Flacăra Iaşului, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 12585-12610)
1987-04-01 / nr. 12585
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Zair Convorbiri oficiale Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Şese Seko. Preşedintele Mobutu Şese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale, preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a sa afla din nou pe pămîntul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. (continuare în pag. a 4-a) În călătorie pe fluviul Zair in cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o întreprinde in Republica Zair, au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus în lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă -prietenie ce caracterizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare. In dimineaţa zilei de marţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bordul navei, înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai capitalei zaireze, aflaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaireză !“. Cintece şi dansuri, aclamaţii au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarăşulicolae C.'auşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns îndelung manifestărilor de simpatie ale miilor de locuitori ai capitalei. Pe măsură ce nava se desprinde de cheiul portului Onatra şi pătrunde în apele marelui fluviu, privirilor le este oferită priveliştea oraşului Kinshasa, în care trăiesc peste (continuare în pag. a 4-a) ....... — - • O —---------- întreprinderea de mătase „Victoria“. Buna funcţionare a instalaţiilor este o condiţie esenţială pentru asigurarea unei producţii de calitate superioară. In acest sens, acţionează cu exigenţă maistrul Crişan Croitoru, din atelierul de vopsitorie, secondat de operatorul vopsitor Vasile Miron (din imagine), unul dintre tinerii muncitori frunta** Foto : L. STRATULAT Angajare deplină în marea întrecere socialistă A devenit o tradiţie în societatea noastră socialistă ca la fiecare început de an să fie lansate chemări la întrecere din partea unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, unităţi din industrie, agricultură, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor, unităţi din cercetarea ştiinţifică şi proiectare. întrecerea socialistă cuprinde astfel toate sectoarele economico-sociale ale ţării, constituind un factor activ în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Programul partidului. Anul acesta, chemările la întrecere vizează, în primul rînd, înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIX-lea, accentuarea laturilorcalitative ale dezvoltării economice. Răspunzind chemărilor la întrecere, judeţul Iaşi se angajează să depăşească principalii indicatori de plan pe 1987 intoate sectoarele de activitate, să aducă astfel o contribuţie sporită la întărirea economiei naţionale. Căile de acţiune sunt cele subliniate în magistrala cuvîntare ţinută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 24 — 25 martie a.c.. Punînd pe primul plan îndeplinirea generală a planurilor de dezvoltare la toţi indicatorii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea de a se acorda o atenţie deosebită problemelor realizării producţiei fizice. Numai aceasta, preciza secretarul general al partidului, asigură condiţii pentru dezvoltarea corespunzătoare a ţării şi înfăptuirea neabătută a planului pe acest an şi pe întregul cincinal. In ansamblul producţiei fizice, prioritate trebuie acordată exportului. De asemenea, conducătorul partidului şi statului nostru a cerut să se acţioneze mai energic pentru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirii eficienţei economice. Recentele adunări de partid pentru dări de seamă şi alegeri, inclusiv conferinţele de partid din municipiul Iaşi şi oraşele Paşcani, Tg. Frumos şi Hîrlău, au analizat, în spirit revoluţionar, îndeplinirea planurilor economice, a programelor de modernizare, dezvoltarea cercetării ştiinţifice, îndeplinirea angajamentelor în întrecerea socialistă şi au adoptat măsuri corespunzătoare. Din angajamentele judeţului Iaşi desprindem hotărirea colectivelor din industrie de a depăşi productivitatea muncii, obţinînd pe această cale un spor de producţie de 400 milioane de lei. Dacă adăugăm şi angajamentele privind reducerea cheltuielilor, rezultă cu (continuare în pag... 3-a) Acţiunii energice, mobilizare generală pentru şi înfrumuseţarea localităţilor judeţului. Aprilie — lună de vîrf a bunilor gospodari ? O dată cu primele zile mai puţin friguroase, au început şi in judeţul nostru acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. Acum, cînd primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi, aceste acţiuni trebuie însă mult intensificate, să capete un adevărat caracter de masă. Subliniem aceasta întrucît, pe întregul teritoriu al judeţului, luna aprilie trebuie să devină o lună a gospodării şi înfrumuseţării. Şi aceasta începînd de astăzi, concentrînd activităţile îndeosebi in prima decadă a lunii. Este mult de lucru- Este mult, iar p lină acum s-a acţionat puţin şi sporadic. Urmele iernii au rămas, în consecinţă, supărător ,de vizibile, începînd din curţi- le şi grădinile unor cetăţeni şicontinuînd cu cartierele de locuinţe în ansamblul lor, Incintele unor întreprinderi industriale, vitrinele magazinelor şi incintele lor, drumurile judeţene şi naţionale, bazele sportive şi de agrement etc. Necorespunzător arată acum, în lumina sporită a primăverii, şi unele şantiere de construcţii, neorganizate corespunzător, atît sub aspectul gospodăririi materialelor, cit şi al ordinii şi curăţeniei, al protejării străzilor de către mijloacele de transport , ce ies de la punctele de lu-cru. Sunt de subliniat, de asemenea, măsurile ce trebuie întreprinse, încă din prima zi a lunii aprilie, pentru gospodărirea şi igienizarea tuturor incintelor fermelor zootehnice, ale C.A-P., unităţilor S.M.A. şi ale altor unităţi din agricultură. In fiecare localitate cetăţenii au obligaţia să participe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1982 (pentru obiectivele (continuare in pag. a 2-a) Primăvara a sosit şi la Răducăneni. Ne-am fi aşteptat ca, în această localitate ce tinde să devină centru de polarizare urbană pentru aşezările rurale din zonă, să se fi declanşat deja acţiuni energice şi de amploare pentru primenirea aspectului gospodăresc şi înfrumuseţarea comunei, dar am constatat contrariul. Nu putem spune că aici nu s-a acţionat deloc pentru înlăturarea urmelor acestei ierni prelungite şi capricioase. S-a muncit, totuşi, sporadic, fără o concepţie, îndrumare şi coordonare unitare. Organul local al puterii şi administraţiei de stat şi-a stabilit, este adevărat, un plan ambiţios de lucrări gospodăreşti, de peste 12 milioane de lei, pentru schimbarea aspectului general al satelor componente. Pînă acum s-au făcut puţine lucruri pe linia materializării măsurilor cuprinse in acest plan. Doar curtea consiliului popular şi grădinile cîtorva gospodari au fost curăţate şi soaţe, încă din toamna trecută, şi sunt gata să-şi primească seminţa viitoarelor recolte, In restul comunei, spiritul gospodăresc, de iniţiativă al localnicilor mai hibernează, se mai aşteaptă. Pe drumurile publice, în incintele şi în jurul unităţilor economice şi sociale, al blocurilor de locuinţe, pot fi văzute încă urmările iernii care a trecut. Un strat gros de pămint acopera porţiuni de trotuar şi părţile laterale ale şoselei care traversează localitatea de reşedinţă. Multe şanţuri şi rigole de scurgere sunt colmatate, iar prin faţa unor curţi şi grădini pot fi observate încă pilcuri înalte de iarbă uscată, din vara trecută. Spaţiile din jurul căminului cultural, al unităţilor comerciale, al liceului etc. n-au fost greblate, măturate şi săpate, multe vitrine aşteaptă încă mîna unui gospodar care să le şteargă de praf, să le dea acea notă de curăţenie şi de prospeţime, atit de necesară, în faţa blocurilor de locuinţe sunt multe spaţii bătătorite, pii- DIMITRIE CĂLĂRAŞI (continuare în pag. a 2-a) La RăducăneniSă se acţioneze de azi, nu peste săptămini! Lucrătorii Leagănului de copii din cartierul Tătăraşi, printre puţinii locuitori ai municipiului care au participat ieri la lucrările de gospodărire și înfrumusețe-