Flacăra Iaşului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 12637-12661)

1987-06-02 / nr. 12637

In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Mae Ceauşescu Măsuri eficiente de economisire a bumbacului în şedinţa­­ Comitetului Poli­ti­c Executiv al C.C. al P.C.R. d­in 22 mai a.c., s-a analizat, alături de alte probleme de o­­deosebită importanţă, cea a creşterii eficienţei economice. Cu acest prilej, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a in­dicat să se acorde o atenţie deosebită încadrării stricte în normele de consum­ aprobate, a reducerii în continuare a con­sumuri­lor. Cum se munceşte în acest sens la întreprinderea „Ţesă­tura“, unde una dintre mate­­,ritle prime de bază este bum­bacul ? La toate operaţiile procesu­lui de producţie, începînd cu cele de obţinere, în secţile de filatură, a firelor tip bumbac (cardare, laminare, filare etc.), continuând cu ţesutul şi fini­sajul, se urmăreşte cu atenţie şi perseverenţă încadrarea strictă în normele de consum planificate, reducerea pe toate căile a risipei.­ Drept urmare, in primele cinci luni din anul Curent, în activitatea de pro­ducere a firelor, de exemplu, s-au înregistrat economii ci­frate la peste 25 de tone de bumbac. Ce măsuri s-au luat recent pentru diminuarea con­sumului? „In primul rind, ne spunea Dumitru Aparaschn­ei, inginer ■şef al întreprinderii, fiecărui lot de materie primă a se face o riguroasă analiză din punct de vedere al carac­teristicilor fizico-mecanice, sta­bil­indu-se reţetele optime de amestec, reglajele şi parame­trii de lucru pentru încadrarea in consumurile specifice şi obţinerea unei calităţi supe­rioare". Asemenea analize se reali­zează operativ in laboratoare, staţia pilot, în macrofilatură, dar şi pe­ liniile de fabricaţie, unde se testează seria zero a produselor prevăzute în plan. Tot în direcţia creşterii valori­ficării bumbacului, s-a trecut la determinarea consumurilor pe utilaje, pentru a se eviden­ţia posibilităţile de îmbunătă­ţire a tehnologiilor de fabri­caţie. LA ÎNTREPRINDEREA „ŢESĂTURA« Un alt­ grup de măsuri vi­zează diminuarea consumului de fire în ţesătorii. „între aceste măsuri, ne-a informat ing. Du­mitru Maxim, şeful serviciului tehnic al unităţii, aş aminti crearea de sortimente noi, cu masă specifică mică, până la 85—100 de­­grame pe metru pă­trat de ţesătură , valorificarea superioară a materialelor tex­tile recuperabile (fire de vi­­gonie) ; reproiectarea articole­lor care au în conţinutul lor bumbac superior şi introduce­rea pe scară largă a unor noi tipuri de bumbace fără a afecta caracteristicile fizico­­mecanice şi valoarea de între­buinţare a ţesăturilor. Am re­ţinut de altfel că, la „Ţesă­tura", se pune un accent deo­sebit şi pe înnoirea producţiei, ca o cale sigură de reducere a consumului de bumbac. în a­­cest an, de pildă, producţia destinată pieţei interne a fost înnoită integral.­­ Se utilizează tot mai mult firele filamen­­tare în obţinerea ţesăturilor fine, eficienţa fiind dublă : în­cadrarea în normele de consum planificate şi reducerea greu­tăţii produselor pe de o parte, iar pe de alta, valorificarea superioară a firelor tip bum­bac. în aceasta amplă acţiune de economisire a materiilor prime, îndeosebi a bumbacu­lui, acţiune desfăşurată sub îndrumarea şi controlul comi­tetului de partid, se eviden­ţiază mai ales colectivele de muncă din filatură şi ţesăto­rii. Iar în cadrul acestora me­rită apreciată activitatea de­pusă de maiştrii V. Insură­­ţelu, V. Dimitriu, I. Cobzaru, T. Vornicu şi Aurel Moisil, de ajutorul de maistru V. Dascălu s­a. „O măsură eficientă de re­ducere a consumurilor specifice şi, totodată, de ridicare a ca­lităţii articolelor fabricate se referă la discutarea operativă a abaterilor de la normele tehnologice stabilite, la locul producerii acestor abateri şi în cadrul formaţiei de lucru respective", ne spunea Virgi­nia Bacău, secretarul comitetu­lui de partid de la filatura întreprinderii. în secţiile şi atelierele unităţii se observă, la fiecare loc de muncă, o grijă sporită faţă de utiliza­rea chibzuită a bumbacului, a celorlalte materii prime care intră in compoziţia firelor şi a ţesăturilor realizate aici. Este „secretul" economiilor în­registrate pină acum şi­ garan­ţia succeselor viitoare. IOAN ŞCHIOPU­ -------------- - ----------------­ Imagine de pe şantierul Combinatului de utilaj greu. La noua hală de forjă grea nr. 2 se montează podul rulant de 500 tone forţă. Cel mai mare pod de acest fel din ţară Foto : L. STRATUL­AT Deschiderea cursurilor Şcolii de inventică Ieri, la Iaşi, a avut loc des­chiderea cursurilor celei de-a XH-a ediţii a Şcolii de­ inven­tică­­■— important cadru de ma­nifestare a capacităţii creatoare a oamenilor muncii. La cursurile actualei ediţii, ca­re vizează cunoaşterea posibilită­ţilor de explorare şi aplicare a noului, participă peste 200 de cadre tehnico-inginereşti, între care 45 din alte judeţe ale ţării. Şi atenţie deosebită se acordă la I.A.S. Popricani şi lu­crărilor de întreţinere a culturilor Mecanizatorul Ion Min­­ghel, din ferma de la Frăsuleni, prăşeşte mecanic soia pe care tot el a insăm­înţat-o Foto : DUMITRU GRI­NEA­NU Fiecare oră bună de muncă în timp, folosită din plin pentru efectuarea lucrărilor agricole! Executa a doua praşila Lucrătorii din Consiliul unic agro­industrial Podu I­­loaiei se situează pe un loc fruntaş la întreţinerea cul­turilor. Prima pră­şilă a fost încheia­tă deja la sfecla de zahăr, floarea-soa­­relui şi porumb şi se execută pe ulti­mele suprafeţe la culturile de soia şi fasole. Majoritatea forţelor sunt acum mobilizate pentru efectuarea celei de a doua praştie la sfecla de zahăr şi­ floarea-­soarelui, lu­crare avansată în toate unităţile. Coo­peratorii din comu­na Podu Iloaiei sunt pe punctul de a termina şi a doua lucrare de întreţi­nere la culturile a­­mintite. Rezultatele bune la prăşit se datorează folosirii din plin a fiecărei ore bune de muncă în cîmp. Spre parcul de furaje Zootehni­ştii din ferma de la Fîntî­­nele a I.A.S. Copou au terminat cositul lucernei. Ieri, forţe însemnate partici­pau la transporta­rea recoltei în par­cul de furaje. Din producţia de la pri­ma coasă se vor realiză circa 1000 de tone de semifîn. Tot ieri, se făceau ultimele pregătiri pentru cositul pa­jiștilor cultivate. Sfecla furajeră de pe cele 34 de hecta­re a fost prășită de două ori, meca­nic și manual. Activitate rodnică la grădina de legume O activitate rod­nică se desfăşoară şi la grădina de legume a C.A.P. Golăeşti. Numeroşi cooperatori partici­pă în aceste zile la udarea culturilor, la întreţinerea aces­tora. Toate plante­le sunt bine îngriji­te. Tov. Constan­tin Simion, pre­şedintele unităţii, a ţinut să ne infor­meze că săptămâna viitoare se va tre­ce la recoltarea­­şi valorificarea ver­­zei timpurii, reali­zată în cultură a­­,socială în , s­­larii, şi în câmp. --------------— • • — Eterna vîrstă a bucuriei Intr-un univers ce-ţi evocă dacă nu întîmplăm­ din ţara piticilor, cel puţin statura lor, ia o grădiniţă ocrotită şi de calmul colinelor ce-i stau în preajmă, intr-o aşezare al că­rei chip legendar aminteşte frumoase poveşti trecute în istorie, Cotnarii, ara retrăit, într-una din zilele sfîrşitului de mai, eterna vîrstă a bucu­riei.­Copilăria înseamnă aici, la grădiniţa I.A.S. Cotnari (di­rectoare, Maria Afloroaie), 75 de perechi de ochi mari şi limpezi, curioşi şi întrebători, care te privesc de cum intri în lumea lor, dorind să te ia — fără să ţi-o spună — aliat, tovarăş de drum în des­coperiri... foarte importante. Au la indemi­nă, în acest... nobil scop, tot ce poate tre­ce prin cea mai năstruşnică şi plină de pretenţii minte. Tocurile, într-o diversitate ce-l copleşeşte şi pe adult, punîndu-i la încercare remi­niscenţe... imaginative, deţin primatul. Te-ai vrea din nou mic, în prag de viaţă... Dar cum asta nu se poate, iţi în­gădui cel puţin răgazul de-a te şti printre ei, printre copii. Asculţi poezii, cîntece, urmă­reşti încordarea celor mai măricei atunci cînd desenea­ză, surprins să constaţi cu­ adevăr răbufneşte din candoa­rea privirii ce-o aruncă pes­te lume, peste chipuri şi pri- ÎNSEMNARI veti­şti,v­i­etina ta înregistrea­ză fugar dar definitiv „pro­ducţiile" etalate în panouri ce dau viaţă şi înveselesc fie­care spaţiu, afli de cercurile artistice şi ştiinţifice de­ aici, de participările şoimilor pa­triei la Festivalul „Cîntarea României", în secţiunile dedi­cate ior, te captivează serio­zitatea cu care cei mai mari se pregătesc pentru şcoală şi vite şi mai cite ce cristali­zează un singur gîn­d: marea răspundere, frumoasa datorie zămislite­ de un simţârmnt înalt,­ atotcuprinzător ,şi­ unic, pe care o avem faţă­ de ei, faţă de viitor. Ceva mai încolo,­pe acelaşi drum, totuşi fără de întoar­cere, al copilăriei, la şcoala din Horodiştea, e sărbătoare. Apropiatul sfîrşit de an şco­lar prilejuieşte „bobocilor", celor „dintr-a-ntîia", tradiţio­nala serbare a abecedarului. Ei ţin să facă — în faţa pă­rinţilor, a colegilor mai mari, a învăţătorilor şi profesorilor oaspeţi — dovada de necon­testat a toate ette sînt fru­moase şi folositoare în mintea lor de-acum, ce-a mai cres­cut e-un an, c-un an esenţial. Literele alfabetului capătă viaţă, devin eroine de întîm­plări şi totul pare joacă... Un joc serios, condus cu dibăcie de învăţătoarea Maria Aga­­vriloaie. Serbarea abecedaru- ALEXANDRA HASAN (continuare în pag. a 2-a) guiu . luaic­a — ---^ — '----|

Next