Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)
1986-12-02 / nr. 12484
. PAGINA A II-A . Duminică, în trei din cele patru organizaţii de bază ale comitetului de partid de la C.A.P. Comarna, au fost programate acţiuni politico-ideologice. Este vorba de prezentarea temei „Sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid şi (de stat din cuvântările tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, privind lărgirea continuă a cadrului democratic, a sistemului democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, perfecţionarea activităţii organismelor colective de conducere, creşterea rolului adunărilor generale, a consiliilor oamenilor muncii în vederea asigurării îndeplinirii exemplare şi la un înalt nivel calitativ a tuturor indicatorilor de pian". Pentru buna organizare şi desfăşurare a întregii activităţi de la învâţămîntul politico-ideologic din acest an de studiu, atît comitetul de partid pe unitate, cît şi birourile organizaţiilor de bază au luat unele măsuri dintre care menţionăm : în trei din cele patru organizaţii de bază au fost constituite cite două cercuri care cuprind 30—35 de cursanţi, de activitatea fiecărui cerc răspunzînd atît un membru al comitetului de partid, cit şi unul din partea biroului organizaţiei de bază. „Totodată, ne spunea tov. Lazăr Atudosiei, secretarul comitetului de partid din unitate, pentru a realiza o legătură mai strînsă între tezele teoretice şi sarcinile concrete ce revin organizaţiilor de bază, comuniştilor, tuturor cooperatorilor, am luat iniţiativa ca, înaintea prezentării unei noi teme, să organizăm întîlniri cu propagandiştii pentru ca aceştia să cunoască mai bine direcţiile de acţiune şi obiectivele ce le avem de îndeplinit în etapa următoare“. Am mai consemnat, de asemenea, că atît pentru propagandişti, cît şi pentru cursanţi punctul de documentare politico-ideologică de la şcoală a fost completat cu materiale bibliografice , lucrări teoretice şi documente de partid, publicaţii periodice care conţin consultaţii în sprijinul celor ce studiază în învâţămîntul politico-ideologic etc. Aşadar, premise şi condiţii pentru ca întreaga activitate din acest an să se desfăşoare la un nivel calitativ superior, în ce măsură au fost ele valorificate duminică ? Participînd la cursul condus de propagandista Virginia Brighin, care cuprinde o parte din membrii organizaţiei de bază de la ferma nr. 2, am putut consemna larga participare a comuniştilor la dezbaterea temei, la realizarea unui fructuos dialog pe tema democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, a sistemului democratic românesc. Faptul că dezbaterea a avut loc imediat după adunarea generală a C.A.P., organizată pentru analiza activităţii din acest an şi adoptarea indicatorilor de plan pe 1987, propagandista a pornit de la această formă concretă de participare a oamenilor munci, la conducerea unităţii, evidenţiind locul şi rolul adunărilor generale în sistemul democraţiei româneşti. Atît expunerea propagandistului, cît şi intervenţiile participanţilor la dezbateri — între ei numărîndu-se Constantin Bana, Ştefan Nechita, Miluţă Cojocaru, Ştefan Rusu , au fost orientate cu precădere spre răspunderile ce revin comuniştilor, tuturor oamenilor muncii pe linia înfăptuirii obiectivelor stabilite în organismele democratice de conducerecolectivă. Aproape toţi cei care au luat cuvîntul s-au referit la modul cum au acţionat în acest an pentru realizarea şi depăşirea planurilor de producţie, la ceea ce trebuie făcut ca anul 1987 să fie un an al producţiilor agricole record, în spiritul obiectivelor noii revoluţii agrare. Din păcate, despre modul cum s-au desfăşurat dezbaterile din celelalte cercuri nu putem spune prea multe lucruri pentru simplul motiv că n-au mai avut loc. Cu toate măsurile luate şi de comitetul comunal de partid (secretar, Dimitrie Nechita), şi de comitetul de partid pe C.A.P., şi de secretarii birourilor organizaţiilor de bază, de la aceste acţiuni au lipsit, în primul rînd, unii propagandişti şi secretari ai birourilor organizaţiilor de bază. Despre un propagandist, prof. Mihai Niţucă, ni s-a spus că-i la... vînătoare, despre altul. Constantin Agape, n-am putut afla amănunte. Aşa responsabilitate mai rar ! N-am putut afla unde erau nici Rodica Podoleanu şi Constantin Greerosu, secretari ai birourilor organizaţiei de bază, care nu numai că trebuiau să participe activ la cursuri, dar să şi asigure buna organizare şi desfăşurare a acestor activităţi. Pornind de la cele semnalate, cerem comitetului comunal de partid să analizeze cu exigenţă această situaţie şi să adopte măsurile ce se impun pentru ca învăţămintel politico-ideologic să se desfăşoare peste tot la nivelul cerinţelor şi exigenţelor. c. lupu La C.A.P. Comarna Cînd tocmai unii propagandişti lipsesc de la invâțămîntul politico-ideologic . • • Transformări calitative în dinamica structurii de clasă formare din pag. 1) a chimizării au determinat mutaţii calitative în ponderea şi structura ţărănimii în ansamblul populaţiei ocupate. Astfel, ca urmare a dezvoltării puternice a industriei, a altor sectoare ale economiei naţionale, ponderea ţărănimii a scăzut de la circa 80 la sută la 29 la sută, iar în perspectivă, aşa cum subliniază Directivele Congresului al XlIIea al P.C.R., ea va fi de circa 27 la sută în ansamblul populaţiei ocupate. Ţărănimea continuă să fie a doua clasă socială, atît ca număr, cît şi ca importanţă în viaţa economico-sociala. Dezvoltarea în continuare a agriculturii, la parametrii impuşi de noua revoluţie agrară, se va repercuta favorabil asupra nivelului general de pregătire al ţărănimii, felului muncii din acest domeniu, asupra nivelului general al civilizaţiei materiale şi spirituale de la sate. Un rol deosebit în dinamica şi progresul social general al societăţii socialiste revine intelectualităţii, care astăzi — aşa cum se subliniază în documentele de partid, — reprezintă a treia forţă socială a societăţii româneşti şi ocupă un loc de importanţă deosebită în întreaga activitate de producţie materială şi creaţie spirituală. Transformarea ştiinţei într-o forţă nemijlocită a progresului economico-social, implicarea sa profundă în procesul modernizării domeniilor majore ale producţiei materiale, şi, în general, în procesul restructurării calitative a tuturor sectoarelor de activitate, impune, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „să privim clasa muncitoare într-o concepţie mai largă, în rîndul căreia să se cuprindă şi intelectualitatea, îndeosebi cea tehnică, care reprezintă o parte însemnată, mai avansată din punct de vedere ştiinţific şi tehnic a clasei BVfrw’-itoare“. Structura de clasă a societăţii socialiste româneşti în actuala etapă de dezvoltare economico-socială cuprinde şi unele categorii sociale care desfăşoară o activitate utilă din punct de vedere social, personalul administrativ-funcţionaresc, meseriaşii (cooperatori sau particulari) şi ţăranii cu gospodăriile individuale din zona de munte, între clasele şi categoriile sociale ale societăţii socialiste româneşti s-au statornicit noi raporturi şi relaţii care reflectă poziţia lor fundamental comună faţă de mijloacele de producţie, convergenţa intereselor lor, subordonarea întregii lor activităţi idealului comun al făuririi societăţii socialiste multilateral-dezvoltate. Pornind de la recunoaşterea corelaţiei dialectice dintre progresul general al societăţii noastre şi funcţionalitatea claselor şi a relaţiilor dintre ele, Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au iniţiat un ansamblu concret de măsuri, care vizează perfecţionarea continuă a relaţiilor de proprietate, de repartiţie şi schimb, au creat un amplu sistem instituiţionalizat care asigură participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii la conducerea ţării. Impactul proceselor economice, social-politice şi culturale, înfăptuirea hotărîrilor istorice ale Congresului al XlII-lea al P.C.R. vor determina şi în viitor mutaţii calitative în structura de clasă a societăţii româneşti. Direcţia esenţială spre care evoluează dinamica structurii de clasă a societăţii noastre este omogenizarea socială, ca proces care va determina apropierea condiţiilor de trai material şi spiritual al claselor şi categoriilor sociale şi ştergerea treptată a deosebirilor esenţiale dintre ele, întărirea unităţii lor moral-politice şi manifestarea Întregului nostru popor ca popor unic muncitor» • • Expoziţii Astăzi, la ora 17,va avea loc la Galeriile „Flacăra Iaşului“ vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură a Cristinei Prisecaru- Caraculacu. Despre lucrările expuse (compoziţii, portrete, peisaje) va vorbi criticul de artă Aurel Ieon, la Galeriile de artă ale Casei de cultură a sindicatelor, s-a deschis expoziţia de pictură a prof. Ani Fira, membră a cenaclului „G. Călinescu“. Sub genericul „Omagiu în decembrie“, sunt prezentate flori şipeisaje inspirate din frumuseţile patriei. Şedinţa Cenaclului de satiră şi umor Ultima şedinţă din acest an calendaristic a Cenaclului de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului“ va avea loc astăzi, la ora 17, la sediul redacţiei. .La această şedinţă de lucru se vor face şi unele comunicări importante. — FLACARA IAȘULUI "| Manifestări dedicate Marii Uniri !. La Biblioteca judeţeană „Gh. Asachi“ s-a deschis ieri o expoziţie de carte. Aceasta cuprinde cărţi de istorie şi de literatură care reflectă dorinţa ,şi lupta pentru unitate dintotdeauna a românilor, momentelecheie din 1859 şi 1918. Cercul de istorie „Dacia Felix“ al Şcolii nr. 3 din Iaşi a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice a elevilor. Au fost prezentate lucrările „Momente ale luptei pentru independenţă şi unire anterioare anului 1848“ . (Gabriela Hagop, el. a VIII-a) ; „Generaţia lui Bălcescu şi Unirea“ (Corina Nechifor, cl. a VIII-a) ; „Unirea cea mică“ (Irina Săcrieru, cl. a Vlll-a) şi „1 Decembrie 1918 — Marea Unire“ (Emanuel Avasioaie, cl. a VTII-a). Conducător de cerc, prof. A. Pinzariu. A urmat, un program artistic susţinut de pionierii clasei a IIl-s B (înv. M. Puşcaşu), sub genericul „Dorinţa neamului". tgr Cabinetul de ştiinţe sociale de la I.M.F. a organizat o manifestare dedicatăMarii Uniri de la 1 . Decembrie 1918, la care au participat cadre didactice din institut. Invitatul acestora a fost cercetătorul principal dr. Gabriel Bădărău, de la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“, care a vorbit despre marele act de voinţă naţională de acum 68 de ani. „ Duminică, la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Iaşi a avut loc un spectacol intitulat „Unire-n cuget şi-n simţiri“, la care şi-au adus contribuţia Studioul de teatru „Rouă gîndului“ şi formaţii de la Şcoala nr. 26. În faţa unui numeros auditoriu, alcătuit din copii şi părinţi, au fost prezentate montaje, scenete, momente folclorice, dansuri cu temă, recitări, muzică folk etc. gg Evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918 a fost marcat şi de elevii Şcolii nr. 6 din Paşcani, printr-un spectacol omagial intitulat „Glorie măreţei Uniri“. Şi-au dat concursul grupurile vocale, recitatorii, corul, şcolii. Mihai Viteazul intrînd în Alba Iulia (intarsie ele MIRCEA ANGHELUȚA) „Dialogul artelor“ la Hîrlău Pe întreg parcursul săptăminii trecute, numeroşi locuitori ai oraşului Hîrlău au fost participanţi la diversele şi atractivele manifestări ce au avut loc sub genericul „Dialogul artelor“. Dezbateri şi expuneri, vernisarea unor expoziţii de carte şi pictură, întîlniri cu personalităţi ale vieţii culturale ieşene şi spectacole oferite de artişti profesionişti şi amatori au constituit tot atâtea momente de întîlnire cu valori autentice ale artei şi culturii contemporane. Printre invitaţii care şi-au adus contribuţia la reuşita acţiunilor amintim pe cont, dr. Mihai Dragan, lector dr. Pavel Floren, lector Gh. Rusu, artiştii plastici Dan Hatmanu, Alexandru Ichim, Dan Covătaru, muzeograful Maria Hatmanu, poeţii Ion Chiriac, Nicolae Turtureanu, Vasile Filip, Valeriu Stancu, Dorian Obreja, actori ai Teatrului Naţional şi al celui pentru copii şi tineret, grupul satiric de la I.I.T.P.I.C. şi membrii formaţiei „Sintex“. . © « • • Conferinţă Filiala Iaşi a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă organizează, cu prilejul împlinirii a 2500 de ani de la primele lupte ale geto-dacilor pentru libertate şi independenţă, conferinţa intitulată „Tracii şi vechimea lor in lumina izvoarelor arheologice“. Va vorbi conf. univ. dr. Marin Dinu. Manifestarea va avea loc mâine, la ora 17, la sediul filialei din calea 23 August nr. 8. Dialog cu cititorii gg „Adeseori, zile întregi, unele chioşcuri care preiau ambalajele din sticlă de la populaţie sunt închise. Nimeni nu poate da nici o relaţie în acest sens şi astfel eşti obligat, după ce ai colindat cu sacoşa cu ..sticle prin oraş, să faci cale întoarsă acasă. Am vrea să ştim şi noi care este unitatea care coordonează activitatea acestor chioşcuri, numărul de telefon al conducerii întreprinderii respective, în speranţa că măcar de acolo vom afla unde putem preda ambalajele“. (Gran Ionescu, str. Păcurari nr. 234) Toate punctele care achiziţionează ambalaje din sticlă de la populaţie sunt în subordinea LC.S.M.A. Iaşi şi, pentru eventualele relaţii, vă puteţi adresa la telefonul 42117. „De mai mult timp, vreau să repar un cazan de baie. Sunt necesare doar cîteva operaţii de tinichigerie, dar nu ştiu ce cooperativă le poate executa“. (Gelu Minu, str. Clanţa nr. 1) După cum ne informează inginerul şef al Cooperativei „Prestaţiunea“, în cadrul complexului din str. Octav Băncilă nr. 1, se pot executa lucrările solicitate de dr. gg „In satul Alexandru cel Bun (comuna Vlădeni), este un pod care ,de cîtva timp, a devenit impracticabil. Am dori să ştim cine şi cînd va avea grijă să-l repare“. (M. Florin, str. I. Creangă nr. 17) Aflăm de la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Iaşi că podul din satul Alexandru cel Bun, care face legătura între comuna Vlădeni şi gara Şoldana, era, intr-adevăr, într-un grad avansat de uzură, motiv pentru care a fost prins în planul de reparaţii pe acest an, termenul de punere în funcţiune fiind decembrie a.c. In timpul execuţiei lucrării, circulaţia autovehiculelor se va face pe o variantă provizorie, în condiţii normale.S „Intr-una din zilele trecute, am cumpărat de la alimentara nr. 51, din cartierul Frumoasa I, o pungă cu fidea de 6 lei. Cu toate că am dati vînzătoarei 25 de lei, de la care trebuia să primesc 19 lei rest, ea a refuzat să-mi dea corect restul, spunîndu-mi că i-am dat doar o bancnotă de 10 lei. Cred că nu trebuie sâ plătim noi, cumpărătorii, neatenţia acestei lucrătoare“. (Corina Căpuşneac, str. Cetăţuia nr. 12) Inspectoratul comercial de stat ne spune că cele sesizate de dv. se confirmă şi că, pentru neacordarea corectă a restului cuvenit, casiera Elena Onişoru a fost sancţionată cu plată unei amenzi în valoare de 1500 de lei. Dv. sînteţi invitată la gestionara Nuşa Straciuc, de la magazinul nr. 51, pentru a primi diferenţa de 19 lei. Rubrică redactată de ELENA DUMITRESCU