Flacăra Iaşului, ianuarie 1987 (Anul 43, nr. 12510-12534)

1987-01-03 / nr. 12510

I PAGINA A lI-A----------------------------------------------------------------------------------------------------------HACAEA IASUIATI Tradiţionalul Plugu­şor REVELION SUB SEMNUL IMPORTANTELOR IZBINZI IN CONSTRUCŢIA PAŞNICA A ŢĂRII, înaltă răspundere muncitorească Maistrul electronist Elena­­ Costică, preşedintele­­comitetu­lui­ sindicatului, ne­ vorbeşte cu satisfacţie de faptul ca Între­prinderea „Tehnoton" a înc­he­­iat, anul­­1386 cu toţi indicatorii îndepliniţi, deşi a fost "un an cu­­multe dificultăţi. „Dar, am în­vins toate greutăţile, preeijtea­­"atât ea, .pentru, că. itentru a concen­trat' atenţia, mai mult ca ori­­cinid. asupra înf­oţrii producţiei , şi ridicării nivelului, ei- tehnic şi calitativ,, aşa cum ru’-.a JS /ruţl secretarul general al. parti-' dului. Lă noi, cercetarea şti­inţifică, modernizarea tehnolo­giilor s-au intensificat mult şi nici nu putem concepe vreun progres decit pe această cale. . Aş vrea ca, acum, în prag . de an­ nou, sa adui; ub orpagiu to­varăşei Elena Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului Naţional al­­ Ştiinţei , şi învăţămîntului, ca­re conduce cu o înaltă compe­tenţă activitatea in acest do­meniu vital pentru economia naţională'". " La un alt capăt al , oraşului, la combinaţul de utilaj greu,­­tătari­ nu au odihnă..Au intrat în schimbul de revelion şi sunt mîndri, de­­ aceasta!.. „Toate­­ cup­toarele funcţionează foarte bi­ne, ne spune prim-oţelarul Oc­­tavian Tănase. . Vom realiza pînă dimineaţă cel puţin 600 de­ tone de oţel ,şi vom preda cuptoarele în plină funcţiune ■ celuilalt schimb. ‘ Ce ne dorim­­în 1987 ? Să d­ăm patriei mai­­ mi­lt' erei­ de viartă căli­tăie şi Fără îndoială că la teme­lia dezvoltării moderne se află noua revoluţie tehnico­­ştiinţifică, subliniată în re­petate rinduri de secretarul general al partidului. Toc­mai de aceea, noi, proiec­tanţii, ne-am­ propus să parti­cipăm cu forţe mai mari la modernizarea producţiei în întreprinderile industriale. Vom proiecta mai multe maşini-unelte, care vor în­corpora comenzi numerice, acordînd o mare atenţie e­­lementelor tipizate specifice. De asemenea, vom urmări ca prin noile creaţii tehni­ce să reducem mai mult consumurile energetice, să îmbunătăţim, în continuare, calitatea producţiei. Ing. DINU AILENE­I şeful filialei Iaşi a I.C.S.I.T. „Titan“ să ne manifestăm cu fermitate hotărârea de a susţine, prin munca­ noastră, politica de dez­armare şi pace a preşedintelui ţării, pentru care am optat u­­nanim la referendumul de la 23 noiembrie“. Acestei declaraţii, făcute în numele oţelarilor, îi răspunde Ile Nechifor, şef de echipă din sectorul de extracţie iie la Întreprinderea de­ntai „Uni­rea". „Toate instalaţiile func­ţionează normal, ne îndeplinim­­Planul şi vom face totul ca, în anul iad?, ţara să primească tot mai multe produse alimen­tare specifice întreprinderii noastre, potrivit sarcinilor sub­liniate de secretarul general al partidului la recenta­ Plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei A­­limentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor. Ne înscriem prin eforturile noastre crea­toare în noua revoluţie tehni­­co-ştiinţifică, în noua revolu­ţie agrară, care vor asigura întărirea, în continuare, a­­ e­­conomiei naţionale şi o viaţă mai îmbelşugată poporului nos­tru“. Mai departe, la Centrala ter­moelectrică pe cărbune de la Holboca, cel­­mai mare şantier al Iaşului, unde, în august 1986, s-a dat în funcţiune primul grup de 50 MW şi unde se lu­crează intens la celelalte două. Şeful brigăzii energomontaj, ing. Adrian Tiron, îşi întocmi­se programul de activitate pe luna­ ianuarie şi ne spunea : „Dacă totul va decurge nor­mal, (mă gîn­desc în primul­ rind la furnizorul de conducte de înaltă presiune, întraprin­­e­rea „Vu­lcan“ Bucureşti), vom­ pune î­n funcţiune al doilea ...rup de 50 MW la sfârşitul : - rddstrului întî­i. prin tot'-' ce ‘ facem noi aic­i înfăptuim poli­tica energetică a partidului, bazată pe resursele naţionale,­ care s-a dovedit eficienţă. Pri­mul grup de 50 MW funcţio­nează exi­eten­t, dovadă că ne-am­ respectat angajamentul şi aşa vom face şi în viitor“­. Ne-o confirmă, la miezul nopţii, ing. Vasile Rusu, şeful de tură­­pe centrală : „Cazanul şi­­agregatul funcţionează per­fect, morile de cărbune de a­­lterneven,, alimentarea se­ facă ritmic şi pînă la ziuă vom da 500 de MWh energie electrică­, şi 700­­gigacalorii pentru ter­­moficare“. Răspuns concret, muncitoresc, care­­ cuprinde spi­ritul de înaltă răspundere­­al tuturor celor aflaţi la posturile lor de lucru : ing. V. Crăciun, maiştrii Romică Di­tuc şi Gheor­­­­ghe Buzdugan, operatorii T. Macevei, M. Manoliu şi Elena Vornic­­i. Sunt doar câţiva di­n­­tre cei care au vegheat ca, în noaptea de Anul Nou, inima­­Energetică a Iaşului să funcţio­neze din plin. Au petrecut re­velionul la locul de muncă alţi şi alţi muncitori şi cadre teh­nice din industria ieşeană, să ne oprim însă şi la Paş­cani, oraş­uin care industria a cunoscut, in ultimii 21 de ani, o dezvoltare rapidă. La casa de cultură a oraşului — muzică, dans, voie bună. Au venit să petreacă aici revelionul oa­meni ai muncii din mai mul­te întreprinderi din localitate.­­Printre ei se află şi Stela Burcă, muncitoare la întreprin­derea de tricotaje şi perdele, distinsă de două ori consecu­tiv cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. „Prin Me­sajul transmis d­e tovarăşul ■ Nicolae Ceauşescu ni s-a cerut din nou să dăm o maximă a­­­tenţie exportului, dezvoltării relaţiilor economice internaţio­nale — ne spune­ ea. Ii încre­dinţăm că aşa vom face, spo­rind mai mult producţia de calitate extra­­şi lux," la cel puţin 95 la sută pe întreaga întreprindere, astfel incit ex­portul nostru să crească mai mult şi să aducă ţării noi ve­nituri în valută". Dar să nu-i uităm pe con­structorii care schimbă faţa o­­raşelor şi satelor noastre. Ci­­­­teva sute dintre ei s-au adunat să petreacă revelionul în noul local al cantinei Trustului an­trepriză generală de construcţii montaj din Calea 23 August,­­ o clădire modernă şi bine utilată. Cu ce gînduri treceţi în 1987 ? Ne­­ răspunde maistrul Gheor­­ghe Chitic : „Cu gîndul să ne mobilizăm mai bine forţele pen­tru îndeplinirea programului de construcţii de noi locuinţe şi alte obiective social-culturale, în noul an, va creşte numărul blocurilor de locuinţe din lo­calităţile rurale şi aceasta ne bucură foarte mult. Se ştie că o mare parte dintre construc­tori provin din mediul rural. De aceea este o mare bucurie pentru noi să reconstruim sa­tele, să le dăm o nouă înfăţi­şare, modernă, pe măsura mă­reţiei timpului nostru“. V. GH­EORGHIU .C.F.S.Produse pentru export non­fibre în Primele două zile cărm­iui an, la Combinatul de sintetice­­ din Iaşi a început şi­­ fabricaţia, primelor produse pentru export. Este vorba de circa 30 de­ sortimente de fire şi fibră, contractate cu bene­ficiarii externi, şi pentru, care s-a folosit ca prioritate mate­ria primă existentă. De remar­cat este faptul că muncitorii şi specialiştii unităţii acordă pro­ducţiei­ pentru export o atenţie deosebită, urmărind cu toată grija calitatea acesteia. Cu ce vom începe anu­l­­1987 ?. Vom trece la o nouă etapă de modernizare a pro­ducţiei, pe baza unui pro­gram îndrăzneţ. Vrem ca pînă la finele anului să nu­făptuim intregul program de modernizare prevăzut în a­­cest cincinal. Printre altele, voim­ construi cu forţe pro­prii noi linii de ţevi de mici dimensiuni, cerute foarte mult de construcţia de ma­şini, atît din ţară, cit şi din străinătate. Vom intensifica exportul — sarcină priorit­­ară subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesa­jul de Anul Nou. VASILE BARB secretarul com­jitar,titul de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea metalurgică I.A.I.Şarjă record în zilele de 1 şi 2 ianuarie, ale noului an, muncitorii şi specialiştii întreprinderii de an­tibiotice din Iaşi au înregistrat noi succese. Astfel, la multe şarje de medicamente s-au ob­ţinut randamente superioare. Recordul l-a deţinut şarja de penicilină cu numărul 321. Spo­rul de activitate a acestei şar­je este cu 30 la sută mai mare­­decît­ media obţinută pînă a­­cum la fabricaţia acestui me­dicament. Tulpina cu asemenea performanţe a fost obţinută ca urmare a unei selecţii artifi­ciale, operată de specialişti ai unităţii, în colaborare cu Cen­trul de cercetări biologice Iași. iiu*‘ voiLcian uiuiuj;iue iij'ji, întreprinderea : . «*—1 Entaniasiii şî angajare tinerească Reuniţi la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor şi la Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Iaşi, pentru petrecerea revelionului, organizat de comitetele munici­pal şi judeţean ale U.T.C, sute de tineri au intîmpinat noul an cu entuziasm, cu ho­­tărîrea ca în 1987 să obţină succese tot mai mari în mun­că, în toate activităţile pe care le vor desfăşura. Mesajul de Anul Nou, rostit de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tarul general al partidului, a fost ascultat cu deosebit inte­res, îndemnurile adresate de cel mai apropiat prieten al ti­nerei... generaţii constituind un nou prilej de angajare revo­luţionară. „încheiem încă un an, primul din actualul cincinal — ne de­clara tovarăşul Ioan Tăbăcaru, prim-secretar al Comitetului municipal al U.T.C. — cu re­zultate frumoase," pe măsura puterii de acţiune a organiza­ţiei noastre, revoluţionare, res­pectiv cu o realizare de peste 400 de milioane de lei, in ac­ţiunile de muncă patriotică desfăşurate în sprijinul pro­ducţiei, pe şantiere, la gospo­dărirea şi înfrumuseţarea ora­şului nostru. Obiectivele pen­tru noul an sunt mult mai am­biţioase şi mobilizatoare, în întâmpinarea celei de-a 65-a a­­niversări a făuririi Uniunii Tineretului Comunist. Concre­tizarea obiectivelor amintite începe din aceste prime zile, cu faptele de muncă înscrise în întrecerea utecistă din unită­ţile cu foc continuu“. La rio­dul său, ing. Marius Stan, de la I.M.A.M.U.S., exprima hotă­­rîrea organizaţiei U.T.C., a tu­turor tinerilor din această u­­nita­te economică de a munci în, aşa fel incit să realizeze noi maşini-unelte şi linii tehnologi­ce de înaltă performanţă. Com­petitive, în spiritul prevederilor din documentele­ Congresului al Xlll-lea, ale Programului parti­dului. Despre" Angajarea în spirit revoluţionar, despre munca pentru ţară şi prosperitatea­­ei, ca cea mai înaltă dovadă de patriotism, erte-au relatat, la cumpăna dintre ani, mulţi­­alţi tineri, între care Leontina Ceauşu­, de la Întreprinderea de confecţii, Constantin Minen, de la I.P.A., Gelu Ţurcă, de la C.U.G. Iaşi, Constantin Atomi­, din comuna Ruginoasa, elevii Gabriel şi Mihai Sandu. Cu toţii, asemenea multor altor ti­neri din judeţul Iaşi, care au petrecut revelionul în mijlocul colectivelor de muncă din care fac parte, au ascultat tradi­ţionalul Pluguşor, recitalurile formaţiei „Iris“ şi ale cintare­­ţului Victor Socoloiu, au toastat pentru­­ împlinirile din troul an. „Ne am propus sarcini pe o iu­bire pentru­ acest an — ne spunea Con­tiniia AiovdSeiîioaie, de la X.Jyf.ivl.it. Paşcani — pe care le vom îndeplini sirius uniţi, printr-o bună organizare, atit in uzină,, cit şi pe şantie­rele de muncă patriotică, in ‘ acti­vitatea poli­tico-educativă". Noul an 1987 va reprezenta pentru întregul tineret ieşean, pentru tînăra generaţie a ţării o etapă cu obiectiv­e importan­te, desprinse din Mesajul de­ Anul Nou, din hotăririle Con­gresului al XIII-lea al P.C.E., a căror îndeplinire impune pre­gătire profesională temeinică, angajare şi spirit revoluţionar, pentru continua înflorire a pa­triei noastre socialiste. CONSTANTIN ILlffi fa» revrfM*»Bi oaganfeat la casa de cultură a t­inereturu şi studenţilor

Next