culturii socialiste, în comunele Grozeşti, Golăeşti, Lungani, To­­meşti,­ Şcheia, Miro­slava, Ciurea,­­ Podu Iloaiei, Cotnari şi Si­­ne­şti au fost organizate expu­­neri-dezbateri pe tema „Dez­voltarea intensivă a agriculturii româneşti, în lumina documen­telor Plenarei lărgite a Con­siliului Naţional al Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Gospodăririi Ape­lor“. La Casa de cultură din o­­raşul Tîrgu Frumos,şi îl ai comu­­nele Broeşti, Horleşti, Strunga şi Todireşti au avut loc expu­­neri-d­ezbatere intitulate „Pro­prietari, producători şi bene­ficiari ai mijloacelor de pro­ducţie“. „ In organizarea Consiliului municipal al sindicatelor, se desfăşoară concursul intitulat „Ctitorii ale Epocii Ceauşescu in­­judeţul Iaşi“, la car­e parti­cipă echipaje reprezentînd uni­tăţi economice, pe ramuri de activitate, şi instituţii. Etapa concursului din unităţile din ra­mura industriei uşoare a fost cî­ştigată de echipajul între­prinderii de confecţii. De ase­menea, în aceeaşi organizare, la întreprinderea „Tehnoton“ a fost prezentat un spectacol de­dicat zilei de 1 Mai *, la între­prinderea de tricotaje „Moldo­va“ a fost prezentată expune­I.M.M.R.) ; a avut rea­larea nice proprie dicatelor“, leul C.F.R. a fost prezentată punerea „1921 file de istorie rea „1 Mai — ziua internaţio­nală a celor ce muncesc“; la I.P.L., sub genericul „65 de ani de la făurirea Partidului Comu­nist Român“, a avut loc un concurs intitulat „Făurirea P.C.R. — eveniment de însem­nătate epocală în istoria patri­ei noastre“, iar la întreprinde­rile mecanică „Nicotină", me­talurgică, T.A.G.C. ind. şi T.A.G.C.M. au fost prezentate expuneri şi expoz­iţii de artă plastică ale creatorilor amatori. Bl La Paşcani, în suita acţi­unilor politico-educative oma­giale, s-au înscris, în ultimele zile, expunerea „Sem­nificaţia zilei de 1 Mai în conştiinţa poporului român" (la la I.T.R.D. loc dezbate­­intitulată „Stima­­creativităţii ioh­­dimensiune activităţii sin­­iar la elu­­.Unirea“ ex­­—1988, revo­■uţi„uu,u , aiu aflin­­du-se deschisă şi expoziţia de carte „Din gîndirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“.­­ Sub genericul „Tinereţea revoluţionară a t­o v a r ă ş u l­u i Nicolae Ceauşescu“ şi „Fiecare pionier — o faptă de muncă pentru înflorirea patriei“, in unităţile de pionieri din judeţul nostru au avut loc mese ro­tunde, expoziţii de carte so­­cial-politică, jurnale vorbite şi concursuri şi s-au desfăşurat ample acţiuni de muncă pa­triotică, prin care angajamen­tul anual­ a fost îndeplinit in proporţie de 50 la sută.­­ în cinstea zilei de 1 Mai, la galeriile de artă ale ziaru­lui „Flacăra Iaşului“ a fost or­ganizată o expoziţie de pictură şi grafică, în care expun Ga­briela Brănişteanu, Loreley Bu­­choltzer, Maria Captaru, Cristi­na Caraculacu, Ilie Lazăr, Gh. Lungu, Zamfira Lazu, Maria Mănucă, Rodica Postolache şi Viorica Toporaş. De asemenea, la Casa de cultură a sindica­telor din Iaşi se află deschisă o amplă expoziţie de pictură, grafică şi metaloplastie, cu lu­crări semnate de artişti ama­tori, membri ai­ cenaclului „G. Călinescu“.­­ înalt omagiu de faptă comunistă (urm­are din pag. 1) lăzi cu măreţe împliniri, ce îşi au izvorul în munca pli­nă de abnegaţie a muncitori­lor, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii. Puternic mobilizaţi de organe­le şi organizaţiile de partid, oamenii muncii ieşeni raportea­ză succese de seamă în realizarea hotârîrilor Congre­sului al XIII-lea al P.C.R. I în primele patru luni din a­­cest an, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii din industria ieşeană au realizat planul pro­ducţiei marfă în procent de 101 la sută şi cel al investiţiilor de 101,2 la sută. Lucrătorii din agricultura ieşeană au însămîn­­ţat şi plantat peste 160 000 de hectare culturi de primăvară în timpul optim şi in condiţii de calitate superioară, însufleţiţi de asemenea îm­pliniri, de măreţia perspecti­velor deschise ţării şi judeţului de obiectivele celui de-al 8-lea cincinal, oamenii muncii ie­­şeni sînt hotărîţi ca, strîns li­ni­ţi în jurul partidului, a­ se­cretarului său­ general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, să-şî continue şi să amplifice efor­turile creatoare, să sporească zestrea de valori materiale şi spirituale a ţării, să dea noi străluciri izbinzilor prezente şi viitoare.

Next