Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)
1986-12-28 / nr. 12507
Eficienţa şi siguranţa — caracteristicile bilanţuluitraficului rutier din judeţ In 1986 Mobilizaţi pentru înfăptuirea importantelor obiective ce au stat în faţa întregului popor în acest prim an al actualului cincinal, răspunzând cu înflăcărare, prin fapte, vibrantelor chemări adresate de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi, şi lucrătorii formaţiunilor de circulaţie din cadrul Miliţiei judeţului Iaşi au acţonat cu abnegaţie, cu elan revoluţionar, pentru onorarea importantelor răspunderi care le revin. Punînd la baza întregii lor activităţi conceptul de prevenire, concept de însemnătate majoră a politicii partidului şi statului nostru în elaborarea şi aplicarea măsurilor ce vizează apărarea vieţii oamenilor şi bunurilor materiale de pericolul accidentelor rutiere, ofiţerii şi subofiţerii de circulaţie au acţionat neabătut pentru cunoaşterea şi respectarea strictă a actelor normative specifice, de către toţi participanţii la trafic, pentru respectarea măsurilor de mai bu- gară gospodărire a carburanţilor ,şi utilizarea optimă a capacităţilor port, pentru asigurarea unui trafic sigur, caracteristicile traficului rutier în acest an, pe raza judeţului Iaşi, au fost determinate, în primul rând, de respectarea într-o proporţie sporită a acestor acte normative, iar pe de altă parte, de creşterea în continuare a parcului auto, a numărului conducătorilor auto (cu la sută faţă de anul trecut), deci a cotelor traficului însuşi. Se poate aprecia, pe baza datelor la zi, că numărul accidentelor de circulaţie a scăzut faţa din aceeaşi perioadă a anului trecut, ca şi numărul celor care au decedat în urma unor asemenea accidente. Sunt date încurajatoare, care atestă eficienţa muncii depusă de către toţi factorii cu răspunderi pe aceasta linie, în care SE înglobează şi activitatea specifică a miliţiei, continuînd analiza, putem afla şi alte lucruri interesante, cu trimiteri la noi direcţii de acţiune pentru viitor. Astfel, ca urmare a multipllor metode educative utilizate, în rîndul pietonilor, numărul accidentelor provocate din vina acestei categorii de participant la trafic, (care anuil trecut derica 50 la sută din cauzele accidentelor) a scăzut cu mult, ponderea lor în provocarea de evenimente rutiere ajungind la la sută. Ingrijorătorești, în schimb, faptul din vina conducătorilor auto s-au produs mai multe accidente' decît anul trecut (alcoolul, mai ales, dar şi viteza excesivă şi altele stînd la baza unor asemenea nedorite şi păgubitoare întîmplări). Analizele efectuate mai arată că cele mai multe evenimente rutiere au avut loc pe artere de penetraţie în municipiu şi în oraşe, 1*f* din cauza oboselii celor plecaţi de mult la drum, fie din cauza neatenţiei, neadaptării la condiţiile concrete de trafic ş.a. Totodată, nu poate fi ignorată tendinţa de scădere a numărului accidentelor în mediul rural — de asemenea rod al intensei munci educative depuse de organele de miliţie împreună cu alţi factori cu rol educaţional. De altfel, colaborarea cu unităţile deţinătoare de parc auto, cu instituţiile de educaţie şi cultură, cu organele de administrare a drumurilor, a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, modalităţile de înfăptuire nefiind însă epuizate. La acţiunile de informare şi prevenire au fost antrenate, mai bine, echipajele de control auto intern, efectivele de conducători auto voluntari, specialişti din unităţile deţinătoare de parc auto, reuşindu-se, cu sprijinul acestora, extinderea ariei de control, dar mai ales cuprinderea mult mai multor participanţi la trafic în activităţile de instruire şi prevenire. Lan accent deosebit s a pus pe linia urmăririi stării tehnici corespunzătoare a autovehiculelor — nu numai pentru că şi în ------- --------1985, şi în acest an au fost cîte două accidente grave datorate unor cauze de acest gen, dar şi faptului că, după cum se ştie, o stare tehnică necorespunzătoare generează, pe lingă nesiguranţă în deplasare, şi risipă de carburanţi. Am — şi vom avea şi în contrprevederilor legale echipe de autovehilumini etc., altele o condamnabilă a avut în vedere marca respectarea strictă care interzic deţinătorilor să curele cu accesorii, claxoane decît cele prevăzute din construcţie, precum şi efectuarea verificărilor tehnice anuale (la autoturismele proprietate personală) de cea mai bună calitate. Așa cum spuneam, am acordat, o atenţie speciala, şi în anul ce se încheie, măsurilor de educare a conducătorilor auto, a pietonilor, a tuturor participanţilor la trafic, convinşi că prin asemenea măsuri, oricît de dificil ar părea, se poate ajunge la rezultate notabile. S-au editat în continuare pliante, broşuri, foi volante, pe şosele au fost montate, în locuri vizibile, panouri care atenţionează asupra pericolelor vitezei excesive, nerespectării altor reguli de circulaţie. Nu s-a făcut, desigur, totul : nici lucrătorii de miliţie, nici factorii cu atribuţii din unităţile deţinătoare de parc auto, nici cei din şcoli, din alte unităţi cu rol educaţional nu se pot declara mulţumiţi cu ce s-a făcut. Este în firea noastră, ca, în spiritul îndemnurilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să nu ne putem declara mulţumiţi cu ce am făcut, să căutăm să facem totul mereu mai bine. Organele de miliţie, conştiente fiind de multiplele sarcini pe care le au de îndeplinit în etapa următoare, de marile răspunderi ce le revin, sînt hotărîte să facă totul, aşa cum ne-o cer documentele de partid şi de stat, pentru întărirea ordinii şi disciplinei în traficul rutier, reducerea în continuare a evenimentelor legate de circulaţie, contribuind în acest fel la apărarea vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale, iar prin sprijinul dat unităţilor de transport în îndeplinirea indicatorilor planificaţi, la continua înflorire a economiei noastre naţionale. Colonel GHEORGHE PETRESCUI şeful Miliţiei judeţene de transeficienţă şi Bromurile si circulatia in corida 1S3 iarnă Pentru asigurarea unor condiţii corespunzătoare pe timp de iarnă, administraţia drumurilor naţionale a luat din timp măsuri de apărare şi luptă contra.intemperiilor caracteristice, iernii. Pe cei 334 km drum naţional de pe teritoriul judeţului, s-au pregătit cinci baze de deszăpezire — Iaşi, Tîrgu Frumos, Paşcani, Bivolari, Răducăneni — dotate cu : şase autofreze, patru autogredere, 11 gredere semipurtate, 11 autocamioane echipate cu lamă, 14 răspinditoare de material antiderapant etc Au fost montate peste 35 000 m panouri parazăitezi si salt aprovizionat peste.eopo m.c. material antiderapant, depoltat în sectoare unde frecvenţa formării periului pune in evident pericol siguranţa circulaţiei. Trebuie manifesată o atenţie cu totul deosebită, deoarece materialul antiderapant nu este tratat cu substanţe antiaglomerante, deci nu produce topirea poleiului sau a zăpezii. Pe de altă pace, incazul continuării ninsorii, materialul antiderapant este acoperit, anulîndu-se rolul acestuia în mărirea rugozităţii suprafeţei de rulare. Un pericol permanent, mai ales in intervalul cuprins între orele 1 6.00—10.00, îl constituie poleiul care se formează pe sectoare izolate — în depresiuni, pe carosabilul podurilor, în zone umbrite sau pe porţiuni unde curenţii de aer rece produc condensarea şi îngheţarea umidităţii atmosferice pe îmbrăcăminţile rutiere, ca şi ceafa, care, pe lingă reducerea vizibilităţii, favorizează crearea de suprafeţe lunecoase, adevărate ing. HASVAN MUSCALU şeful secţiei de întreţinere a Drumurilor naţionale, Iaşi (continuare în pag. a 2-a) circulaţie din cadrul Miliţiei judeţului Iaşi, cu sprijinul ziarului „Flacăra Iaşului“ 28 decembrie 1986 Iaşi — trafic modern pe artere de circulaţie modernizate Foto : P. TO Di CA Cu prilejul Anului Nou, agenţii de circulaţie din judeţ urează tuturor participanţilor la trafic ! Pietonii, vinovaţi şi... victime Mai mult de 30 la sută din victimele accidentelor de circulaţie suntpietoni. De ce ? Sunt pietonii necunoscători ai regulilor de circulaţie şi din această cauză nu ştiu cum să folosească drumurile publici*, expunîndu-se astfel pericolului accidentării ? Nu ! Măsurile de propagandă şi educaţie rutieră întreprinse sistematic au asigurat şi asigură răspîndirea şi cunoaşterea largă, de către toţi participanţii la trafic, a regulilor de circulaţie. Orice trecător, oprit absolut la întâmplare şi chestionat în această privinţă, va da un răspuns prompt, corect şi complet. Şi totuşi strada, în animaţia ei cotidiană, lasă uneori impresia, cel puţin în privinţa unor pietoni, că actele de indisciplină rutieră sunt urmarea necunoaşterii regulilor de circulaţie, căci ce altă explicaţie ar putea să aibă deplasarea lor pe mijlocul străzilor, în lungul şinelor de tramvai, ori săriturile peste gardurile de protecţie, traversările spre diagonala intersecţiilor şi altele ? ! în asemenea ipostaze,, mărturisim cu regret, agenţii de circulaţie au surprins mii de persoane şi nu a existat una singură care să invoce scuza necunoaşterii legii (chiar dacă o asemenea scuză, nici nu poate fi acceptată). Dacă regulile sunt cunoscute, de ce sunt încălcate de către unii pietoni ? Iată cîteva din răspunsurile celor aflaţi în culpă : ,,Mă grăbeam“, „Maşina era încă departe şi credeam că voi avea timp să trec“. ..Nu am fost atent“, „Dacă l-aş fi văzut (pe agentul de circulaţie), sigur nu traversam pe acolo“... (Sic !). Alteori, răspunsul a fost o simplă ridicare din umeri, însoţită de o privire dezorientată, iar în ceea ce-i priveşte pe cei aflaţi sub influenţa alcoolului sau în stare de ebrietate... nici atit. Concluzia este că foarte mulţi trecători nu au reprezentarea exactă a pericolului real la care se expun. Ştiu foarte puţine lucruri sau deloc în legătură cu efectele coliziunii ■ dintre un automobil şi un corp uman, sail cu posibilităţile unui şofer de a evita un accident. Dacă un automobil scăpat de sub control s-ar urca brusc pe trotuar, pietonii aflaţi în zonă ar fi atit de surprinşi şi speriaţi, incit ar rămîne „blocaţi", incapabili să se salveze. La fel se întîmplă şi în situaţia contrară , şoferul luat prin surprindere, de către un trecător neatent, trăieşte aceiaşi emoţie puternică, ce-l paralizează la volan, iar evitarea accidentului devine puţin probabilă. De ce oare pietonii nu ţin seama de un fapt atit de simplu şi se încred orbeşte în atenţia, capacitatea de reacţie, îndemînarea şi experienţa celui de la volan ? Nu este nici un secret pentru nimeni că sînt ,încă destui conducători auto care şofează neatenţi, că unele autovehicule sînt cu frîne nu tocmai ideale (şi chiar de-ar fi, ele nu pot face minuni — maşina nu poate fi oprită instantaneu, oricît de bune ar fi frînele), că, reacţia celui de la volan, în caz de pericol, este imprevizibilă (s-au văzut destule situaţii cînd şoferul s-a pierdut în aşa măsură încît în loc să frineze a accelerat, ori a îndreptat automobilul exact în direcţia în care pietonii încerca să se salveze...), că mai sunt unii conducători auto care circulă agresiv în preajma pietonilor (unii dintre ei mai lesne reduc viteza la apariţia unui cîine vagabond, de teamă să nu sifoneze caroseria) şi că, la fel ca şi pietonii, unii automobilist nu respectă întrunitul regulile de circulaţie. Este de fapt o „pasare" a răspunderii pentru securitatea proprie în trafic pe umerii şoferilor şi din ea se nasc accidentele în care pietonii sunt atit vinovaţi rii şi victime. Accidentul nu este o fatalitate ci urmarea unui şir mai mare sau mai mic de neglijenţe iscate din uşurinţa cu care unii socotesc drept neperculease abaterile de la regulile fie circulaţie. Adeseori sînt întîlniţi pietoni aflaţi în traversări în fugă, prin dreptul mijloacelor de transport oprite în stnti, circulînd pe culoarea roşie a semaforului electric sau expunîndu-se în alt mod lacului accidentării și care consideră absurdă și imposibilă posibilitatea ca ei să fie victime ale unui accident rutier. Mr. TUDOR FRONTE şeful Serviciului circulaţia (continuare în pag. 13-a)