Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)

1986-12-02 / nr. 12484

. PAGINA A II-A . Duminică, în trei din cele patru organizaţii de bază ale co­mitetului de partid de la C.A.P. Comarna, au fost programate acţiuni politico-ideologice. Este vorba de prezentarea temei „Sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid şi (de stat din cuvântările tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, privind lărgirea continuă a ca­drului democratic, a sistemului democraţiei muncitoreşti-revolu­­ţionare, perfecţionarea activită­ţii organismelor colective de conducere, creşterea rolului a­­dunărilor generale, a consiliilor oamenilor muncii în vederea a­­sigurării îndeplinirii exemplare şi la un înalt nivel calitativ a tuturor indicatorilor de pian". Pentru buna organizare şi desfăşurare a întregii activităţi de la învâţămîntul politico-ideo­logic din acest an de studiu, atît comitetul de partid pe u­­nitate, cît şi birourile organiza­ţiilor de bază au luat unele măsuri dintre care menţionăm : în trei din cele patru organi­zaţii de bază au fost constitui­te cite două cercuri care cu­prind 30—35 de cursanţi, de ac­tivitatea fiecărui cerc răspun­­zînd atît un membru al comi­tetului de partid, cit şi unul din partea biroului organizaţiei de bază. „Totodată, ne spunea tov. Lazăr Atudosiei, secretarul co­mitetului de partid din unitate, pentru a realiza o legătură mai strînsă între tezele teoretice şi sarcinile concrete ce revin or­ganizaţiilor de bază, comuniş­tilor, tuturor cooperatorilor, am luat iniţiativa ca, înaintea pre­zentării unei noi teme, să or­ganizăm întîlniri cu propagan­diştii pentru ca aceştia să cu­noască mai bine direcţiile de acţiune şi obiectivele ce le a­­vem de îndeplinit în etapa ur­mătoare“. Am mai consemnat, de asemenea, că atît pentru propagandişti, cît şi pentru cursanţi punctul de documen­tare politico-ideologică de la şcoală a fost completat cu ma­teriale bibliografice , lucrări teoretic­e şi documente de partid, publicaţii periodice care conţin consultaţii în sprijinul celor ce studiază în învâţămîntul­ poli­tico-ideologic etc. Aşadar, premise şi condiţii pentru ca întreaga activitate din acest an să se desfăşoare la un nivel calitativ superior, în ce măsură au fost ele valorifi­cate duminică ? Participînd la cursul condus de propagandista Virginia Brighin­, care cuprin­de o parte din membrii organi­zaţiei de bază de la ferma nr. 2, am putut consem­na larga participare a comuniştilor la dezbaterea temei, la realizarea unui fructuos dialog pe tema democraţiei munci­toreş­ti-re­vo­luţionare, a sistemului democra­tic românesc. Faptul că dezba­terea a avut loc imediat după adunarea generală a C.A.P., or­ganizată pentru analiza activi­tăţii din acest an şi adoptarea indicatorilor de plan pe 1987, propagandista a pornit de la această formă concretă de par­ticipare a oamenilor munci, la conducerea unităţii, evidenţi­ind locul şi rolul adunărilor generale în sistemul democraţi­ei româneşti. Atît expunerea propagandistului, cît şi inter­venţiile participanţilor la dez­bateri — între ei numărîndu-se Constantin Bana, Ştefan Nechi­ta, Miluţă Cojocaru­, Ştefan Rusu , au fost orientate cu precădere spre răspunderile ce revin comuniştilor, tuturor oa­menilor muncii pe linia înfăp­tuirii obiectivelor stabilite în organismele democratice de con­ducere­­colectivă. Aproape toţi cei care au luat cuvîntul s-au referit la modul cum au ac­ţionat în acest an pentru rea­lizarea şi depăşirea planurilor de producţie, la­ ceea ce trebuie făcut ca anul 1987 să fie un an al producţiilor agricole re­cord, în spiritul obiectivelor noii revoluţii agrare. Din păcate, despre modul cum s-au desfăşurat dezbateri­le din celelalte cercuri nu pu­tem spune prea multe lucruri pentru simplul motiv că n-au mai avut loc. Cu toate măsu­rile luate şi de comitetul comu­nal de partid (secretar, Dimi­trie­ Nechita), şi de comitetul de partid pe C.A.P., şi de se­cretarii birourilor organizaţiilor de bază, de la aceste acţiuni au lipsit, în primul rînd, unii pro­pagandişti şi secretari ai birou­rilor organizaţiilor de­­ bază. Despre un propagandist, prof. Mihai Niţucă, ni s-a spus că-i la... vînătoare, despre altul. Constantin Agape, n-am putut afla amănunte. Aşa responsabi­litate mai rar ! N-am putut afla unde erau nici Rodica Podo­leanu şi Constantin Greerosu, secretari ai birourilor organiza­ţiei de bază, care nu numai că trebuiau să participe activ la cursuri, dar să şi asigure buna organizare şi desfăşurare a a­­cestor activităţi. Pornind de la cele semnalate, cerem comite­tului comunal de partid să a­­nalizeze cu exigenţă această si­tuaţie şi să adopte măsurile ce se impun pentru ca învăţămin­tel politico-ideologic să se des­făşoare peste tot la nivelul ce­rinţelor şi exigenţelor. c. lupu La C.A.P. Com­arna Cînd­­ tocmai unii propagandişti lipsesc de la invâțămîntul politico-ideologic . • • Transformări calitative în dinamica structurii de clasă formare din pag. 1) a chimizării au determinat mu­taţii calitative în ponderea şi structura ţărănimii în ansam­blul populaţiei ocupate. Astfel, ca urmare a dezvoltării puter­nice a industriei, a altor sec­toare ale economiei naţionale, ponderea ţărănimii a scăzut de la circa 80 la sută la 29 la sută, iar în perspectivă, aşa cum subliniază Directivele Con­gresului al XlIIea al P.C.R., ea va fi de circa 27 la sută în ansamblul populaţiei ocupate. Ţărănimea continuă să fie a doua clasă socială, atît ca nu­măr, cît şi ca importanţă în viaţa economico-sociala. Dezvol­tarea în continuare a agricul­turii, la parametrii impuşi de noua revoluţie agrară, se va re­percuta favorabil asupra nive­lului general de pregătire­ al ţărănimii, felului muncii din acest domeniu, asupra nivelului general al civilizaţiei materia­le şi spirituale de la sate. Un rol deosebit în dinamica şi progresul social general al societăţii socialiste revine in­telectualităţii, care astăzi — aşa cum se subliniază în documen­tele de partid, — reprezintă a treia­ forţă socială a societăţii româneşti şi ocupă un loc de importanţă deosebită în întrea­ga activitate de producţie ma­terială şi creaţie spirituală. Transformarea ştiinţei într-o forţă nemijlocită a progresului economico-social, implicarea sa profundă în procesul moderni­zării domeniilor majore ale producţiei materiale, şi, în ge­neral, în procesul restructură­rii calitative a tuturor sectoa­relor de activitate, impune, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ „să privim clasa muncitoare într-o concepţie mai largă, în rîndul căreia să se cuprindă şi intelectualitatea, în­deosebi cea tehnică, care re­prezintă o parte însemnată, mai avansată din punct de vedere ştiinţific şi tehnic a clasei BVfrw’-itoare“­. Structura de clasă a societă­ţii socialiste româneşti în ac­tuala etapă de dezvoltare eco­­nom­ico-socială cuprinde şi u­­nele categorii sociale care des­făşoară o activitate utilă din punct de vedere social, perso­nalul administrati­v-funcţiona­resc, meseriaşii (cooperatori sau particulari) şi ţăranii cu gos­podăriile individuale din zona de munte, între clasele şi categoriile sociale ale societăţii socialiste româneşti s-au statornicit noi raporturi şi relaţii care re­flectă poziţia lor fundamental comună faţă de mijloacele de producţie, convergenţa intere­selor lor, subordonarea întregii lor activităţi idealului comun al făuririi societăţii socialiste mul­­tilateral-dezvoltate. Pornind de la recunoaşterea corelaţiei dialectice dintre pro­gresul general al societăţii noas­tre şi funcţionalitatea claselor şi a relaţiilor dintre ele, Parti­dul Comunist Român, secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au iniţiat un ansamblu concret de măsuri, care vizează perfecţionarea con­tinuă a relaţiilor de proprieta­te, de repartiţie şi schimb, au creat un amplu sistem institui­ţionalizat­ care asigură partici­parea efectivă a tuturor oame­nilor muncii la conducerea ţării. Impactul proceselor economi­ce,­­ social-politice şi culturale, înfăptuirea hotărîrilor istorice ale Congresului al XlII-lea al P.C.R. vor determina şi în vi­itor mutaţii calitative în struc­tura de clasă a societăţii ro­mâneşti. Direcţia esenţială spre care evoluează dinamica struc­turii de clasă a societăţii noas­tre este omogenizarea socială, ca proces care va determina apropierea condiţiilor de trai material şi spiritual al claselor şi categoriilor sociale şi şter­gerea treptată­ a deosebirilor esenţiale dintre ele, întărirea unităţii lor moral-politice şi manifestarea Întregului nostru popor ca popor unic muncitor» • • Expoziţii Astăzi, la ora 17,­­va avea loc la Galeriile „Flacăra Iaşului“ vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură a Cristinei Prisecaru- Caraculacu. Despre lucrările expuse (com­poziţii, portrete, peisaje) va vorbi criticul de artă Aurel I­eon, l­a Galeriile de artă ale Ca­sei de cultură a sindicatelor, s-a deschis expoziţia de pictu­ră a prof. Ani­ Fira, membră a cenaclului „G. Călinescu“. Sub genericul „Omagiu în decem­brie“, sunt prezentate flori şi­­peisaje inspirate din frumuse­ţile patriei. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Ultima şedinţă din acest an calendaristic a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Fla­căra Iaşului“ va avea loc as­tăzi, la ora 17, la sediul re­dacţiei. .La această şedinţă de lucru se vor face şi unele co­municări importante. — FLACARA IAȘULUI "| Manifestări dedicate Marii Uniri !. La Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ s-a deschis ieri o expoziţie de carte. Aceasta cuprinde cărţi de istorie şi de literatură care reflectă dorinţa ,şi lupta pentru unitate dintot­­deauna a românilor, momentele­­cheie din 1859 şi 1918.­­ Cercul de istorie „Dacia Felix“ al Şcolii nr. 3 din Iaşi a organizat o sesiune de co­municări ştiinţifice a elevilor. Au fost prezentate lucrările „Momente ale luptei pentru independenţă şi unire anterioa­re anului 1848“ . (Gabriela Ha­­gop, el. a VIII-a) ; „Generaţia lui Bălcescu şi Unirea“ (Cori­­na Nechifor, cl. a VIII-a) ; „U­­nirea cea mică“ (Irina Săcrie­­ru,­ cl.­ a Vlll-a) şi „1 Decem­brie 1918 — Marea Unire“ (E­­manuel Avasi­oaie, cl. a VTII-a). Conducător de cerc, prof. A. Pinzariu. A urmat, un program artistic susţinut de pionierii clasei a IIl-s B (înv. M. Puş­­caşu), sub genericul „Dorinţa neamului". tgr Cabinetul de ştiinţe socia­le de la I.M.F. a organizat o manifestare dedicată­­Marii U­niri de la 1 . Decembrie 1918, la care au participat cadre di­dactice din institut. Invitatul acestora a fost cercetătorul principal dr. Gabriel Bădărău, de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“, care­ a vorbit despre marele act de voinţă naţională de acum 68 de ani. „­ Duminică, la Casa pionie­rilor şi şoimilor patriei din Iaşi a avut loc un spectacol intitulat „Unire-n cuget şi-n simţiri“, la care şi-au adus con­tribuţia Studioul de teatru „Rouă gîndului“ şi formaţii de la Şcoala nr. 26. În faţa unui numeros auditoriu, alcătuit din copii şi părinţi, au fost prezen­tate montaje, scenete, momen­te folclorice, dansuri cu temă, recitări, muzică folk etc. gg Evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918 a fost marcat şi de elevii Şcolii nr. 6 din Paşcani, printr-un spectacol o­­magial intitulat „Glorie măre­ţei Uniri“. Şi-au dat concursul grupurile vocale, recitatorii, corul, şcolii. Mihai Viteazul intrînd în Alba Iulia (intarsie ele MIRCEA ANGHELUȚA) „Dialogul artelor“ la Hîrlău Pe întreg parcursul săptămi­­nii trecute, numeroşi locuitori ai oraşului Hîrlău au fost participanţi la diversele şi a­­tractivele manifestări ce au a­­vut loc sub genericul „Dialo­gul artelor“. Dezbateri şi ex­puneri, vernisarea unor expozi­ţii de carte şi pictură, întîl­niri cu personalităţi ale vieţii culturale ieşene şi spectacole oferite de artişti profesionişti şi amatori au constituit tot a­­tâtea momente de întîlnire cu valori autentice ale artei şi culturii contemporane. Printre invitaţii care şi-au adus con­tribuţia la reuşita acţiunilor amintim pe cont­, dr. Mihai Dra­gan, lector dr. Pavel Floren, lector Gh. Rusu, artiştii plastici Dan Hatmanu, Alexandru I­­chim, Dan Covătaru, muzeogra­ful Maria Hatmanu, poeţii Ion Chiriac, Nicolae Turtureanu, Vasile Filip, Valeriu Stancu, Dorian Obreja, actori ai Teatru­lui Naţional şi al celui pentru copii şi tineret, grupul satiric de la I.I.T.P.I.C. şi membrii formaţiei „Sintex“. . © « • • Conferinţă Filiala Iaşi a Asociaţiei oa­menilor de ştiinţă organizează, cu prilejul împlinirii a 2500 de ani de la primele lupte ale geto-dacilor pentru libertate şi independenţă, conferinţa intitu­lată „Tracii şi vechimea lor in lumina izvoarelor arheologi­ce“. Va vorbi conf. univ. dr. Marin Dinu. Manifestarea va avea loc mâi­ne, la ora 17, la sediul filialei din calea 23 Au­gust nr. 8. Dialog cu cititorii gg „Adeseori, zile întregi, u­­­nele chioşcuri care preiau am­balajele din sticlă de la popu­laţie sunt­­ închise. Nimeni nu poate da nici o relaţie în acest sens şi astfel eşti obligat, după ce ai colindat cu sacoşa cu ..sti­cle prin oraş, să faci cale în­toarsă acasă. Am vrea să ştim şi noi care este unitatea care coordonează activitatea acestor chioşcuri, numărul de telefon al conducerii întreprinderii res­pective, în speranţa că măcar de acolo vom afla unde putem preda ambalajele“. (Gran Iones­­cu, str. Păcurari nr. 234) Toate punctele care achiziţio­nează ambalaje din sticlă de la populaţie sunt în subordinea LC.S.M.A. Iaşi şi, pentru even­­tualele relaţii, vă puteţi adresa la telefonul 42117.­­ „De mai mult timp, vreau să repar un cazan de baie. Sunt necesare doar cîteva operaţii de tinichigerie, dar nu ştiu ce cooperativă le poate executa“. (Gelu­ Minu, str. Clanţa nr. 1) După cum ne informează in­ginerul şef al Cooperativei „Prestaţiunea“, în cadrul com­plexului din str. Octav Băncilă nr. 1, se pot executa lucrările solicitate de dr. gg „In satul Alexandru cel Bun (comuna Vlădeni), este un pod care ,de cîtva timp, a de­venit impracticabil. Am dori să ştim­ cine şi cînd va avea grijă să-l repare“. (M. Florin, str. I. Creangă nr. 17) Aflăm de la Direcţia judeţea­nă de drumuri şi poduri Iaşi că podul din satul Alexandru cel Bun, care face legătura în­tre comuna Vlădeni şi gara Şoldana, era, intr-adevăr, în­­tr-un grad avansat de uzură, motiv pentru care a fost prins în planul de reparaţii pe acest an, termenul de punere în func­ţiune fiind decembrie a.c. In timpul execuţiei lucrării, circu­laţia autovehiculelor se va face pe o variantă provizorie, în condiţii normale.­­S „Intr-una din zilele tre­cute, am cumpărat de la ali­mentara nr. 51, din cartierul Frumoasa I, o pungă cu fidea de 6 lei. Cu toate că am dati vînzătoarei 25 de lei, de la care trebuia să primesc 19 lei rest, ea a refuzat să-mi dea corect restul, spunîndu-mi că­ i-am dat doar o bancnotă de 10 lei. Cred că nu trebuie sâ­ plătim noi, cumpărătorii, nea­tenţia acestei lucrătoare“. (Co­rina Căpuşneac, str. Cetăţuia nr. 12) Inspectoratul comercial de stat ne spune că cele sesizate de dv. se confirmă şi că, pen­tru neacordarea corectă a res­tului cuvenit, casiera Elena Onişoru a fost sancţionată cu plată unei amenzi în valoare de 1500 de lei. Dv. sînteţi in­vitată la gestionara Nuşa Stra­­ciuc, de la magazinul nr. 51, pentru a primi diferenţa de 19 lei. Rubrică redactată de ELENA DUMITRESCU

Next