Flacăra Iaşului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 12715-12740)

1987-09-01 / nr. 12715

P­AGINA A H-A-------------------------------------------------------------------------------------^ Din activitatea organizaţiilor de partid dinsavize temeinice, măsuri eficiente în această perioadă, în toate cele patru organizaţii de bază din comuna Aroneanu au loc adunări generale de partid la care sunt invitate şi cadre de conducere de la nivelul unită­ţii sau al fermelor. Aceasta deoarece, pe ordinea de zi figu­rează analiza modului cum au acţionat comuniştii la lucrări­le agricole din perioada de vară şi adoptarea măsurilor corespunzătoare in vederea desfăşurării cu bune rezultate a campaniei de toamnă. Anali­zele menţionate, ne spunea tov. Iorgu Burghelea, secretarul co­mitetului comunal de partid, au scos în evidenţă că cele mai bune rezultate au obţinut, pînă acum, comuniştii din or­ganizaţia de bază din satul Dorobanţ. Prin măsurile polit­ico-organizatorice întreprinse, s-a asigurat o bună şi perma­nentă participare la muncă a membrilor cooperatori. Ferma nr. 2 (şef de fermă ing. Gh. Vîntu) are acum cele mai fru­moase culturi de porumb, soia şi floarea-soarelui, pentru că, aici, lucrările de întreţinere au fost făcute la timp şi de calitate. Merite în această pri­vinţă au şi membrii biroului organizaţiei de bază, între ei numărîndu-se Elena Prodan, Paraschiva Vlad ,şi Gh. Oba­­dă, care au desfăşurat o sus­ţinută activitate politico-educa­­tivă în rîndul comuniştilor, al celorlalţi membri cooperatori. Promovarea experienţei pozitive Acţionind mai susţinut pen­tru îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă, Comitetul orăşenesc de partid Hîrlău pune un accent deosebit pe extin­derea experienţei pozitive din organizaţiile de partid de pe raza oraşului. în acest sens, a fost luată iniţiativa ca întîlni­­rile lunare cu activul orăşe­nesc de partid să aibă loc in unităţi economice şi­­ instituţii, urm­ărindu-se preluarea şi ge­neralizarea celor mai eficien­te forme şi metode de muncă. Astfel de întîlniri au avut loc la secţiile de confecţii din lo­calitate ale întreprinderilor de tricotaje „Moldova“ şi, respec­tiv, de prelucrare a lemnului din Iaşi (unde s-au analizat rezultatele obţinute privind în­făptuirea programelor de mo­dernizare), la Complexul de legume şi fructe (unde biroul organizaţiei de bază a lansat unele acţiuni privind reduce­rea consumului de apă). Altă­dată, întîlnirile activului de partid au avut loc în cadrul u­­nor organizaţii de­ bază care s-au evidenţiat în activitatea de gospodărire şi înfrumuseţa­re. Rezultatele unor astfel de acţiuni, ne spunea tov. Gheor­­g­he Baban, secretarul Comi­tetului orăşenesc de partid, n-au rămas fără ecou, fiecare din cei 95 de membri ai acti­vului de partid angajîndu-se ca, la locul său de muncă, să militeze pentru aplicarea ini­ţiativelor valoroase din alte colective. if­ Pentru noul an de învăţămînt politico-ideologic în spiritul exigenţelor subli­niate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea la Congresul al III-lea al educa­ţiei politice şi culturii socia­liste, comitetul de partid de la întreprinderea de mătase „Victoria“ a luat o serie de măsuri pentru ca activitatea din cadrul noului an de învă­ţământ politico-ideologic să se desfăşoare la un nivel calita­tiv superior. In acest sens, ne­informa­tov. Paraschiva Burlacu, secretarul comitetului de partid din unitate, au fost or­ganizate întîlniri cu noii pro­pagandişti, punctul de docu­mentare politico-ideologică fi­ind îmbogăţit cu noi materia­le bibliografice. Intre acestea, se află cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu rostite la Congresul al III-lea al educa­ţiei politice şi culturii socia­liste,­ alte documente de partid şi de stat. Au fost, de aseme­nea, reactualizate unele planşe şi grafice referitoare la indi­catorii de plan ai unităţii, an­gajamentele asumate în întîm­­­pinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 40-a aniversări a proclamării Republicii. C. LIJPU ---------------* * ---------------­ Pe şantierul din strada Ştefan cel Mare, în brigada complexă nr. 13, formaţia de betonişti (majoritatea ti­neri), condusă de Ştefan Dorneanu, se evidenţiază prin ritmul şi calitatea lu­crărilor efectuate Foto : Paul Todică Calitatea muncii (urmare din pag. 1) nici un moment că vom putea înfăptui obiectivele dezvoltării noastre numai şi numai pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în toate do­meniile de activitate“. Ne aflăm în perioada dezvol­tării preponderent intensive şi ale cărei coordonate sunt calitate, tehnicitate şi pro­ductivitate superioare peri­oadelor anterioare. Acestea presupun — ca numitor co­mun — o mare doză de creati­vitate, de aflare a tuturor po­sibilităţilor de creştere a e­­ficienţei economice, de moder­nizare a tehnologiilor, de or­ganizare superioară a întregii activităţi. Dacă sîntem de a­­cord că­ există — peste tot — loc de mai bine, nu înseamnă că „binele" (organizatoric, teh­nic, socio-uman etc.) nu ar fi prezent,, ei înseamnă că accep­tăm ideea perfectibilităţii per­manente a omului şi a creaţi­ilor sale. Fără a spune o noutate, în­ţelepciunea poporului­­ român are astăzi noi coordonate, va­lenţe şi posibilităţi de manifes­tare. O formă a înţelepciunii în perioada actuală o repre­zintă preocuparea pentru creş­terea continuă a calităţii, ex­presie a spiritului gospodăresc de autentic stăpîn al întregu­lui nostru popor pe avuţia, pre­zentul şi viitorul ţării. dernizarea comunei cere mai multă iniţiativă şi exigentă (urmare din pag. I) vrea să-şi facă o casă în pe­rimetrul acordat pentru noile gospodării nu găseşte în co­mună o echipă de construcţii care sâ-i poată satisface do­rinţa. Sunt echipe de construc­ţii la C.P.A.D.M. şi la C.A.P. Gîrbeşti, dar ele abia reuşesc să satisfacă cerinţele proprii şi ale unor unităţi economice. Consiliul popular comunal nu are echipă de construcţii. Cei care şi-au construit case noi au făcut-o pe cont propriu, cu mari greutăţi. Şi, fireşte, acesta e doar un aspect pri­vind sprijinul pe care primă­ria ar trebui să-l acorde in această acţiune. INDUSTRIA MICA ŞI PRE­STĂRILE DE SERVICII. Coope­rativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi C.A.P. Gîrbeşti deţin ponderea prin­cipală , în prestările de servi­cii. S-ar putea spune că nu lipseşte nici o specialitate din cele absolut necesare unei vieţi civilizate : ateliere de cizmă­rie, croitorie, reparaţii radio- Tv., tîmplărie, tapiţerie, obiec­te de artizanat etc. Recent, s-a deschis o frizerie (cam­in­ospitalieră, clienţii sînt ne­voiţi să aştepte în picioare), lucrâtoarea , avînd un program de deplasare şi în satele com­ponente. Planul se îndeplineşte, dar constatăm că, faţă de anii trecuţi, vestitul atelier de pro­duse de artizanat de la C.A.P. Gîrbeşti, care realiza o pro­ducţie de circa patru milioa­ne de lei anual, şi-a redus ac­tivitatea la un sfert. Se moti­vează­ cu lipsa de materiale şi de comenzi din partea AGROCOOP. Dacă în anii tre­cuţi lucrau în acest sector 120 de femei, acum lucrează doar 40. Iată de ce sugerăm condu­cerii AGROCOOP să analize­ze activitatea de producţie ar­tizanală de la Gîrbeşti şi, prin noi măsuri, să dea o nouă for­ţă tradiţiei existente în acest sat. COMERŢUL. Aprovizionarea magazinelor C.P.A.D.M. nu sa­tisface toate cerinţele, unele chiar elementare. Săptămîna trecută, lipseau pastele făinoa­se şi încălţămintea pentru co­pii. Ar fi necesară o interven­ţie mai energică la U.J.E.COOP. De asemenea, se­ cere conducerii cooperativei din localitate să întărească disciplina în toate magazinele. Magazinul din sa­tul Domniţa, de exemplu, era închis, fără nici o justificare, în orele de program (afişat pe uşă). Stîrneşte nedumerire şi magazinul de marochinărie al Cooperativei ieșene „Solidari­tatea". De fapt, magazinul este închis pe motiv că n-ar dis­pune de marfă de sezon. De la conducerea cooperativei a­­flăm insă că, dimpotrivă, ma­gazinul are suficientă marfă (pantofi, sandale, poșete, sa­coșe etc.), că toate notele de comandă venite de aici au fost onorate la timp. Propunem consiliului popular comunal să efectueze un control şi să lă­murească lucrurile. ŞCOLILE: în curînd va în­cepe un nou an şcolar, deci este de actualitate întrebarea: cum sunt pregătite localurile şcolilor ? In general, bine, cu excepţia şcolii cu 8 clase dirn satul Domniţa, care are nevoie de reparaţii capitale. S-a tre­cut, deocamdată, la scoaterea parchetului din sălile de clasă, ca să fie înlocuit cu altul nou şi... atit. Materiale sunt, bani sunt, mai trebuie o echipă de meşteri care să înceapă lucrul. Cele două­ echipe de construc­tori din comună s-au ocupat cu prioritate de alte lucrări, inclusiv de renovarea sediului consiliului popular. „Școala, ne spune primarul comunei, a ră­mas la urmă, deoarece cursu­rile încep, de fapt, în octom­brie, după efectuarea practicii agricole“. Cine va face lucra­rea ? Echipa de la C.A.P. Gir­­beşti. „De joi, 3 septembrie, echipa noastră de construcţii va fi la şcoală“, ne promite preşedintele Traian Dăscăliţa. Sperăm să se ţină de cuvînt, iar echipa să lucreze repede şi bine. ASISTENTA MEDICO-SANI­TARA, în comună, sunt trei medici generali­şti, din ca­re doi locuiesc aici. Dis­pensarul este bine organi­zat, are şi un staţionar cu cîteva paturi pentru cazuri mai grave ; consultaţiile se acordă, după un program, în toate sa­tele. Ţinînd seama însă de­­na­talitatea sporită (sunt numeroa­se familii cu peste 10 copii), ar fi necesar un medic pedia­tru. A fost pînă în anul trecut, dar Direcţia sanitară l-a trans­ferat la Hîrlău şi un altul nu a repartizat. Poate o va face mai repede. Este nu numai ce­rerea locuitorilor, ci şi a me­dicilor din comună. Următorul popas » imuna Plugari________| | ---------------•»■»«»«"FLACARA fĂSUIUF | Omagiu Bardului de la Mirceşti Intrată în tradiţie (se află la­­ a XI-a ediţie), manifestarea dedicată personalităţii lui Va­sile Alecsandri a atras dumi­nică, la Mirceşti,­­mii de oa­meni, localnici sau vizitatori din judeţul nostru şi din alte judeţe. Graţie bunei organi­zări asigurate de Comitetul ju­deţean de cultură şi educaţie socialistă, prin Centrul de în­drumare a creaţiei populare şi a mişcării­­artistice de masă, în colaborare cu consiliul co­munal Mirce­şti al educaţiei po­litice şi culturii socialiste. Săr­bătoarea Vasile Alecsandri s-a transformat intr-un mişcător omagiu adus „regelui poeziei", poetului iubitor de neam şi ţară. A fost, mai întîi, o vizită în Casa memorială, complet reno­vată şi ştiinţific reorganizată, vizită punctată de explicaţiile scriitorului Constantin Paras­­ean, şef de secţie la Muzeul de literatură din Iaşi. A fost, apoi, un spectacol de muzică şi poezie, regizat de Florin Harbuz de la Opera Română Iaşi, în frumoasa grădină a Casei memoriale, nu înainte ca cei prezenţi să asiste la o dezbatere despre Alecsandri şi complexa sa personalitate. Au participat lectorul univ. dr. Pavel Florea, poetul Horia Zi­­lieru şi lectorul univ. dr. Leo­nida Maniu. Iar la spectacol au recitat şi evitat pionieri­ din comună, au citit din creaţiile lor Emilian Marcu, Rodica Poppel, Catrinel Stamate, Ma­riana Jecu Cotoman, Radu Fe­­lecan, Romeo Chelban, Valen­tin Talpalaru, Lucia­ Dorin, Margareta Chiurlea şi Petru Aioanei. Din opera poetică a bardului au citit actorii Naţio­nalului ieşean Constanţa Leroa şi Doru Zaharia, precum şi re­citatorii Emil Gnatenco şi Va­lentin Huţanu. Ca de obicei, dupâ-armată, sub titlul „Concert în - -luncă", in frumosul cadru natural ofe­rit­­ de lunca Siretului, s-a des­­făşurat o serbare populară. De la Iaşi, au ţinut să participe fanfara Şcolii populare de artă şi grupul vocal-folcloric al Co­operativei „Solidaritatea“, am­bele dirijate de Theodor Lu­­pu, iar de la Tg. Frumos — an­samblul „Cărăşelul“, avîn­­du-i ca instructori pe Dumitru Păpuşon­­, Paul Motan şi Gheor­­ghe Toarbă. Manifestarea de la Mirce­şti­­s-a constituit şi la această e­­diţie într-un prilej de cinstire a marelui patriot Vasile Alec­sandri, dramaturg şi poet in* trat pentru totdeauna in con­­ştiinţele românilor. RADU COSTIN Expoziţie de grafica umoristică Muzeul de artă din Iaşi, în colaborare cu Muzeul judeţean Vaslui şi revista „Urzica“, a organizat la sala „Victoria“ retrospectiva expoziţiilor de grafică umoristică „C. Tănase“ şi „Caricatura în actualitate“, sub genericul „Ridendo castigat mores“. Sunt prezentate lu­crări de gen din patrimoniul interbelic şi creaţii ale artiş­­tilor contemporani reprezenta­tivi pentru grafica satirică din principalele centre culturale ale ţării. Expoziţia cuprinde 160 de compoziţii in variate tehnici de grafică (desen în peniţă, sepia, laviu, guaşă şi acuarelă) şi va fi deschisă pînă la 13 septembrie a.c. ----------------------------- - Septembrie­ (urmare din pag. I) mijloace încredinţate de so­cietate spre administrare şi dezvoltare, dar­ şi pentru felul în care vor şti să elimine pro­priile neajunsuri privind disci­plina, slaba urmărire a pro­ducţiei şi a aprovizionării etc. Acţionind cu înaltă responsa­bilitate, oamenii muncii ieşeni vor trebui să asigure, în aceas­tă lună, nu numai realizarea exemplară a planului, ci şi re­cuperarea restanţelor , acolo unde acestea se menţin, depă­şirea prevederilor acolo unde sînt condiţii. Avînd în centrul atenţiei exportul, realizarea producţiei fizice, incepînd cu produsele urmărite pe plan central, oamenii muncii nu tre­buie să uite nici un moment că dispun de tot ce le trebuie pentru îndeplinirea importan­telor sarcini ce revin judeţu­lui, că mari resurse stau încă nevalorificate în fiecare între­prindere şi asupra acestora trebuie să se concentreze, în­tărind, concomitent, colabora­rea cu ceilalţi parteneri, cu centralele şi ministerele de lună decisivă resort. în spiritul sarcinilor subli­niate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se impune ca toate organele şi organizaţiile de partid să-şi perfecţioneze con­tinuu activitatea politico-orga­­nizatorică, antrenînd colective­le la îndeplinirea şi depăşirea planului, la recuperarea tutu­ror restanţelor, acţionind pen­tru instaurarea, în fiecare u­­nitate, a unui climat al de­plinei responsabilităţi în mun­că, de ordine şi disciplină, pentru punerea în valoare a potenţialului tehnic de care dispunem, a experienţei exis­tente şi a iniţiativelor fiecărui om al muncii. Perioada care urmează trebuie să marcheze obţinerea unei înalte eficienţe, a unor rezultate superioare în îndeplinnirea sarcinilor ce­lui de-al doilea an al celui de-al VlII-lea cincinal, în în­­tîmpinarea Conferinţei Naţio­nale a partidului, a celei de a 40-a aniversări a Republicii, pentru ca noi şi măreţe îm­pliniri , să se adauge în cartea celei mai glorioase epoci din întreaga noastră istorie. Rezervele (urmare din pag. 1) fificat, în aceste condiţii, este necesar să se treacă de ur­genţă la coasă, să se transpor­te la timp producţia în parcu­rile de furaje. Posibilităţile de sporire a rezervelor de vinuri n-au fost epuizate. Organizaţi­ile de partid, conducerile de unităţi trebuie să ia măsurile care se impun pentru cositul otavei de pe fineţe şi mirişti, unde, în unele locuri, produc­ţia este foarte bună. Coopera­torii din Lungani au şi trans­portat otava de pe fîneaţă în sectorul zootehnic, iar coopera­torii din Aroneanu cosesc mi­riştile, de pe care rezultă cir­ca 2 tone de fin la hectar. în continuare, sunt mari po­sibilităţi pentru creşterea re­zervelor de furaje, o dată cu începerea recoltărilor de toam­nă. Coletele şi frunzele de de fînuri sfeclă, capitalele de floarea­­soarelui să fie strînse cu gri­jă şi transportate în parcurile de furaje, pentru a spori re­zervele de iarnă. în acelaşi timp, organizaţiile de partid, conducerile de unităţi să ia măsuri pentru împrejmuirea parcurilor de furaje, pentru a­­sigurarea măsurilor de protec­ţie. Consumul din stoc să fie început mai tîrziu. Atîta timp cit chipul oferă posibilităţi pentru păşunarea animalelor, să se economisească rezervele de iarnă. Să se acţioneze peste tot în spiritul indicaţiilor tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU,­ conducătorul partidului şi sta­tului nostru, formulate cu prilejul recentelor vizite de lucru în unităţi din agricultu­ră, pentru a se asigura o bună iernară a animalelor şi pro­ducţii sporite în fiecare ferma zootehnică.

Next