Flacăra Iaşului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 12484-12509)

1986-12-28 / nr. 12507

Eficienţa şi siguranţa — caracteristicile bilanţului­­traficului rutier din judeţ In 1986 Mobilizaţi pentru înfăptuirea importantelor obiective ce au stat în faţa întregului popor în acest prim an al actualului cincinal, răspun­zând cu înflăcărare, prin fapte, vibrantelor che­mări adresate de secretarul general al partidu­lui, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi, şi lucrătorii formaţiunilor de­ circulaţie din cadrul Miliţiei judeţului Iaşi au acţonat cu abnegaţie, cu elan revoluţionar, pentru onorarea importantelor răspunderi care le revin. Punînd la baza întregii lor activităţi conceptul­­ de prevenire, concept de însemnă­tate majoră a politicii partidului şi statului nostru în elaborarea şi aplicarea măsurilor ce vizează apărarea vieţii oamenilor şi bunurilor materiale de pericolul­ accidentelor rutiere, ofi­ţerii şi subofiţerii de circu­laţie au acţionat neabătut pen­tru cunoaşterea şi respectarea strictă a actelor normative specifice, de către toţi parti­cipanţii la trafic, pentru res­pectarea măsurilor de mai bu- ga­r­ă gospodărire a carburanţilor ,şi utilizarea optimă a capacităţilor port, pentru asigurarea unui trafic sigur, caracteristicile traficului rutier în acest an, pe­ raza judeţului Iaşi, au fost determinate, în primul rând, de respectarea într-o proporţie sporită a acestor acte normative, iar pe de altă parte, de creşterea în continuare a parcu­lui auto, a numărului conducătorilor auto (cu la sută faţă de anul trecut), deci a cotelor traficului însuşi. Se poate aprecia, pe baza datelor la zi, că numărul accidentelor de circulaţie a scăzut faţa din aceeaşi perioadă a anului trecut, ca şi nu­mărul celor care au decedat în urma unor a­­semenea accidente. Sunt date încurajatoare, care atestă eficienţa muncii depusă de către toţi factorii cu răspunderi pe aceasta linie, în care SE înglobează şi activitatea specifică a miliţiei, con­tinuînd analiza, putem afla şi alte lucruri interesante, cu trimiteri la noi direcţii de ac­ţiune pentru viitor. Astfel, ca urmare a multi­­pl­lor metode educative utilizate, în rîndul pie­tonilor, numărul accidentelor provocate din vina acestei categorii de participant la trafic, (care anuil trecut derica 50 la sută din cauzele ac­cidentelor) a scăzut cu mult, ponderea lor în provocarea de evenimente rutiere ajungind la la sută. Ingri­jorător­ești­, în schimb, faptul din vina conducătorilor auto s-au produs mai multe accidente' decît anul trecut (alcoolul, mai al­es, dar şi viteza excesivă şi altele stînd la baza unor asemenea nedorite şi păgubitoare în­­tîmplări). Analizele efectuate mai arată că cele mai multe evenimente rutiere au avut loc pe artere de penetraţie în municipiu şi în oraşe, 1*f* din cauza oboselii celor plecaţi de mult la drum, fie din cauza neatenţiei, neadaptării la condiţiile concrete de trafic ş.a. Totodată, nu poate fi ignorată tendinţa de scădere a numă­rului accidentelor în mediul rural — de ase­menea rod al intensei munci educative depuse de organele de miliţie împreună cu alţi factori cu rol educaţional. De altfel, colaborarea cu unităţile deţinătoa­re de parc auto, cu instituţiile de educaţie şi cultură, cu organele de administrare a drumu­rilor, a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, modalităţile de înfăptuire nefiind însă epuizate. La acţiunile de informare şi prevenire au fost antrenate, mai bine, echipajele de control­ auto intern, efectivele de conducători auto voluntari, specialişti din unităţile deţinătoare de parc auto, reuşindu-se, cu sprijinul acestora, extinderea ariei de control, dar mai ales cuprinderea mult mai multor participanţi la trafic în activităţile de in­struire şi prevenire. Lan accent deosebit s a pus pe linia urmăririi stării tehnici­ corespunzătoare a autovehiculelor — nu numai pentru că şi în ------- --------1985, şi în acest an au fost cîte două accidente grave datorate unor cauze de acest gen, dar şi faptului că, după cum se ştie, o stare tehnică necores­punzătoare generează, pe lingă nesiguranţă în deplasare, şi risipă de carburanţi. Am — şi vom avea şi în contr­prevederilor legale echipe de autovehi­­lumini etc., altele o condamnabilă a avut în vedere m­arc­a respectarea strictă care interzic deţinătorilor să curele cu accesorii, claxoane decît cele prevăzute din construcţie, precum şi efectuarea verificărilor tehnice anuale (la auto­turismele proprietate personală) de cea mai bu­nă calitate. Așa cum spuneam, am acordat, o atenţie spe­ciala, şi în anul ce se încheie, măsurilor de educare a conducătorilor auto, a pietonilor, a tuturor participanţilor la trafic, convinşi că prin asemenea măsuri, oricît de dificil ar părea, se poate ajunge la rezultate notabile. S-au editat în continuare pliante, broşuri, foi volante, pe şosele au fost montate, în locuri vizibile, panouri care atenţionează asupra pericolelor vitezei ex­cesive, nerespectării altor reguli de circulaţie. Nu s-a făcut, desigur, totul : nici lucrătorii de miliţie, nici factorii cu atribuţii din unităţile deţinătoare de parc auto, nici cei din şcoli, din alte unităţi cu rol educaţional nu se pot decla­ra mulţumiţi cu ce s-a făcut. Este în firea noas­tră, ca, în spiritul îndemnurilor formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, să nu ne putem de­clara mulţumiţi cu ce am făcut, să căutăm să facem totul mereu mai bine. Organele de mili­ţie, conştiente fiind de multiplele sarcini pe care le au de îndeplinit în etapa următoare, de ma­rile­ răspunderi ce le revin, sînt hotărîte să facă totul, aşa cum ne-o cer documentele de partid şi de stat, pentru întărirea ordinii şi discipli­nei în traficul rutier, reducerea în continuare a evenimentelor legate de circulaţie, contribuind în acest fel la apărarea vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale, iar prin sprijinul dat uni­tăţilor de transport în îndeplinirea indicatorilor planificaţi, la continua înflorire a economiei noastre naţionale. Colonel GHEORGHE PETRESCUI şeful Miliţiei judeţene de trans­­eficienţ­ă şi Bromurile si circulatia in corida 1S3 iarnă Pentru asigurarea unor con­diţii corespunzătoare pe timp de iarnă, administraţia dru­murilor naţionale a luat din timp măsuri de apărare şi luptă contra­.intemperiilor ca­racteristice,­ iernii. Pe­ cei 334 km drum naţional de pe te­ritoriul judeţului, s-au pregă­tit cinci baze de deszăpezire — Iaşi, Tîrgu Frumos, Paş­cani, Bivolari, Răducăneni — dotate cu : şase autofreze, patru autogredere, 11 gredere semipurtate, 11 autocamioane echipate cu lamă, 14 răspin­­ditoare de material antidera­pant etc Au fost montate peste 35 000 m panouri para­­zăitezi si s­alt aprovizionat peste.eopo m.c. material an­tiderapant, dep­oltat în sec­­toare unde frecvenţa­ formă­rii periului pune in evident pericol siguranţa circulaţiei. Trebuie manifesată o atenţie cu totul deosebită, deoarece materialul antiderapant nu este tratat cu substanţe anti­aglomerante, deci nu produce topirea poleiului sau a zăpe­zii. Pe de altă pace, in­­ca­zul continuării ninsorii, ma­terialul antiderapant este a­­coperit, anulîndu-se rolul a­­cestuia în mărirea rugozită­ţii suprafeţei de rulare. Un pericol permanent, mai ales in intervalul cuprins în­tre orele 1 6.00—10.00, îl consti­tuie poleiul care se formea­ză pe sectoare izolate — în depresiuni, pe carosabilul po­durilor, în zone umbrite sau pe porţiuni unde curenţii de aer rece produc condensarea şi îngheţarea umidităţii at­mosferice pe îmbrăcăminţile­ rutiere, ca şi ceafa, care, pe lingă reducerea vizibilităţii, favorizează crearea de supra­feţe lunecoase, adevărate ing. HASVAN MUSCALU şeful secţiei de întreţinere a Drumurilor naţionale, Iaşi (continuare în pag. a 2-a) circulaţie din cadrul Miliţiei judeţului Iaşi, cu sprijinul ziarului „Flacăra Iaşului“ 28 decembrie 1986 Iaşi — trafic modern pe artere de circulaţie modernizate Foto : P. TO Di CA Cu prilejul Anului Nou, agenţii de circulaţie din­­ judeţ urează tuturor participanţilor la trafic­­ ! Pietonii, vinovaţi şi... victime Mai mult de 30 la sută din victimele accidentelor de cir­culaţie sunt­­pietoni. De ce ? Sunt pietonii necunoscători ai regulilor de circulaţie şi din această cauză nu ştiu cum să folosească drumurile publici*, expunîndu-se astfel pericolului accidentării ? Nu ! Măsurile de propagan­dă şi educaţie­­ rutieră între­prinse sistematic au asigurat şi asigură răspîndirea şi cu­noaşterea largă, de către toţi participanţii la trafic, a regu­lilor de circulaţie. Orice trecă­tor, oprit absolut la întâmpla­­re şi chestionat în această privinţă, va da un răspuns prompt, corect şi complet. Şi totuşi strada, în anima­ţia ei cotidiană, lasă uneori impresia, cel puţin în privinţa unor pietoni, că actele de in­disciplină rutieră sunt urma­rea necunoaşterii regulilor de circulaţie, căci ce altă expli­caţie ar putea să aibă depla­sarea lor pe mijlocul străzilor, în lungul şinelor de tramvai, ori săriturile peste gardurile de protecţie, traversările spre diagonala intersecţiilor şi al­tele ? ! în asemenea ipostaze,, mărturisim cu regret, agenţii de circulaţie au surprins mii de persoane şi nu a existat una singură care să invoce scuza necunoaşterii legii (chiar dacă o asemenea scuză, nici nu poa­te fi acceptată). Dacă regulile sunt cunoscute, de ce sunt încălcate de către unii pietoni ? Iată cîte­va din răspunsuri­le celor aflaţi în culpă : ,,Mă grăbeam“, „Maşina era încă departe şi credeam­ că voi a­­vea timp să trec“. ..Nu am fost atent“, „Dacă l-aş fi văzut (pe agentul de circulaţie), sigur nu traversam pe acolo“... (Sic !). Alteori, răspunsul a fost o sim­plă ridicare din umeri, însoţi­tă de o privire dezorientată, iar în ceea ce-i priveşte pe cei aflaţi sub influenţa­­ alcoolului sau în stare de ebrietate... nici atit. Concluzia este că foarte mulţi trecători nu au reprezentarea exactă a pericolului real la care se expun. Ştiu foarte pu­ţine lucruri sau deloc în le­gătură cu efectele coliziunii ■ dintre un automobil­ şi un corp uman, sail cu posibilităţile u­­nui şofer de a evita un acci­dent. Dacă un automobil scă­pat de sub control s-ar urca brusc pe trotuar, pietonii a­­flaţi în zonă ar fi atit de sur­prinşi şi speriaţi, incit ar ră­­mîne „blocaţi", incapabili să se salveze. La fel se întîmplă şi în situaţia contrară , şoferul luat prin surprindere, de către un trecător neatent, trăieşte a­­ceiaşi emoţie puternică, ce-l paralizează la volan, iar evi­tarea accidentului devine puţin probabilă. De ce oare pietonii nu ţin seama de un fapt atit de sim­plu şi se încred orbeşte în a­­tenţia, capacitatea de reacţie, îndemînarea şi experienţa­ ce­lui de la volan ? Nu este nici un secret pentru nimeni că sînt ,încă destui conducători auto care şofează neatenţi, că unele autovehicule sînt cu frîne nu tocmai ideale (şi chiar de-ar fi, ele nu pot face minuni — maşina nu poate fi oprită in­­­stantaneu, oricît de bune ar fi frînele), că, reacţia celui de la volan, în caz de pericol, este imprevizibilă (s-au văzut des­tule situaţii cînd şoferul s-a pierdut în aşa măsură încît în loc să frineze a accelerat, ori a îndreptat automobilul exact în direcţia în care pietonii­ în­cerca să se salveze...), că mai sunt unii conducători auto care circulă agresiv în preajma pie­tonilor (unii dintre ei mai les­ne reduc viteza la apariţia u­­nui cîine vagabond, de teamă să nu sifoneze caroseria) şi că, la fel ca şi pietonii, unii auto­mobilist­ nu respectă întrunitul regulile de circulaţie. Este de fapt o „pasare" a răspunderii pentru securitatea proprie în trafic pe umerii şoferilor şi din ea se nasc accidentele în care pietonii sunt atit vino­vaţi rii şi victime. Accidentul nu este o fatali­tate ci urmarea unui şir mai mare sau mai mic de negli­jenţe iscate din uşurinţa cu care unii socotesc drept nepe­­rc­ulease abaterile de la regu­lile fie circulaţie. Adeseori sînt întîlniţi pietoni aflaţi în tra­versări în fugă, prin dreptul mijloacelor de transport oprite în stnt­i, circulînd pe culoa­rea roşie a semaforului elec­tric sau expunîndu-se în alt mod lacului accidentării și care consideră absurdă și imposibi­lă posibilitatea ca ei să fie vic­time ale unui accident rutier. Mr. TUDOR FRONTE şeful Serviciului circulaţia (continuare în pag. 1­3-a)

Next