Flacăra Iaşului, august 1986 (Anul 42, nr. 12379-12405)

1986-08-01 / nr. 12379

PAGINA A ll-A---------------------------------------— --------—■ CRONICA LUNII IUL întreaga activitate a lunii iu­lie s-a desfăşurat sub semnul împlinirii a 21 de ani de la Congresul al IX-lea al partidu­lui, eveniment de istorică în­semnătate, care a deschis o epocă nouă, de măreţe împliniri în ridicarea patriei pe trepte superioare de progres şi civi­lizaţie, de afirmare a spiritu­lui nou, revoluţionar în toate domeniile de activitate. Evocind drumul glorios parcurs de poporul român în opera de e­­dificare socialistă a patriei, co­muniştii, toţi oamenii muncii şi-au exprimat sentimentele de adîncă dragoste şi profundă re­cunoştinţă faţă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, revo­luţionarul şi patriotul înflăcă­rat, căruia marele forum co­munist al ţării din iulie 1965 i-a încredinţat misiunea isto­rică ,de a conduce partidul şi vara, în înfăptuirea măreţelor idealuri socialiste şi comuniste in România. Retrospectiva dru­mului străbătut în cei 21 de ani constituie şi va constitui oricînd mărturia cea mai con­vingătoare că tot ceea ce s-a realizat şi se realizează in România socialistă este nemij­locit legată de numele, de ac­tivitatea teoretică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ilustrul nostru conducător, ca­re, cu o exemplară pasiune şi dăruire, cu abnegaţie revolu­ţionară slujeşte interesele su­preme ale poporului, luptă cu consecvenţă pentru triumful idealului de dreptate şi liber­tate, pentru o nouă ordine e­­conomică internaţională. Asemenea întregului partid şi popor, comuniştii, toţi oamenii muncii ieşeni au adus, în a­­ceste zile aniversare, prinosul lor de recunoştinţă secretaru­lui general al partidului, pen­tru ceea ce a făcut ,şi face ca şi aceste vechi meleaguri româneşti să se dezvolte necon­tenit şi armonios, să se ridice la cote tot mai înalte de pro­gres şi civilizaţie. Avînd loc la puţin timp după glorioasa aniversare a partidu­lui, şi, după ce înalte foruri de partid, de stat ,şi obşteşti au dezbătut şi adoptat planuri, pro­grame şi legi de maximă în­semnătate pentru dezvoltarea actuală şi de perspectivă a ţă­rii, împlinirea a 21 de ani de la Congresul al IX-lea a însem­nat, totodată, prilej de angaja­re comunistă şi revoluţionară, de a continua şi amplifica mă­reţele împliniri ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“, de a tradu­ce exemplar în viaţă hotărî­­rile Congresului al XIII-lea, planurile şi programele recent adoptate. Sub semnul muncii creatoare, al­ hotărîrii unanime de a în­făptui neabătut tot ce s-a sta­bilit la recenta Plenară a C. C. al P.C.R. a avut loc şi şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 11 iulie a.c., desfăşurată sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae­­Ceauşescu. Pornind de la ce­rinţa formulată în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la Plenara C.C. al P.C.R. I. din 23—24 iunie a.c. de a se acţiona mai hotărît pentru a­plicarea noului mecanism eco­­nomico-financiar în­ toate sec­toarele economiei naţionale, Co­mitetul Politic Executiv a d­­ocaminat probleme referitoare la îmbunătăţirea normelor şi normativelor de stoc şi de li­chidare a stocurilor supranor­mative în anul 1986, precum şi la planul de finanţare a acti­vităţii economico-sociale pe ba­za autoconducerii şi autoges­­tiunii pe luna iulie 1986, adop­­tînd măsuri corespunzătoare, menite să contribuie la asigu­rarea unei discipline financia­re desăvîrşite în administrarea şi buna gospodărire a avuţiei naţionale, a proprietăţii socia­liste. Intre evenimentele politice ale lunii iulie se înscrie şi vi­zita de lucru­­ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Constanţa. Noua in­­tilnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii constănţeni — care se înscrie în practica statornicită de se­cretarul general al partidului de a se consulta permanent cu făuritorii de bunuri material© din toate sectoarele economiei naţionale, s-a desfăşurat în at­mosfera de muncă rodnică l a întregului popor pentru reali­zarea planului pe acest an* primul din cincinalul dezvoltă­rii intensive a ţării. Analiza concretă, la faţa locului, în­treprinsă de secretarul general al partidului pe şantierul Cen­tralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, la întreprinderea a­­gricolă de stat Poarta Albă, întreprinderea de construcţii navale Constanţă şi Fabrica de construcţii şi reparaţii nave Mangalia s-a încheiat cu o şe­dinţă de lucru consacrată ana­lizării Programului naval pen­tru perioada 1986—1990. Şi aici, ca pretutindeni în ţară, noul dialog al tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu c o l e c t i v e de oameni ai muncii a pus în e­­videnţă sentimentele de aleasă dragoste şi stimă, de profundă recunoştinţă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind exprimată hotărîrea de a-l urma neabătut, de a acţiona cu exigenţă şi răspundere pen­tru înfăptuirea programelor și planurilor de dezvoltare eco­­nomico-socială a patriei în ac­tualul cincinal. CONSTANTIN LUPU Evenimente interne Dezbateri Ieri a avut loc, în organiza­rea secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Iaşi, dezbaterea ideologică cu tema „Proprietatea socialistă de stat şi cooperatistă — baza relaţiilor de producţie socialis­te, a dezvoltării puternice a forţelor de producţie, a ridi­cării gradului de civilizaţie şi bunăstare al întregului popor“. Au participat cadre de condu­cere din unităţi industriale şi agricole şi din cooperaţia meş­teşugărească. Dezbaterea a fost condusă de tovarăşul Alecu Floareş, secre­tar al Comitetului judeţean de partid Iaşi. In intervenţiile lor, partici­panţii au reliefat locul şi ro­lul relaţiilor de proprietate so­cialistă în sistemul relaţiilor de producţie din ţara noastră, din perspectiva concepţiei P.C.R., a contribuţiei determi­nante a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul gene­ral al partidului, la definirea, dezvoltarea şi perfecţionarea proprietăţii socialiste, îndeosebi în anii care au trecut de la Con­gresul al IX-lea­­— s-a arătat — proprietatea socialistă s-a dez­voltat continuu, constituind baza trainică a făuririi socialismu­lui, a înaintării României spre comunism. In actuala etapă, aşa cum a stabilit Congresul al XIII-lea al P.C.R., în spiri­tul tezelor şi orientărilor for­mulate de secretarul general al partidului, comuniştii, toţi oamenii muncii sînt chemaţi să acţioneze cu hotărîre şi spirit revoluţionar pentru întărirea autoconducerii muncitoreşti şi autogesiunii economico-finan­­ciare, pentru dezvoltarea in­tensivă în toate sectoarele de activitate, în cadrul dezbaterii, s-au făcut ample referiri la activitatea oamenilor muncii din judeţul Iaşi pentru moder­nizarea capacităţilor de produc­ţie, a produselor şi tehnologii­­ ideologice lor, pentru consolidarea şi apă­rarea proprietăţii socialiste. * Tot ieri, a avut loc dezbate­rea ideologică intitulată „Con­tradicţiile şi rolul lor în via­ţa socială. Dezvoltarea crea­toare a teoriei marxiste asu­pra contradicţiilor sociale în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Lupta dintre nou şi vechi­a legitate a construcţiei socialismului şi comunismului“. Au fost prezenţi lucrători din presă şi ai Editurii „Junimea“. Problematica supusă dezbaterii a prilejuit relevarea spiritu­lui nou, creator, afirmat în perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, a contri­buţiei aduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teo­riei şi practicii revoluţionare, a activităţii sale neobosite pen­tru promovarea noului în toate domeniile vieţii economice şi sociale, pentru înfăptuirea Pro­gramului partidului de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. ------- --------------• « --------------­ • • --------------------------------------------|—------------------------,-*—^— FLACARA IASULUI • * ------------­ In clipele de răgaz, plimbări cu barca la ștrandul ieșean Foto :: L. STRATULAT Modernizările prevăzute în sectorul zootehnic (urmare din pag. 1) C.A.P. Scobinţi. Această uni­tate are o puternică fermă zo­otehnică ale cărei adăposturi trebuie să sufere transformări interioare radicale, încă în cursul acestei veri, în toate a­­dăposturile, evacuarea dejecţi­ilor cu peliculă de apă trebuie înlocuită cu lopata mecanică. Lucrările sunt în faza de în­ceput şi se desfăşoară lent, iar această stare de fapt trebuie să dea de gîndit conducerii C.A.P., preşedinte Gh. Stiela­­ru. Acţiunea respectivă nu poa­te fi continuată cu 10 oameni cum s-a muncit pînă acum, ci cu forţe mult sporite pentru a se termina grabnic, în mod obligatoriu pină la începerea perioadei de stabulaţie, toate modernizările stabilite. Vorbind de modernizări, nu putem trece cu vederea dezor­dinea care mai există, pe a­­locuri, în incintele zootehnice. De exemplu, în ferma de la C.A.P. Cepleniţa (șef de fermă Georgeta Bujoreanu) există pă­­mint necultivat pînă la ultimul metru pătrat. Ca să nu mai vorbim de terenul destinat ba­zei furajere din jurul fermei pe care culturile se prezintă sub orice critică (din cauza ne­­respectării tehnologiilor de lu­cru stabilite), sau de păşunea care este invadată de spini. Conducerea C.A.P. (preşedinte ,—­c. Ciobanu, inginer şef — Gh. Teodoru­), sub directa în­drumare a organizaţiei de partid şi cu sprijinul acesteia, trebuie să­ facă urgent ordine în acest sector. Modernizările din C.U.A.S.C. Hîrlău vizează şi alte sectoare ale producţiei a­­gricole. C.A.P. Deleni are o fermă legumicolă de 300 de hectare. încă din acest an, s-a trecut, de la irigarea prin ca­nale deschise, la irigarea prin conducte îngropate, sistemul fiind în acelaşi timp racordat la reţeaua de înaltă tensiune, în felul acesta, s-a înlăturat risipa de teren, consumul de carburanţi realizîndu-se în con­diţii mult mai bune udările. Iar culturile promit un rod bogat, care este adunat şi va­lorificat cu grijă. Din concluzie s-au realizat multe din progra­mele de modernizare şi în Con­siliul unic agroindustrial Hîr­­lău, dar încă mai este de mun­că pentru a se îndeplini pre­vederile. In acest scop, toate lucrările trebuie accelerate prin mai buna organizare a mun­cii, prin întărirea ordinii şi disciplinei, prin asigurarea şan­tierelor cu forța de muncă ne­cesară. Materia primă, cît mai judicios gospodărită (urmare din pag. I) Rusu, şeful secţiei fire II, maistrul Mihai Gheorghiţă, de la policondensare II, ing. Const. Marinescu­, şef al secţiei la fi­bră II, maistrul Nicolae Culiţă, de la policondensare I ş.a. Re­zultatele acestor eforturi nu s-au regăsit însă, în măsura aş­teptată, şi în îndeplinirea tu­turor indicatorilor planificaţi, atît la producţia fizică, cît şi la cea marfă şi cea pentru ex­port înregistrîndu-se restanţe. Aşa cum sublinia ing. Cecilia Twardochlieb, şefa laboratoru­lui C.T.C., specificul de fabri­caţie al firelor şi fibrelor chi­mice presupune, pentru a fi e­­ficient, continuitate şi ritmici­tate, orice întrerupere a pro­cesului provocînd risipă de ma­teriale şi energie. Or, în pri­mul semestru, ca şi în luna iu­lie a.c., aprovizionarea cu prin­cipala materie primă (D.M.T.), a continuat să rămînă deficita­ră, ceea ce a afectat atît ni­velul consumurilor, cît şi al costurilor de producţie, atrăgînd şi restanţele menţionate. Fără îndoială, însă, că acestei ca­renţe i s-au alăturat şi unele neajunsuri proprii, prezentate pe larg atît de vorbitori, cît şi în materialele supuse anali­zei. S-a subliniat nerespectarea peste tot a disciplinei de mun­că şi tehnologice, staţionarea nejustificată a unor utilaje, ca­litatea necorespunzătoare a u­­nor piese de schimb şi a unor reparaţii, întîrzieri în aplica­rea unor soluţii tehnice noi etc. Iată de ce soluţiile propu­se şi adoptate, în sensul întă­ririi ordinii şi disciplinei, al scurtării ciclului unor tehnolo­gii de fabricaţie, al îmbunătă­ţirii continue a calităţii pro­duselor au primit aprobarea ra­nomma a participanţilor la a­­dunare, în încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul tovarăşul Neculai Ibănescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid. A­­preciind eforturile colectivului de a depăşi neajunsurile exis­tente, vorbitorul a subliniat principalele direcţii în care vor trebui să acţioneze comitetul de partid şi consiliul oameni­lor muncii pentru ca, încă din acest trimestru, restanţele­ să fie lichidate. Solicitînd cadre­lor de conducere din centrala şi ministerul de resort, pre­zente, de asemenea, la aduna­re, să acorde un sprijin mai susţinut combinatului în asigu­rarea bazei tehnico-materiale, vorbitorul a subliniat, totodată, rolul precumpănitor al efortu­rilor proprii în îmbunătăţirea întregii activităţi economice, în îndeplinirea tuturor indicatori­lor economico-financiari plani­ficaţi. • • Vernisaj Astăzi, la ora 18, în foaierul Casei de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret (din noul centru civic al Iaşului), va avea loc vernisajul unei expoziţii de pictură a artişti­lor plastici Livia Giurgiu-On­­eeriu şi Petru Damir. Cele 20 de lucrări aflate pe simeze vor fi prezentate publicului de cri­ticul Aurel Leon și poetul Că­tălin Bordeianu. - -------------­ JOCURI Cu căldură ORIZONTAL : 1. De căldură (fern.) — Soare... la căldură!­­ 2. Lucrător la temperaturi înal­te — Evacuează produse ale arderilor ; 3. Fîntînă — Donna Alba visată pe arșiță ; 4. A­­părut — Formă vulcanică ; 5. Dans înfocat al șatrei — Gra­fic termic ; 6. Căldu­ra în fond (pi.) ; 7. Carte­­ -- Povestea despre aprinsul poştelor ; 8. Inimă rece ! — Luat la fierbin­ţeală ; 9. Rămaşi cu fumul focurilor înşelătoare — 22 gra­de ! ; 10. Aproape fierbinte — Ca raza soarelui. VERTICAL : 1. Lucrător la cuptoare — Bold; 2. Sterilizor tematic — „Cu căldură“ ; 3. Verbul izolatoru­lui termic — Calorie (abr.) ; 4­. Metal cu miez topit ! — Fix... mobil cu gură de foc •— Gi­ca Dan ; 5. Refugiu pe caniculă­ — Receptori termici ; 6. Frac­ţionare termică — încălzită !­­ 7. Fluviu italian — Metal în termometrele industriale ; 8 O­­feră mîncăruri calde (pl.) ; Cules după coacere — Aprinse pentru... fum . 10. Atac ■— Nu-î dulce. DICȚIONAR : TTT, Pp. VIOREL VÎLCEANU

Next