Flacăra Iaşului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 12662-12688)
1987-07-01 / nr. 12662
* / r i. i FLACĂRA lĂsullm „Să nu uiţi angajamentul !“ Luni, 29 iunie a.c., şedinţa biroului comitetului de partid de la întreprinderea de prelucrare a maselor plastice. La ordinea de zi, un singur punct: confirmarea primirii în partid a timărului Daniel Chichirău, absolvent de liceu, muncitor în sectorul mecano-energetic din 1981, specialitatea automatist. Se îndeplinesc formalităţile, apoi se trece la discuţii, întrebări, aprecieri, recomandări. Răspunsurile la întrebări sunt bune, cele referitoare la producţie pot fi verificate în practică. Are motive să se mîndrească. Cea mai recentă realizare a lui este participarea la punerea în funcţiune a unei instalaţii de injecţie pentru produs navete comerciale, folosind polietilenă recuperată. ■Lucrarea avea termen pe la 15 iulie, dar în vreo două zile va fi gata. Deci, înainte de termen cu două săptămîni. Angajarea comuniştilor in lucrări de anvergura pentru modernizarea producţiei nu este aici un caz izolat. întregul colectiv al întreprinderii îi cunoaşte bine, de exemplu, pe Mihai Ilaş,secretarul biroului organizaţiei de bază din secţia I (sudare), pentru contribuţia lui la creşterea calităţii producţiei, la cultivarea respectului pentru lucrul bine făcut ; pe maistrul mecanic Gheorghe Manasii, pentru realizarea de instalaţii noi, moderne, recentă fiind instalaţia pentru ţevi rolate din polietilenă ; pe ing. Mihai Pascal, şeful secţiei I, un alt pasionat al modernizării, pentru coordonarea cu înalt profesionalism a lucrărilor de punere în funcţiune a unei instalaţii de plăci de polietilenă din material recuperat, pentru placarea silozurilor de cărbune şi de ciment — noutate absolută în industria maselor plastice din ţara noastră. Secretarul comitetului de partid, ing. Gheorghe Salichi, face următoarea observaţie, adresînduse tînărului comunist: „Ai vorbit frumos, munceşti frumos, ţi-ai luat angajamente care te onorează, dar sunt unii care, după un timp, îşi uită angajamentele...“ Tinărul se îmbujorează. Nu, el nu-şi va uita angajamentul. Pentru el cinstea este o trăsătură definitorie a comunistului, şi el a vorbit cinstit : nu-şi va uita angajamentul. De altfel, organizaţia de partid din întreprindere este destul de puternică pentru a aminti fiecăruia, dacă este cazul, de îndatoririle de comunist. Nu de mult, Vasile Cojocaru, operator chimist din secţia I, tura C, o cam ţinea în concedii medicale. Era, intr-adevăr, bolnav, suferea de stomac, dar mai mult din vina lui. Medicul, văzîndu-1 în suferinţă, îi prescria odihnă şi un anumit regim alimentar, dar el o dădea pe băutură. Pinâ cînd l-au simţit tovarăşii lui de muncă. Imediat, intr-o adunare generală a organizaţiei de bază, s-a luat atitudine, Gheorghe Baraboi, Vasile Mancaş, Fănică Irimia şi alţii i-au spus-o verde : „Aşa nu se mai poate. Noi înţelegem să-ţi suplinim lipsa prin eforturi mai mari, dar să avem motive serioase“. Cu alte cuvinte, reamintindu-i-se de angajamentul ce şi l-a luat cind a intrat în partid, Vasile Cojocaru a fost chemat la ordine. Acum lucrează conştiincios, alături de tovarăşii lui, îngrijîndu-şi şi de sănătate, ceea ce este foarte important. Pentru el, pentru întreprindere. V. GHEORGHIU Mărturisiri Dorinţa de afirmare Cu mai mult timp în urmă, a fost încadrat la noi, la Ini. 1 prinderea de tricotaje „Moldova”, un grup de absolvente a şcolii profesionale. Fetele au fost organizate într-o formaţie specială (un agregat), sub conducerea unui maistru şi a unui ajutor de maistru, cu experienţă şi pricepere pedagogică. La acţiunea aceasta de integrare a fetelor în producţie, de creştere a nivelului lor de calificare am participatşi eu, fiind controlor de calitate. Maistrul Elena Ştefan are felul său de a pregăti oamenii , este foarte meticuloasă cu fiecare operaţie care trebuie executată cu mişcări cit mai puţine, adică într-un mod cît mai simplu, şi nu admite nici o abatere. Este foarte fermă. De aceea pare mai rece in relaţiile cu tinerele absolvente, dar în realitate le preţuieşte, le iubeşte; tocmai de aceea ţine atît de mult să obţină de la ele o calitate cît mai bună a fiecărei operaţii. Ajutorul de maistru Vasilica ILupu îşi exteriorizează frumoasele sentimente, adică este mai apropiată de cei din jur, cum se spune, şi fetelor ie face multă plăcere să lucreze cu ea. Eu, în calitate de controlor, mi-am manifestat încrederea în capacitatea profesională a fetelor şi le-am dat tot lor să refacă unele operaţii nereuşite. Uneori, datorită unor greşeli repetate, m-am enervat, dar fetele m-au înţeles că doresc sincer să facă progrese cit mai rapide. Formaţia lor se numără acum printre cele mai bune din secţie, îmi amintesc cit de timide şi neîndemânatice erau la început Gabriela Fulga sau Tatiana Nistoreanu şi care acum sunt printre cele mai destoinice muncitoare. Zilele trecute, am avut însă o decepţie. Fusese încadrată o absolventă a 10 clase, meserie nui prea ştia, a greşit ceva, a Încercat să repare şi a stricat mai rău. Muncitoarea de lingă Alinsa şi-a văzut insă de treburile ei şi „bucata“ a ajunsla control. Cum e posibil aşa ceva ? Le-am făcut observaţii pe un ton mai ridicat şi ei şi muncitoarei care trebuia să o îndrume. După două zile, tinăra n-a mai venit la lucru.Am auzit că s-a încadrat in altă întreprindere. îmi pare «rău. Nouă, celor cu experienţă, ne trebuie mai muit tact in munca de îndrumare profesională, iar celor tineri le trebuie mai multă tenacitate, mai multă dorinţă de afirmare. SOFICA TABIUIOC controlor de calitate la întreprinderea de tricotaje „Moldova" S CURSA. Intre 3 iulie şi 28 august a.c., va circula o cursă TAROM spre litoral. Avionul pleacă, in zilele de marţi şi vineri, din Constanţa la ora 8,10, aterizează la Iaşi la 9,15, decolează de pe aeroportul ieşean la 9,45 şi soseşte la Constanţa la ora 10,50. CORECTITUDINE. Vasile Ionică, muncitor la I.T.R.D. Paşcani, a găsit pe stradă o geantă cu acte şi o importantă sumă de bani. Intrebînd în stingă şi în dreapta, a dat şi peste păgubaş : Nicolae Coşofreţ, din oraşul Piatra Neamţ, care işi pierduse orice speranţă de a o găsi. (C. Enea) ■ CONCURS. S-a desfăşurat etapa judeţeană a cercurilor tehnicoaplicative pioniereşti „Prietenii pompierilor“. După o vie dispută, teoretică şi practică, pe primele trei locuri s-au clasat echipajele şcolilor din oraşul Hîrlău, nr. 3 din oraşul Paşcani, şi Podu Iloaiei. (Cpt. M. Nazarie, Grupul de pompieri al judeţului Iaşi) ■ ODIHNA. Timp de 24 de ani, cit a lucrat ca factor poştal la Oficiul P.T.T.R. Ciurea, Dumitru Păduraru a servit sătenii din localităţile Slobozia şi Curaturi, aflate la mare distanţă de reşedinţa comunei şi de satul în care locuieşte el. Cu toate acestea, Dumitru Păduraru şi-a făcut, indiferent de condiţiile meteorologice, conştiincios datoria. Acum a ieşit la pensie, PANOU. Urmare a notei critice apărute la această rubrică, întreprinderea cinematografică schimbă cu regularitate afişele de la panoul din calea 23 August. La fel procedează și Biblioteca „Gh. Asachi“. Numai la compartimentul rezervat Consiliului popular municipal se află, in continuare, Chemarea Congresului consiliilor populare din anul 1975 (FI. Rotaru). p ȘEFE: Elena Ţibănescu (străpungerea Silvestru nr. 7) și Maria Baciu (str. Arcu nr. 3) sunt, amindouă, şefe de unitate. Prima, la I.C.S.M.T.I., a doua — la I.C.S.A.P. Ambele nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin privind buna gospodărire a unităţilor şi a spaţiilor din jur şi au fost amendate. ■ SOŢ. Pentru că şi-a alungat soţia şi copiii din locuinţă, Dumitru Timofte, din comuna Holboca, a fost condamnat la 3 luni de închisoare contravenţională. R HOŢI. Fiind de serviciu în tura de noapte, Marian Macovei (str. Sarmizegetusa nr. 13), Constantin Neamţu (str. Brinduşa nr. 23) şi Casian Apostu (str. Ciurchi nr. 42), toţi trei operatori chimişti la C.F.S., au încercat să fure 480 de litri de metanol, cu gînd să-l vindă unor chilipirgii. Nu au reuşit şi li se întocmeşte dosar de cercetare penală. dumitru hariga TELEVIZIUNE ; 20 Telejurnal; 20,21 Viaţa economică ; 20,35 Partid şi ţară, luminos destin. Versuri şi cîntece patriotice; 20,45 Congresul al IX-lea al P.C.R. — congresul marilor înnoiri ; 21 Film seria 1 : „Rivalitate". Episodul 2 ; 21,50 Telejurnal. CINEMATOGRAFE : VICTORIA, orele 6 ; 11,10 ; 13,20 ; 15,30 ; 17,:u; 19,50 : „Pădureanca“. REPUBLICA, orele 9 ; li ; 13,10 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Film din ciclul „Mari comici ai ecranului“. COPOU, orele 9 ; ii ; 13 ; 15; 17, 19 : „Alo, aterizează străbunica“. DACIA, orele 9 ; 12 ; 15 ; 18 : „Toate pînzele, sus !“. TINERETULUI, orele 9 ; II ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 . ..Ultimul tren din Gun Hill“. CASA SINDICATELOR, orele 9 ; II ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 : „Paloş contra paloş". PAŞCANI. CASA DE CULTURA : „Păsările îşi iau zborul“. CLUBUL C.F.R.: „Bivatele“. TG. FRUMOS : „Greşeala fatală". HÎRLĂU : „Cea mai încîntătoare, cea mai atrăgătoare“. PODU ILOAIEI : „Adolescenţii revoluţiei“. HALAUCESTI : „Prinţul fals“. RADUCANENI : „Sper să ne mai vedem”. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Izolat, in tUnsul după-amiezii, sunt posibile averse de ploaie şi descărcări electrice. Temperaturi minime : 5 —20 grade; temperaturi maxime: 25—33 grade. i — LICEUL AGROINDUSTRIAL IAŞI — Organizează concurs de admitere pentru clasa a X-a serral — meseria de horticultor-mecanizator. Probele de concurs se susţin la biologie şi chimie. Se primesc absolvenţi ai clasei a X-a, promoţia 1986, şi serii mai vechi, care lucrează în unităţi agricole. Se primesc şi absolvenţi ai şcolii profesionale care au promovat anul I. Nu se primesc absolvenţi ai clasei a X-a, promoţia IPS?. Relaţii se pot lua la telefon 40098. ----------------------PAGINA A 1II-A B De ce zona de agrement Ciric nu-şi întîmpina aşa cum se cuvine oaspeţii ? (urmare din pag. I) Nici în ceea ce priveşte aprovizionarea unităţilor de alimentaţie publică . (ale O.J.T. şi I.C.S.A.P.) situaţia nu este strălucită. Sigur, în acest an, I.C.S.A.P., de exemplu, a amenajat aici peste 20 de standuri cu circa 30 de puncte de desfacere a produselor specifice , duminică de duminică, se aduc însemnate cantităţi de preparate din carne, produse de patiserie şi cofetărie, bere şi răcoritoare. Nu aceeaşi atenţie se acordă însă şi diversificării gamei sortimentale oferite consumatorilor, păstrării produselor în condiţii cit mai bune. Aşa se face că duminică se putea bea la unităţile I.C.S.A.P. de aici doar un singur sortiment de suc de fructe. Unele preparate, nefiind păstrate la rece, erau deja depreciate, iar spaţiile de răcire nu erau folosite judicios. Nici lucrătorii restaurantului O.J.T. nu manifestau suficient interes pentru folosirea întregii cantităţi de gheaţă necesară răcirii sticlelor cu bere, suc şi apă minerală. Mai mult, unele puncte de desfacere erau amplasate în locuri însorite, sticlele nu erau protejate de soare. Insuficiente erau şi punctele de desfacere ale I.C.S.L.F., dovadă — aglomeraţia de la cele două puncte de desfacere. Am revenit la Ciric luni dimineaţă. Cum arată această zonă după o zi in care mii de cetăţeni ai Iaşului şi-au petrecut timpul în aer liber? Imaginea de mai sus este grăitoare. Peste tot sunt aruncate hîrtii, resturi alimentare, sticle şi pahare etc. Se vede clar că mulţi dintre cei veniţi aici nu se comportă civilizat, că opinia publică nu acţionează, că nici cei chemaţi să ia măsuri împotriva celor care au un asemenea comportament nu-şifac datoria. Concluzii ? Credem că sunt clare. Şi ele vizează, deopotrivă, unităţile cu răspunderi în zonă şi cetăţenii. • • Reducerea (urmarea din pag 1) nouă analiză a situaţiei consumurilor energetice din secţia turnătorie, unde s-au înregistrat neajunsurile semnalate în ziar. Ing. Const. Curelaru, responsabilul cu probleme energetice pe întreprindere, ne-a informat şi cu măsurile, aflate în curs de aplicare, care s-au stabilit cu acest prilej. Ele au în vedere, între altele , reducerea pierderilor tehnologice sub limita maximă admisă ; revizia şi reparaţia instalaţiilor tehnologice, în vederea eliminării pierderilor de căldură şi a scurtării timpului de staţionare a şarjelor de metal in cuptoare; încărcarea la capacitatea optimă a cuptoarelor electrice de tratamente termice etc. LA I.P.M.P. I S-au găsit in normele Ing. Leontina Luca, directorul întreprinderii de prelucrare a maselor plastice, relatîndu-ne despre neajunsurile întîmpinate in aprovizionarea cu unele materii prime necesare derulării ritmice a producţiei, ne informa, totodată, că aici s-au găsit noi soluţii pentru ca baza materială şi energetică să fie gospodărită cît mai judicios. Aceasta şi explică faptul că, dacă o parte din producţia fizică n-a fost realizată, nici energia electrică aferentă acesteia nu a fost consumată. Mai mult, ţinîndu-se o evidenţă strictă a consumurilor normate de materiale şi consumurilor * * * * V Unele dintre aceste măsuri nu şi-au arătat însă efectele. De ce? „Explicaţia neîncadrârii în consumurile normate de energie este simplă, ne răspunde ec. Paul Ionescu, contabil şef al întreprinderii. In situaţia nerealizării unor sortimente la producţia fizică, consumul de energie pentru producerea aerului comprimat şi a altor utilităţi rămîne acelaşi. Repartizîndu-se însă pe un volum mai mic de producţie, el încarcă nemijlocit consumurile pe fiecare sortiment în parte din cele realizate“. Deci, rezolvarea problemei pare şi ea simplă: luarea tuturor măsurilor politice şi organizatorice pentru realizarea fiecăruia dintre sortimentele producţiei fizice planificate, noi căi pentru încadrarea planificate energie, s-au obţinut şi unde economii. Cum anume . „La noi, pornirile şi opririle repetate, determinate de nemitricitatea aprovizionării cu materii prime, influenţau negativ consumurile energetice. în prezent însă, asigurăm continuitatea funcţionării numai a acelor instalaţii şi utilaje pentru care există toate condiţiile unei funcţionări continue, 111minînd astfel o importantă stare de risipire a energiei electrice. Ne-am încadrat, de asemenea, şi în celalalte norme de consum pe unitate de produs, obţinând chiar economii la unele sortimente“. -------- IN ATENŢIA * DEŢINATORILOR de pomi, ARBORI ŞI ARBUŞTI! Depistaţi şi distrugeţi cuiurile ■ de „omida păroasă a iudului“ — în faza de 24 frunze — înainte ca omizile ă se răspîndijască in cooana pomilor. Prin această măsură, se ^ revine extinderea atacului j generaţia a 11-a, se evi- ■ i contaminarea cu pesticide , fructelor, legumelor şi baci furajere, pentru viermi de mătase. INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR IAŞI \ '!! FABRICA----- ' \ DE ÎNCĂLŢĂMINTE l | „AURORA“ TG. FRUMOS t ! încadrează urgent | ( — remizeri pentru vin- ) i zări de încălţăminte, Sn o i I rasele şi comunele judeţului » \ Iaşi. 1 ! ÎNTREPRINDEREA I l ' PENTRU l ? INDUSTRIALIZAREA \ l LAPTELUI IAŞI â î încadrează: } — electricieni pentru ora-1 1 sul Hîrlău . \ ț — mecanici frigotehniști î pentru orașele Pașcani sîț Hirlău. \s -- a.e.j. erbiceni — V are vacant un post de electromecanic. —