Flacăra Iaşului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 12662-12688)

1987-07-01 / nr. 12662

* / ­ r i. i FLACĂRA lĂsullm „Să nu uiţi angajamentul !“ Luni, 29 iunie a.c., şedinţa biroului comitetului de partid de la întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice. La ordinea de zi, un singur punct: confirmarea primirii în partid a tim­ărului Daniel Chichirău, absolvent de liceu, muncitor în sectorul mecano-energetic din 1981, specialitatea automa­tist. Se îndeplinesc formalită­ţile, apoi se trece la discuţii, întrebări, aprecieri, recoman­dări. Răspunsurile la întrebări sunt bune, cele referitoare la producţie pot fi verificate în practică. Are motive să se mîn­­drească. Cea mai recentă reali­zare a lui este participarea la punerea în funcţiune a unei instalaţii de injecţie pentru produs navete comerciale, fo­losind polietilenă recuperată. ■Lucrarea avea termen pe la 15 iulie, dar în vreo două zile va fi gata. Deci, înainte de termen cu două săptămîni. Angajarea comuniştilor in lu­crări de anvergura pentru modernizarea producţiei nu este aici un caz izolat. între­gul colectiv al întreprinderii îi cunoaşte bine, de exemplu, pe Mihai Ilaş,­­secretarul bi­roului organizaţiei de bază din secţia I (sudare), pentru contribuţia lui la creşterea ca­lităţii producţiei, la cultivarea respectului pen­tru lucrul bine făcut ; pe maistrul mecanic Gheorghe Manasii, pentru rea­lizarea de instalaţii noi, mo­derne, recentă fiind instalaţia pentru ţevi rolate din polieti­lenă ; pe ing. Mihai Pascal, şeful secţiei I, un alt pasionat al modernizării, pentru coor­donarea cu înalt profesiona­lism a lucrărilor de punere în funcţiune a unei instalaţii de plăci de polietilenă din ma­terial recuperat, pentru placa­rea silozurilor de cărbune şi de ciment — noutate absolută în industria maselor plastice din ţara noastră. Secretarul comitetului de partid, ing. Gheorghe Salichi, face urmă­toarea observaţie, adresîndu­­se tînărului comunist: „Ai vorbit frumos, munceşti fru­mos, ţi-ai luat angajamente care te onorează, dar sunt unii care, după un timp, îşi uită angajamentele...“ Tinărul se îmbujorează. Nu, el nu-şi va uita angajamentul. Pentru el cinstea este o trăsătură de­finitorie a comunistului, şi el a vorbit cinstit : nu-şi va uita angajamentul. De altfel, organizaţia de partid din întreprindere este destul de puternică pentru a aminti fiecăruia, dacă este ca­zul, de îndatoririle de comu­nist. Nu de mult, Vasile Co­­jocaru, operator chimist din secţia I, tura C, o cam ţinea în concedii medicale. Era, in­tr-adevăr, bolnav, suferea de stomac, dar mai mult din vina lui. Medicul, văzîndu-1 în su­ferinţă, îi prescria odihnă şi un anumit regim alimentar, dar el o dădea pe băutură. Pinâ cînd l-au simţit tovară­şii lui de muncă. Imediat, in­tr-o adunare generală a orga­nizaţiei de bază, s-a luat ati­tudine, Gheorghe Baraboi, Va­sile Mancaş, Fănică Irimia şi alţii i-au spus-o verde : „Aşa nu se mai poate. Noi înţele­gem să-ţi suplinim lipsa prin eforturi mai mari, dar să a­­vem motive serioase“. Cu alte cuvinte, reamintindu-i-se de angajamentul ce şi l-a luat cind a intrat în partid, Vasile Cojocaru a fost chemat la ordine. Acum lucrează con­ştiincios, alături de tovarăşii lui, îngri­jîndu-şi şi de sănă­tate, ceea ce este foarte im­portant. Pentru el, pentru în­treprindere. V. GHEORGHIU Mărturisiri Dorinţa de afirmare Cu mai mult timp în urmă, a fost încadrat la noi, la In­i­. 1 prinderea de tricotaje „Mol­­dova”, un grup de absolvente a şcolii profesionale. Fetele au fost organizate într-o for­maţie specială (un agregat), sub conducerea unui maistru şi a unui ajutor de maistru, cu experienţă şi pricepere peda­gogică. La acţiunea aceasta de integrare a fetelor în pro­ducţie, de creştere a­­ nivelului lor de calificare am participat­­şi eu, fiind controlor de cali­tate. Maistrul Elena Ştefan are felul său de a pregăti oa­menii , este foarte meticuloasă cu fiecare operaţie care tre­buie executată cu mişcări cit mai puţine, adică într-un mod cît mai simplu, şi nu admite nici o abatere. Este foarte fer­mă. De aceea pare mai rece in relaţiile cu tinerele absol­vente, dar în realitate le pre­ţuieşte, le iubeşte; tocmai de aceea ţine atît de mult să ob­ţină de la ele o calitate cît mai bună a fiecărei operaţii. Ajutorul de maistru Vasilica ILupu îşi exteriorizează fru­moasele sentimente, adică este mai apropiată de cei din jur, cum se spune, şi fetelor ie face multă plăcere să lucreze cu ea. Eu, în calitate de con­trolor, mi-am manifestat în­crederea în capacitatea pro­fesională a fetelor şi le-am­ dat tot lor să refacă unele o­­peraţii nereuşite. Uneori, da­torită unor greşeli repetate, m-am enervat, dar fetele m-au înţeles că doresc sincer să facă progrese cit mai rapide. For­maţia lor se numără acum printre cele mai bune din sec­ţie, îmi amintesc cit de timide şi neîndemânatice erau la în­ceput Gabriela Fulga sau Ta­tiana Nistoreanu şi care a­­cum sunt printre cele mai des­toinice muncitoare. Zilele trecute, am avut însă o decepţie. Fusese încadrată o absolventă a 10 clase, meserie nui prea ştia, a greşit ceva, a Încercat să repare şi a stricat mai rău. Muncitoarea de lingă Alinsa şi-a văzut insă de tre­burile ei şi „bucata“ a ajuns­­la control. Cum e posibil aşa ceva ? Le-am făcut observaţii pe un ton mai ridicat şi ei şi muncitoarei care trebuia să o îndrume. După două zile, tinăra n-a mai venit la lucru.­­Am auzit că s-a încadrat in altă întreprindere. îmi pare «rău. Nouă, celor cu experienţă, ne trebuie mai muit tact in munca de îndrumare profesio­nală, iar celor tineri le tre­buie mai multă tenacitate, mai multă dorinţă de afirmare. SOFICA TABIUIOC controlor de calitate la întreprinderea de tricotaje „Moldova" S CURSA. Intre 3 iulie şi 28 august a.c., va circula o cursă TAROM spre litoral. A­­vionul pleacă, in zilele de marţi şi vineri, din Constanţa la ora 8,10, aterizează la Iaşi la 9,15, decolează de pe aero­portul ieşean la 9,45 şi soseşte la Constanţa la ora 10,50.­­ CORECTITUDINE. Vasile Ioni­că, muncitor la I.T.R.D. Paş­cani, a găsit pe stradă o gean­tă cu acte şi o importantă su­mă de bani. Intrebînd în stin­gă şi în dreapta, a dat şi pes­te păgubaş : Nicolae Coşofreţ, din oraşul Piatra Neamţ, care işi pierduse orice speranţă de a o găsi. (C. Enea) ■ CON­CURS. S-a desfăşurat etapa judeţeană a cercurilor tehnico­­aplicative pioniereşti „Prietenii pompierilor“. După o vie dis­pută, teoretică şi practică, pe primele trei locuri s-au clasat echipajele şcolilor din oraşul Hîrlău, nr. 3 din oraşul Paş­cani, şi Podu Iloaiei. (Cpt. M. Nazarie, Grupul de pompieri al judeţului Iaşi) ■ ODIHNA. Timp de 24 de ani, cit a lu­crat ca factor poştal la Oficiul P.T.T.R. Ciurea, Dumitru Pă­duraru­ a servit sătenii din lo­calităţile Slobozia şi Curaturi, aflate la mare distanţă de re­şedinţa comunei şi de satul în care locuieşte el. Cu toate a­­cestea, Dumitru Păduraru şi-a făcut, indiferent de condiţiile meteorologice, conştiincios da­toria. Acum a ieşit la pensie,­­ PANOU. Urmare a notei critice apărute la această ru­brică, întreprinderea cinemato­grafică schimbă cu regularitate afişele de la panoul din ca­lea 23 August. La fel procedea­ză și Biblioteca „Gh. Asachi“. Numai la compartimentul re­zervat Consiliului popular mu­nicipal se află, in continuare, Chemarea Congresului consilii­lor populare din anul 1975­­ (FI. Rotaru). p ȘEFE: Elena Ţibănescu (străpungerea­ Silves­tru nr. 7) și Maria Baciu (str. Arcu nr. 3) sunt, amin­­două, şefe de unitate. Prima, la I.C.S.M.T.I., a doua — la I.C.S.A.P. Ambele nu şi-au în­deplinit obligaţiile ce le revin privind buna gospodărire a u­­nităţilor şi a spaţiilor din jur şi au fost amendate. ■ SOŢ. Pentru că şi-a alungat soţia şi copiii din locuinţă, Dumitru Timofte, din comuna Holboca, a fost condamnat la 3 luni de închisoare contravenţională. R HOŢI. Fiind de serviciu în tu­ra de noapte, Marian Macovei (str. Sarmizegetusa nr. 13), Constantin Neamţu (str. Brin­­duşa nr. 23) şi Casian Apostu (str. Ciurchi nr. 42), toţi trei operatori chimişti la C.F.S., au încercat să fure 480 de litri de metanol, cu gînd să-l vindă u­­nor chilipirgii. Nu au reuşit şi li se întocmeşte dosar de cer­cetare penală. dumitru hariga TELEVIZIUNE ; 20 Telejurnal; 20,2­1 Viaţa economică ; 20,35 Partid şi ţară, luminos destin. Versuri şi cîntece patriotice; 20,45 Congresul al IX-lea al P.C.R. — congresul marilor în­noiri ; 21 Film seria 1 : „Rivali­tate". Episodul 2 ; 21,50 Tele­jurnal. CINEMATOGRAFE : VICTORIA, orele 6 ; 11,10 ; 13,20 ; 15,30 ; 17,:­u; 19,50 : „Pădureanca“. REPUBLI­CA, orele 9 ; li ; 13,10 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Film din ciclul „Mari comici ai ecranului“. CO­POU, orele 9 ; ii ; 13 ; 15; 17, 19 : „Alo, aterizează străbunica“. DACIA, orele 9 ; 12 ; 15 ; 18 : „Toate pînzele, sus !“. TINERE­TULUI, orele 9 ; II ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 . ..Ultimul tren din Gun Hill“. CASA SINDICATELOR, o­­rele 9 ; II ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 : „Paloş contra paloş". PAŞCANI. CASA DE CULTURA : „Păsările îşi iau zborul“. CLUBUL C.F.R.: „Bivatele“. TG. FRUMOS : „Gre­şeala fatală". HÎRLĂU : „Cea mai încîntătoare, cea mai atrăgătoare“. PODU ILOAIEI : „Adolescenţii re­voluţiei“. HALAUCESTI : „Prin­ţul fals“. RADUCANENI : „Sper să ne mai vedem”. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Izolat, in t­Unsul după-amiezii, sunt posibile aver­se de ploaie şi descărcări elec­trice. Temperaturi minime : 5 —20 grade; temperaturi maxime: 25—33 grade. ­­i — LICEUL AGROINDUSTRIAL IAŞI —­ ­ Organizează concurs de admitere pentru clasa a X­-a ser­­­ral — meseria de horticultor-mecanizator.­­ Probele de concurs se susţin la biologie şi chimie. Se primesc absolvenţi ai clasei a X-a, promoţia 1986, şi serii mai vechi, care lucrează în unităţi agricole. Se pri­mesc şi absolvenţi ai şcolii profesionale care au promovat anul I. Nu se primesc absolvenţi ai clasei a X-a, promoţia IPS?. Relaţii se pot lua la telefon 40098. ----------------------PAGINA A 1II-A B De ce zona de agrement Ciric nu-şi întîmpina aşa cum se cuvine oaspeţii ? (urmare din pag. I) Nici în ceea ce priveşte a­­provizionarea unităţilor de a­­limentaţie publică . (ale O.­J.T. şi I.C.S.A.P.) situaţia nu este strălucită. Sigur, în acest an, I.C.S.A.P., de exemplu, a ame­najat aici peste 20 de standuri cu circa 30 de puncte de des­facere a produselor specifice , duminică de duminică, se a­­duc însem­nate cantităţi de pre­parate din carne, produse de patiserie şi cofetărie, bere şi răcoritoare. Nu aceeaşi aten­ţie se acordă însă şi diversifi­cării gamei sortimentale oferi­te consumatorilor, păstrării pro­duselor în condiţii cit mai bune. Aşa se face că duminică se putea bea la unităţile I.C.S.A.P. de aici doar un singur sorti­ment de suc de fructe. Unele preparate, nefiind păstrate la rece, erau deja depreciate, iar spaţiile de răcire nu erau fo­losite judicios. Nici lucrătorii restaurantului O.J.T. nu mani­festau suficient interes pentru folosirea întregii cantităţi de gheaţă necesară răcirii sticle­lor cu bere, suc şi apă mine­rală. Mai mult, unele puncte de desfacere erau amplasate în locuri însorite, sticlele nu erau protejate de soare. Insuficiente erau şi punctele de desfacere ale I.C.S.L.F., dovadă — aglo­meraţia de la cele două punc­te de desfacere. Am revenit la Ciric luni di­mineaţă. Cum arată această zonă după o zi in care mii de cetăţeni ai Iaşului şi-au pe­trecut timpul în aer liber? I­­maginea de mai sus este grăitoare. Peste tot sunt a­­runcate hîrtii, resturi alimenta­re, sticle şi pahare etc. Se vede clar că mulţi dintre cei veniţi aici nu se comportă ci­vilizat, că opinia publică nu acţionează, că nici cei chemaţi să ia măsuri împotriva celor care au un asemenea compor­tament nu-şi­­fac datoria. Concluzii ? Credem că­ sunt clare. Şi ele vizează, deopotri­vă, unităţile cu răspunderi în zonă şi cetăţenii. • • ­Reducerea (urmarea din pag 1) nouă analiză a situaţiei consu­murilor energetice din secţia turnătorie, unde s-au înregis­trat neajunsurile semnalate în ziar. Ing. Const. Curelaru, res­ponsabilul cu probleme energe­tice pe întreprindere, ne-a in­format şi cu măsurile, aflate în curs de aplicare, care s-au stabilit cu acest prilej. Ele au în vedere, între altele , redu­cerea pierderilor tehnologice sub limita maximă admisă ; revizia şi reparaţia instalaţii­lor tehnologice, în vederea e­­liminării pierderilor de căldu­ră şi a scurtării timpului de staţionare a şarjelor de metal in cuptoare; încărcarea la ca­pacitatea optimă a cuptoarelor electrice de tratamente termi­­ce etc. LA I.P.M.P. I S-au găsit in normele Ing. Leontina Luca, directo­rul întreprinderii de prelucra­re a maselor plastice, relatîn­du-ne despre neajunsurile în­­tîmpinate in aprovizionarea cu unele materii prime necesare derulării ritmice a producţiei, ne informa, totodată, că aici s-au găsit noi soluţii pentru ca baza materială şi energetică să fie gospodărită cît mai ju­dicios. Aceasta şi explică fap­tul că, dacă o parte din pro­ducţia fizică n-a fost realiza­tă, nici energia electrică afe­rentă acesteia nu a fost con­sumată. Mai mult, ţinîndu-se o evidenţă strictă a consumu­rilor normate de materiale şi consumurilor *­­ * * * V Unele dintre aceste măsuri nu şi-au arătat însă efectele. De ce? „Explicaţia neîncadrâ­­rii în consumurile normate de energie este simplă, ne răs­punde ec. Paul Ionescu, con­tabil şef al întreprinderii. In situaţia nerealizării unor sorti­mente la producţia fizică, con­sumul de energie pentru pro­ducerea aerului comprimat şi a altor utilităţi rămîne ace­laşi. Repartizîndu-se însă pe un volum mai mic de produc­ţie, el încarcă nemijlocit con­sumurile pe fiecare sortiment în parte din cele realizate“. Deci, rezolvarea problemei pa­re şi ea simplă: luarea tuturor măsurilor politice şi organiza­torice pentru realizarea fiecă­ruia dintre sortimentele pro­ducţiei fizice planificate, noi căi pentru încadrarea planificate energie, s-au obţinut şi und­e economii. Cum anume . „La noi, pornirile şi opririle repe­tate, determinate de nemitri­­citatea aprovizionării cu mate­rii prime, influenţau negativ consumurile energetice. în pre­zent însă, asigurăm continui­tatea funcţionării numai a a­­celor instalaţii şi utilaje pen­tru care există toate condiţiile unei funcţionări continue, 111­­minînd astfel o importantă sta­re de risipire a energiei elec­­trice. Ne-am încadrat, de ase­menea, şi în celalalte norme de consum pe unitate de pro­dus, obţinând chiar economii la unele sortimente“. -------- IN ATENŢIA * D­EŢINATORILOR de pomi, ARBORI ŞI ARBUŞTI! Depistaţi şi distrugeţi cui­­urile ■ de „omida păroasă a i­udului“ — în faza de 2­4 f­runze — înainte ca omizile ă se răspîndijască in co­­oana pomilor. Prin această măsură, se ^ revine extinderea atacului j generaţia a 11-a, se evi- ■ i contaminarea cu pesticide , fructelor, legumelor şi ba­ci furajere, pentru viermi d­e mătase. INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR IAŞI \ '!! FABRICA----- ' \ DE ÎNCĂLŢĂMINTE l | „AURORA“ TG. FRUMOS t ! încadrează urgent | ( — remizeri pentru vin- ) i zări de încălţăminte, Sn o i I rasele şi comunele judeţului » \ Iaşi. 1 ! ÎNTREPRINDEREA I l ' PENTRU l ? INDUSTRIALIZAREA \ l LAPTELUI IAŞI â î încadrează: } — electricieni pentru ora-1 1 sul Hîrlău . \ ț — mecanici frigotehniști î pentru orașele Pașcani sîț Hirlău. \s -- a.e.j. erbiceni — V are vacant un post de e­lectromecanic. —

Next